Page 42 - Drumul_socialismului_1983_01

7>ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1

Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret

de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei 11.00 Telex
11,05 Din ma
patriei
11.30 Ecran d
venturili
— ultim
12.00 Ora de
® Se pare că numele vreo 50 de case noi, şcoa­ meşti este binecunoscută şi 30 000 lei. Şi anul acesta „Vom executa reparaţi 13.10 Să cinti
comunei vine de la unul la generală de 8 ani din apreciată. Ce iac acum o- contractez şi cit m-or mai 13.30 La sfi
mină
Toma... 9 Azi becul lumi­ Tomeşti, un cinematograf, larii din Obirşa, cu ce se ţine puterile !“ * Teie.‘
nează in fiecare casă. ® trei cămine culturale, trei îndeletnicesc în această vre­ Arată frumos comuna To­ spcctiva
700 de ţărani lucrează la magazine săteşti, un bufet, me locuitorii satelor din meşti. Aici trăiesc şi mun­ de cea mai bună calitate” Iui M
bal — S
mină 9 Dogăritul şi olă­ o secţie de cojocărie, alte zona ? cesc oameni harnici, cum­ * Ora
ritul... au rămas. Cine n-a utilităţi pentru cei ce tră­ - Ceramiştii, care s-au pătaţi, cu dragoste pentru Bucurcş
Graz. It
auzit de ceramiştii din O- iesc aici". afirmat in fiecare ediţie a pămint şi pentru locurile (Urmare din pag. 1) deja terminate. Avem to­ 18,35 Săptămi
birşa ? © Noi sintem pe li­ Pentru cei care nu cu­ Festivalului naţional „Cinta- natale, cu pasiune pentru tul pregătit: materiale, for­ 18,50 1001 de
nie : creştem tot mai multe nosc, să dăm şi citeva co­ rea României", şi mă gin- ceea ce au moştenit din ţă de muncă. La 1 februa­ 19.00 Telejurn
vite. 9 Multe noutăţi au a- ordonate ale comunei To­ desc indeosebi la Vălean generaţie in generaţie. „Mai tînd pentru respectarea rie vor funcţiona din nou 19,20 La sfi
părut in ultimii 18 ani la meşti : la 18 km de oraşul Borza — veteranul olarilor cu seamă in ultimii 18 ani, în plin !“ mină (I
Tomeşti; însăşi viaţa oame­ Brad, sub dealuri joase, noştri, la Nicodim Borza, de la Congresul al IX-Iea termenelor de livrare, reu­ Bine se desfăşoară repa­ 22.00 Telejurn
nilor este nouă şi imbelşu- calme, care privesc nostal­ Petru Nedea, Zorin Marc, încoace, profunde prefaceri şind pînă în prezent să a- raţiile şi la secţia „mate­ 22.10 La sfîrţ
mină (II
gată. gic spre muntele Căina. In aşteaptă primăvara, să trea­ au avut loc şi pe ocesfe ducă la timp piesele con­ riale izolatoare". Aici, du­
Mărturisim, n-am fost de cele şapte sate ale comu­ că din nou la roată — ne meleaguri — precizează pro­ tractate. Avem şi sortimen­ pă cum ne spuneau ing.
multă vreme la Tomeşti. nei trăiesc azi aproape spune loan Bulz, vicepre­ fesorul Ştefan Rădic. E drept te (tabla de alamă), alte Valentin Sînjoan, şef sec­
L-am întrebat la telefon pe 2 000 de locuitori. „Cei mai şedintele biroului executiv că mulţi au plecat la oraş, piese neprocurate, dar spe­
primarul comunei, Lauren- mulţi se ocupă cu creşte­ al consiliului popular co­ la diferite meserii. Dar şi răm să ne descurcăm. ţie schimb, şi maistrul me­
BUCUREŞ1
fiu Herbei, cum se poate a- rea vitelor - ne dă lămu­ munal. lor ceilalţi, cum pu­ foarte mulţi au rămas in La secţia de „beton ce­ canic Traian Doda, secre­ dioprogramul
junge mai repede şi ce mai riri primarul comunei. Este teţi vedea, au o mulţime sat. Au rămas cei cărora le tarul organizaţiei de bază La ordinea 2
e nou prin satele de pe va­ o tradiţie din moşi-strămoşi. de treburi pe acasă. place munca la ţară, care lular au toci avizat", oprită a secţiei, se află în R.K. tură; 7,00 K:
preş
lea Obirşei. „Se ajunge sim­ In prezent, această activi­ Ne-am convins că aşa-i. ştiu, vor şi se preocupă să în totalitate pentru repara­ cel mai complex utilaj din Revista melodiile
