Page 37 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 37
* HOTĂRÎRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI
Producţia pentru expert - realizată
te
a p f f lf f liiD Potrivit prevederilor ritmic, la înalt nivel calitativ
produsele pe pieţe din Ita
an, astfel că, la ora actua
pla
contractată
a-
naţional
nului
de
unic
a
Germaniei,
proape
pre
dezvoltare economico-so- lă, avem integral producţia lia, Elveţia, Republica Fe
derală
cială a ţării, pe 1983, vo la export, atît pe devize cum şi în unele ţări socia
lumul comerţului exterior libere cît şi pe relaţii cu liste — releva Maria Alio-
P O P U L A R J U D E Ţ E A N va creşte în acest an cu ţările socialiste — sublinia nescu, şefa biroului desfa-
13,5 la sută faţă de anul Ioan Probsdorfer, directo cere-export din întreprin
precedent, o atenţie deo rul întreprinderii de blă dere. Factorul hotărîtor al
Anul XXXV, nr. 7 830 VINERI, 14 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani sebită trebuind să fie a- nărie „Vidra" Orăştie. De încheierii contractelor cu
cordată sporirii mai accen asemenea, dispunem de for partenerii externi, l-a con
tuate a exportului. Con ţă de muncă suficientă, de stituit, indiscutabil, calita
ştienţi de necesitatea aces tea în continuă creştere a
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului tui deziderat, a cărui în LA „VIDRA" produselor să noastre. Sîntem
contribuim
în
determina
făptuire
di
va
hotărîţi
minuarea importurilor şi cît mai mare măsură la be
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului — deci echilibrarea balanţei ORĂŞTIE neficiul valutar al ţării".
de plăţi a ţării, hotărâţi să „Aş adăuga un fapt deose
pledoarie responsabilă pentru soluţionarea transpună neabătut în fap bit de important, continuă
te hotărîrile Conferinţei dotare tehnică şi tehnolo Iuliu Dicu, şeful biroului
marilor probleme ale contemporaneităţii Naţionale a partidului, gică corespunzătoare, în plan. în vizita efectuată în
ideile şi orientările tovară noile secţii ale unităţii, în- septembrie 1982 la Hune
şului Nicolae Ceauşescu, cît nu am avea motive să doara, secretarul general
cuprinse în Raportul la nu ne îndeplinim, chiar să al partidului, t o v a r ă ş u l
părui o europă a secuitatii şi cooperării lor români, oamenii mun ne depăşim planul anual Nicolae Ceauşescu, vizitînd,
înaltul forum al comunişti
la export. Aceasta mai de
la fabrica de încălţăminte
cii de la ,,Vidra" Orăştie pinde însă de modul în o expoziţie cu produse ale
acţionează în mod stărui careARPIMEX ne va ajuta industriei uşoare caro se
„România a acţionat şi acţionează cu toată fermitatea pentru în tor pentru realizarea pro în asigurarea cu materia realizează în judeţul nos
făptuirea securităţii europene, pornind de la faptul că pe continentul ducţiei destinată exportu primă necesară. tru, a apreciat calitatea
lui. Activitatea concretă din hainelor de velur produse
european s-au acumulat uriaşe forţe militare, un puternic arsenal de — Ne-am preocupat din secţii, rezultatele obţinute la „Vidra"' Orăştie şi ne-a
arme atomonucleare şi clasice... timp, din ultima perioadă în prima decadă a anului indicat să le vindem mai
bine pe piaţa externă, pe
NICOLAE CEAUŞESCU a anului trecut, cu spriji confirmă deplin aprecierile devize libere. Stimulaţi de
nul organului tutelar do de mai sus. ,,Aş menţiona
resort, de prezentarea pro sîrguinţa şi responsabilita această apreciere, mobili-
duselor noastre unor par tea cu care specialiştii DUMITRU GHEONEA
Elaborîndu-şi politica in de conlucrare constructivă şirea încordării şl întări teneri externi şi de înche noştri au acţionat pentru a
ternaţională de ansamblu şi acesta este tocmai do rea colaborării". ierea contractelor pe acest ne prezenta şi putea vinde (Continuare în pag. o 2-a)
Partidul Comunist Român meniul asigurării păcii, Pornind de la realitatea
acordă o atenţie specială securităţii şi cooperării, în că Europa reprezintă un
fenomenelor şi evenimente folosul continentului, în adevărat uriaş depozit de
lor ce se produc pe conti ansamblu, şi al fiecărei na armament atomonuclear şi
nentul european. Faptul ţiuni în parte. înfăptuirea clasic, capabil să distrugă
unei asemenea aspiraţii no
este pe deplin justificat bile merită toate eforturile. de cîteva sute de ori viaţa
dacă se are în vedere că fiecărui om, ţara noastră
istoriceşte continentul nos Pentru ca Europa să de a avansat propuneri avînd
tru a fost teatrul atîtor vină un continent fără nici ca obiectiv tocmai deza
războaie, dintre care ulti un fel de arme nucleare, morsarea tuturor armelor.