rul
plu, ne-a spus, cu orice crească vite, să facă oale, ţiile care urmează să se e- dotare, tunelul de uscare- de ştiri; 9,05
maşină. Avem asfalt pînă doage, au rămas femei ca­ xecute, sînt grupate im­ polimerizare a vatei mine­ dio; 10,00 Bi
in centrul comunei. Este re ţes minunate covoare, portante efective de lăcă­ rale. „Pînă la jumătatea 10,05 Revista
poate una dintre cele mai Insoriofii vechi şi noi pe au rămas tineri care pre­ tuşi, sudori, chiar şi de la lunii februarie vom încheia 10,40 Muzică
Buletin de ţ
frumoase realizări ale noas­ iau ştafeta părinţilor in în­ alte întreprinderi — I.C.S. această reparaţie, în con­ univers inti
tre din ultimii ani“. deletnicirile tradiţionale de diţii de bună calitate, toate 11,35 Publicii
ştii
pe aceste meleaguri. In a-
Intr-adevăr, am ajuns re­ harta linei comune: Tomeşti şi C.S. Hunedoara — pen­ celelalte revizii la utilajele letin de 12,:
cultural;
pede şi uşor la Tomeşti. Era cest spirit îi instruim şi e- tru lucrările cu un grad conducătoare ale procesu­ ra folclorule
o zi frumoasă de iarnă in- ducâm şi noi pe copii in ridicat de complexitate şi premieră ra
tirziată. Oamenii stau acum tate a căpătat noi dimen­ Oamenii trebăluiesc prin şcoli. Ne imptinim astfel siguranţă în exploatare. lui de producţie (centrifu­ De la 1 Ia
dian club ;
mai mult acasă. Au multe siuni. In lumina hotăririlor curţi, pe la grajduri, alţii frumoasa misiune cu care Au loc intervenţii la ma­ gele de fibrilizare a vatei de ştiri; 16,
de făcut. Să îngrijească vi­ Conferinţei Naţionale a la reparatul gardurilor, po­ partidul a creditat invăţă- şina de tăiat b.c.a., la ma­ minerale, presele de faso­ promenadă;
tele, să-şi tinduiască trebu­ partidului, locuitorii satelor deţelor, la desfundatul şan­ mintul nostru de la ţară, laxorul mobil, la podurile nat cahle, dezintegratoare­ de muzică
rile in gospodării, să pună noastre au înţeles că tre­ ţurilor, la alte lucrări gos­ dăm finalitate valoroaselor le de diatomit), în aşa fel Buletin de i
ridiancle
ci
umărul la înfrumuseţarea buie să crească tot mai podăreşti. Am aflat şi care orientări şi îndemnuri pe rulante şi la cele şase au- încît în continuare să func­ Orele serii;
localităţii. multe animale, să-şi spo­ sint cei mai destoinici cres­ care ni le-a adresat secre­ toclaye, din care una deja ţioneze continuu, la para- nai; 22,00 O
„De fapt, tot ceea ce am rească contribuţia cu pro­ cători de animale din co­ tarul general al parti­ a fost terminată. La secţii­ metri“. 22,30 Invitaţi
23,30—6,00 Ni
făcut şi facem in comuna duse agroalimentare la fon­ mună : Toma Florea, Traian dului, tovarăşul Nicolae le „premo“ se vor realiza De remarcat că, situaţie cal.
noastră este rodul muncii dul centralizat al statului, Herbei (lui llie), Severian Ceauşescu, de la inalta tri­ diferite reparaţii şi revizii valabilă pentru toate sec­
colective a cetăţenilor noş­ să contribuie mai din plin Ighian, loan N. Suba, Şte­ bună a Conferinţei Naţio­ în valoare de circa 900 000 ţiile întreprinderii, la exe­
tri“ - ţine să precizeze la autoaprovizionarea jude­ fan Herbei, Simion Florea, nale a partidului". lei, la „prefabricate" — de cutarea reparaţiilor capi­
Victoria Herbei, deputată ţului. Şi alte tradiţii s-au Gheorghe Suba, Miron Her­ Am consemnat citeva in­ tale, a celorlalte interven­
comunală. „Şi ce ar li to­ perpetuat aici in timp: olă­ bei, mulţi alţii. „Tocmai am scripţii vechi pe harta co­ peste un milion lei, iar la ţii, sînt antrenaţi efectiv, DEVA: Pa
tuşi nou in comuna Tomeşti ritul, dogăritul, spătăritul, venit de la Brad, unde am munei Tomeşti, care perpe­ „panouri mari" reparaţii pe lingă cadrele de spe­ le I-Il (Patr