mele două războaie mon un continent unit pe a- Nu se poate vorbi, nu se
diale au adus distrugeri ceastă platformă, bazat pe poate concepe securitate şi
materiale şl umane incal respectarea orînduirii so
culabile. ciale din fiecare ţară, linişte în prezenţa rachete
De aceea, una din orien România se distinge prin- lor atomice cu rază medie
tările fundamentale ale tr-o serie de iniţiative şi de acţiune, destinate chiar
politicii internaţionale ale propuneri concrete — ex continentului nostru. De a-
partidului şi statului nos presie concludentă a răs ceea, România consideră
tru este tocmai făurirea u- punderii sale pentru desti că unul din imperativele
nui sistem trainic de secu nele păcii pe această vastă majore, arzătoare ale mo
ritate şi cooperare pe con vatră de civilizaţie şi cul mentului îl constituie rea
tinentul european, care să tură. în această viziune în
asigure tuturor popoarelor Raportul prezentat Confe lizarea -unei înţelegeri pen- I.M.M.R. Simeria, secţia I
sale condiţiile unei dez rinţei Naţionale a partidu cisterne. Muncitoarea Elisa- Importante succese
voltări paşnice şi libere, la lui, t o v a r ă ş u l Nicolae beta Ţuligă lucrează la o
de
maşină
modernă
presat
adăpost de ameninţarea cu şi depresat osii de vagon. în întrecerea socialistă
Ceauşescu arăta : „Ne pro (Continuare In pag a 2-a)
distrugerea atomică, de pe SUPLIMENTAR — rea de producţie indus
ricolul oricărei agresiuni, nunţăm pentru organizarea trială şi construcţii căi
unei conferinţe de secu 1 250 TONE
amestec sau presiuni din 1)E CĂRBUNE ferate Deva au început al
afară. ritate şi încredere pe con ÎN INTERIORUL ZIARULUI : ENERGETIC treilea an al cincinalului
în concepţia României, a tinentul nostru, pentru In cadrul întreprinde calităţii şi eficienţei cu
preşedintelui său, tovară continuitatea reuniunilor în • înaltă răspundere patriotică pentru utilizarea rii miniere Lonea, secto hotărîrea de a-şi înde
raţională a energiei electrice. Economii pe „no
şul Nicolae Ceauşescu, Eu cepute la Helsinki, care a- ta de plată" a... kilowaţilor. rul IV deţine ponderea plini ritmic planul la toţi
a
de
realiza
ropa, în pofida diversităţii sigură dezbaterea proble • Cînd se învaţă disciplina consultaţiilor în producţia de cărbune. indicatorii,
produse de cea mai bună
Pe lingă faptul că obţine
orînduirilor sociale, a con melor complexe ale vieţii • Temeinicie şi responsabilitate în efectuarea con cele mai mari cantităţi de calitate. „Am încheiat pri-
trolului oamenilor muncii
cepţiilor filozofice, social- contemporane din Europa cărbune energetic, în a- ma decadă din acest an
Argumentele Jiului în campionat : muncă, anga
politice, dispune de un şi din lume de către state • jare, dăruire ceastă primă lună a anu cu o depăşire de 2,3 la
marfă,
producţia
la
larg şi important domeniu le europene, pentru depă lui are şi cele mai mari sută
plusuri de producţie: cu alte frumoase realizăx'i
peste 1 000 tone. Acest la ceilalţi indicatori" —
spor este un rezultat di reliefa Eugen Pîrvu, se
Cantitatea de Şapte reflectă fidel modul rect al faptului că în lu cretarul al comitetului de
întreprinderii.
anului partid
na
decembrie
a
trecut s-au executat im „Ce noutăţi aveţi în fa
cum se munceşte în fermele de animale portante volume do lu bricaţie în acest an ?“.
crări de înaintări şi pre
„Dintre
scurtei
noutăţile
gătiri. perioade trecute din an,
împreună cu specialişti tina Mihăicscu — muncesc interlocutorul. „De ce atît fabrică şi a venit să mun In mod temeinic a pre amintesc turbina tip I’.O.
de la Direcţia generală cu hărnicie şi conştiincio de puţin ?“ „Avem mulţi cească în zootehnie. ,,Mi-au gătit producţia anului 125, pentru microhidro-
pentru agricultură şi in zitate. Ioan Nistoresc, pri viţei care consumă mult plăcut de mic animalele — 1983 şi colectivul sectoru centrale, aflată în fază
dustrie alimentară am or marul comunei, participă lapte". ni s a destăinuit el — şi lui V al minei. încă din de finalizare la atelierul
:
ganizat miercuri diminea la programul de dimineaţă Unitatea dispune de un apoi agricultura are nevo primele zile, minorii de
ţa un raid prin fermele şi din zootehnie, ceea ce con- separator, dar nu îl folo- ie de oameni". aici au lucrat la nivelul de „confecţii metalice",
sectoarele zootehnice. De A.E.I. Beriu. La această p l a n u l u i , inregistrînd condus de ing. Dorin
data aceasta raidul nostru unitate zootehnică se în- chiar unele depăşiri, da Munteanu. Urmează omo
a vizat unităţile agricole BIIIGADA DE REPORTERI ÎN ZOOTEHNIE tîmplă un paradox : anima torită organizării mai logarea ei, trecerea la
din Consiliul unic agroin lele sînt frumoase, dar pro bune a activităţii în a- producţia de serie. Vom
dustrial Orăştie. Iată prin ducţia de lapte marfă se bataje. Astfel, după pri executa 25—30 de aseme
cipalele constatări. tribuie la desfăşurarea u- seşto. Elena Vişeseu, ingi ridică la numai 500 litri ma decadă, sectorul are nea turbine. La atelierul
C.A.P. Beriu. Ferma zoo neiV activităţi de calitate. ner şef al cooperativei, ne-a zilnic de la 540 vaci aflate un spor de producţie de do „mase plastice", con
tehnică a ajuns să livre Un fapt ce merită, de ase asigurat insă că utilajul in lactaţie. Se invocă — 250 tone de cărbune. Am- dus de ing. Dumitru Jur-
ze la fondul de stat peste menea, remarcat este acela va fi pus urgent în funcţi pentru a explica această plificîndu-şi zi de zi mun că, s-au introdus în fabri
doi litri lapte zilnic de la că vitele reţinute pentru une, astfel că va creşte situaţie — tot felul de mo ca în subteran, minerii caţia de serie două plăcu
fiecare vacă, iar producţia reproducţie sînt bine hră cantitatea de lapte ce se tive : ba că vacile nu la din cadrul acestui sector ţe din polietilenă (K-49
se află în continuă creş nite şi îngrijite. va livra zilnic. îngrijitorii să tot laptele, ba că rămîn preconizează să ajungă la şi K-C0), utilizate în con
tere. Se realizează o fu C.A.P. Orăştioara de Sus. sînt toţi localnici şi mun vaci nemulse, ba că insta sfîrşitul lunii Ia o produc strucţia căilor ferate, vi-
rajare raţională şi diferen Unitatea dispune de o ba cesc cu hărnicie, ovidenţi- laţia nu funcţionează cum ţie suplimentară de 500 zînd reducerea consumu
ţiată a animalelor, în''func ză furajeră bogată, ceea co indu-se Elena Muntean, trebuie. în orice caz, s-a tone cărbune. lui de metal. Noutăţi sînt
ţie de producţia ce o dă permite o bună hrănire a Românit» Nasta, Octavian constatat că de la o vacă însă şi la atelierul „uzi-
1
fiecare vacă, de starea de animalelor. Stăm de vor Muntean, Maria Olaru şi ce a ieşit de la muls s-a PRODUSE NOI nare“, şef atelier ing. Ro-
gestaţie. în incintă ca şi bă cu brigadierul zooteh Ioan' Filipescu. Traian Gri- IN FABRICAŢIE mulus Laslău. Aici s-au
în depozitul de furaje este nic Antonie Trosan. „A- dan, operatorul însămînţă- Brigada de reporteri : Continuînd rezultatele asimilat 18 noi repere
ordine şi curăţenie. îngri vem în lactaţie 00 de vaci tor, a fost pînă nu cu mult TRAIAN BONDOR bune obţinute în produc p e n t r u autovehiculele
jitorii — dintre care se e- de la care livrăm la fon timp în urmă lăcătuş la ION COJOCNEANU ţie în anul 1982, oamenii „Roman" şi diferite alte
vldenţiază Elena Iepure, dul de stat în jur de 70 1 întreprindere» mecanică muncii de la întreprinde- utilaje terasiere.
Maria Samoilescu şi Leon- lapte zilnic" — ne spune Orăştie, dar s-a lăsat de (Continuare in pag. o 2-a)