în ultimii ani, tovarăşă Her­ rotăritul şi, fireşte, mineri­ vindut un porc - ne răs­ tuează tradiţia îndeletnici­ curente de gradul 1 şi 2, cialitate, aducîndu-şi o im­ vechi Sam
(Arta); HUf
bei ?". „Cel mai important tul. Aproape 700 de oameni punde la 'întrebare Constan­ rilor oamenilor din această revizii, în special la tipa­ portantă contribuţie la spunea Bu
mi se pare faptul că becul din comună, indeosebi din tin Pirva, de asemenea un zonă a Ţării Zarandufui, şi riile I-II (
electric arde azi in fiecare Obirşa, lucrează la între­ harnic crescător de anima­ citeva inscripţii noi, de 18 re. „La noi — sublinia Sil­ scurtarea termenelor pla­ saltimbanc
viu Anghel, şeful atelieru­
casă din satele comunei, prinderile miniere Barza şi le al comunei. Dar am ani încoace, care-i sporesc lui „dialit" — au intrat în nificate, toţi muncitorii (Siderurgisti (
fantastici
odată cu electrificarea, in Ţebea". contractat şi cu statul. A- valenţele de localitate fru­ care supraveghează şi ex­ te-te înec
1979 a satului Leauţ. Apoi Faima ceramiştilor din O- nul trecut am predat la moasă, bogată, prosperă. R.K. cuptorul şi uscătorul ploatează utilajele şi in­ torul) ; p i
avem asfalt pină in centrul birşa a trecut de mult ho­ fondul de stat carne de tunel. 80 la sută din lu­ stalaţiile existente pe li­ Lanţul ami;
rea); Sub p
de comună. Numai in ulti­ tarele judeţului, după cum porc, de vită şi alte pro­ DUMiTRU GHEONEA, crările ce au necesitat in­ Noiembrie);
mii cinci ani s-au construit hărnicia oamenilor din To­ duse in valoare de peste B. LIVIU tervenţii la uscător sînt niile de fabricaţie. meia din U
tural); vui
beşte şi las
LONEA: (
lasă (Minei
SA: Intoarc
veşte o dată
URICANI: <
(Retezatul);
(Steaua roţ
Waterloo —
tria); Gră
(Flacăra); ■
Să fie înlăturate toate piedicile Waterloo —
sa de culţi
Cinci pentru
BRAZI: K
din calea producţiilor record! Kramer; C
meu vecin
I-TT (Casa c
(Urmate djn pag. 1) dc reparaţii, reparaţii ca­ MERI A: De
rcşul).
re vizează în primul rind
rele ce le avem în dotare utilajele de încărcat.
nu dau randament pe timp — Tot în cadrul carie­
SSpb
de iarnă şi, în plus, dato­ rei, pe lingă ritmicitatea tHV—>âSES!
rită distanţei dintre locul producţiei, trebuie urmări­
unde sînt amplasate ele şi tă calitatea cărbunelui ex­ a Deva ş:
foreze, se pierdq presiunea tras. cultură, ore)
aerului pe traseul de con­ — Dacă in luna decem­ tiv, căminul
maţia
arti
ducte. Şi nu sînt singurele brie a anuiui trecut ne-am din Zalău :
greutăţi cu care ne con­ încadrat bine in indicato­ sălăjan".
o
fruntăm. Aprovizionarea cu rii dc calitate, în prima toresc. Vulcan,
Ans:
piese de schimb pentru decadă am depăşit cu 5 la nist „Haţeţ
foreze se face greoi. sută conţinutul dc steril. nedonra.
Avem nevoie de prăjini Cauza o constituie interca-
de foraj, de hidromotoare. laţiilc mari de steril din Ilustrate hunedorene din anii construcţiei socialiste : laminorul ele semifabricate clin C.S.H, şi noul centru civic Petroşani.
Trelţpie să avem în stare fronturile dc lucru. Totuşi,
de funcţionare cele cinci conţinutul putea fi dimi­
foreze. Este o condiţie pen­ nuat cu citeva procente Program bogat de activitate Rezultatei!
tru a obţine zilnic cei 300 dacă excavatoriştii făceau 14 ianuarie
I :
Extr.
ml de foraj în frontul de o selecţie mai atentă în al Asociaţiei pomicultorilor din Simeria ', 59, 42, 4
steril, pentru descopertă. fronturile de lucru. Acest Extr. a I
— Deci, pentru a asigu­ fapt ne-a întărit convinge­ Şi iu anul 1983 Asociaţia po­ cinile ce revin pomicultorilor lucrărilor solului, aplicarea pus, de asemenea, ca în ziua 1, 41, 3(i, .
şi-a
din
Simeria
micultorilor
de
sporirea
producţiei
ra ritmicitatea în extracţia rea că trebuie să îmbună­ propus să desfăşoare o scrie privind în lumina hotăririlor tratamentelor, plantarea pomi­ dc 8 martie să participe la c- lei. Fond do c
fructe,
cărbunelui cocsificabil este tăţim asistenţa tehnică pe de acţiuni menite să asigure Conferinţei Naţionale a parti­ lor, irigarea şi altele. fectuarca de lucrări practice
Modul de organizare a live­
in livezile C.A.P. Sintandrei şi
nevoie de înlăturarea nea­ schimburi. ridicarea continuă a pregătirii dului şi a orientărilor date dc zilor familiale, în grădinile Asociaţiei horticole Deva. în
membrilor
săi,
junsurilor semnalate. Vrem Totuşi, modul în care ar profesionale a creşterea contribu­ secretarul general al partidu­ caselor, inclusiv alegerea so­ funcţie de perioadă, pentru
precum
şi
u
l
să ştim cum se acţionează demarat producţia anului ţiei lor la înfăptuirea sarcini­ lui, t o v a Ia r ă ş Plenara Nicolae iurilor, va forma obiectivul data dc 13 martie, este pre­
lărgită
Ceauşescu,
dezbaterii din data de 20 fe­
dezbătută
tema
fie
să
văzut
la cărbune ! 1983 dario garanţie că pla­ lor din programul dc auto- a Consiliului Naţional al Agri­ bruarie a.c. Potrivit calenda­ combaterii bolilor şi dăunăto­ Timpul
Nu­
Alimenta­
culturii,
Industriei
— Deocamdată avem nul se va realiza ritmic, aprovizionare teritorială. asociaţiei re, Silviculturii şi Gospodăririi rului de acţiuni, în 27 februa­ rilor la pomi, precum şi a ziua de 15
meroşi
ai
membri
avea
loc
rie
vor
demonstraţii
brumelor tirzii şi îngheţului.
front de lucru. Autobascu­ bineînţeles, dacă se iau participă efectiv în aceste zile Apelor din 27—28 decembrie privind metodele de înmulţire Schimbul de experienţă pro­ Vremea va
lantele sînt suficiente. Uti­ măsuri urgente pentru do­ la lucrările dc sezon in liva­ 1982. Cu acelaşi prilej sc va a pomilor şi arbuştilor fructi­ gramat pentru data de 10 au­ umedă cu
acoperit. V
lajele de încărcat mai cre­ tarea corespunzătoare a ca­ da intensivă a C.A.P. Simeria. face instruirea pentru execu­ feri, cu referire la altoiri, bu- gust la pepiniera Staţiunii de pitaţii sub
Intre cei mai buni pomicultori
şi
producţie
pomico­
cercetare
ează unele probleme. Din rierei cu cele necesare (mo- care au luat parte la realiza­ tarea lucrărilor în livezi, res­ tăşire şi formarea coroanelor. lă Geoagiu are ca temă efec­ şi lapoviţă;
pectiv a tăierilor, fertilizării,
Membrii asociaţiei şi-au pro­
cauza unor mici defecţiuni locompresoare şi pompe de rea tăierilor la peste 1000 pomi tuarea tăierilor in verde şi a tervalului ;
ce apar se întrerupe fluen­ apă, de mare capacitate). ii amintim pe Ion şi Adam altoirilor în ochi. Este notabi­ soare. Vinii
derat din
Simion
Margareta
ţa activităţii. Pentru a ăr Producţia de cărbune tre­ Morai’, Gheorghe şi Ureche, Li- Pomicultori i lă şi organizarea unei expozi­ cu intensif
Laşiţă,
octombrie,
unde
ţii
luna
in
vea continuitate trebuie să buie să crească. în acest viu Mircca, Gheorghe Stana, vor fi expuse produse obţinu­ nă la 40—60
avem in funcţiune în per­ domeniu de activitate nu Gheorghe Lugojan şi alţii. Participaţi cu toţii Ia efectuarea în cele mai bune te din gospodăriile proprii de râturile ma
Prinse intri
al
programul
în
membrii
manenţă, patru excavatoa­ există nici o limită. Toc­ asociaţiei pentru de acţiuni sînt condiţii a lucrărilor în livezi. Tăierile la pomi, apli­ către acţiuni sint asociaţiei. A- iar cele m
an
acest
să
menite
ceste
re şi patru buldozere. Sec­ mai de aceea trebuie cău­ cuprinse teme în care sc pu­ carea tratamentelor fitosanitare, fertilizarea şi lucră­ stimuleze interesul şi răspun­ nus 1 şi 3
torul dc întreţinere a uti­ tate şi înlăturate toate pie­ ne accentul pe aplicaţiile rile solului sînt acţiuni care hotărăsc soarta produc­ derea celor peste 250 de mem­ ţa izolat ce
ai
lajelor, înfiinţat în 1982, dicile de pe drumul pro­ practice. La intilnirea pomi­ ţiei de fructe din acest an. bri faţă asociaţiei pomicultori­ de servicii
gyalt).
producţiei
lor
de
cultorilor din 13 februarie este
soai’tA
se află în plină campanie ducţiilor record. stabilit să fie dezbătute sar­ de fructe.