Page 38 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 38
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
Hotarîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret
de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei
Producţia pentru export
înaltă răspundere patriotică pentru utilizarea raţională a energiei electrice!
Economii pe „nota de plată" a... kilowaţilor (Urmare din pag. 1) sus ştacheta calităţii, pen
tru a-i mulţumi pe exigen 17,50
18,00
ţii noştri beneficiari ex
Da, pe „nota de plată" a vitate avem un cadru teh tribuie efectiv la creşterea am obţinut o economie a- zaţi de sarcinile stabilite
20,00
energiei electrice consuma nic ce se ocupă şi de uti eficienţei activităţii econo nuală de aproape 750 MWh. de Conferinţa Naţională a terni — declara cusătoarea 20,15
Mariana Rusu. Muncim în
te de către întreprinderea lizarea raţională a ener mice din întreprindere. — Ce aduce anul 1983 partidului, oamenii noştri acord şi nu ne este indife 20,30
minieră Hunedoara sînt... giei electrice la maşinile, Dar să vedem din ce în acest domeniu ? şi-au amplificat strădanii rent cum lucrăm, cît cîşti-
economii. Şi încă destul de utilajele şi activităţile din „cauză" au apărut respec — în primul rînd o in le, în dorinţa de a ridica găm“. Asemenea ei, cu hăr
cadrul subunităţilor. Ei di tivele... economii. tensificare a activităţii în
mari. Din discuţia avută tot mai mult calitatea pro nicie şi conştiinciozitate,
cu inginerul Vasile Golda, rijează consumurile in — încă de la începutul vederea utilizării raţionale duselor" . lucrează şi Maria Băluşe,
directorul întreprinderii, funcţie de priorităţi, inter anului 1982 s-a acţionat cu a energiei electrice, a gos Am urmărit activitatea Eugenia Cazan, Maria Ilan-
vin operativ în momentele hotărîre pentru aplicarea podăririi ei. In acest sens
am aflat cu surprindere că de vîrf de sarcină, contro în secţii şi sectoare a u- s-a reorganizat comisia e- în două secţii care lucrea ca, toate cele 176 munci
unitatea nu are... energe lează şi acţionează cu nor măsuri care să concure nergetică din întreprinde ză în aceste zile intens toare din atelier.
tic şef. în ierarhia mine pentru export. La „confec Relevînd că anul 1983 a
promptitudine acolo unde la diminuarea consumuri re. Membrii comisiei se de ţii blană", şefa secţiei, Pa-
ritului nu există nomina se mai manifestă unele fe lor de energie electrică, plasează în fiecare sector început sub cele mai bune BUCUREţ
lizată această funcţie... nomene de risipă. Aşa se preciza subinginerul Nico- de activitate pentru a stu raschiva Golea, ne-a spus : auspicii în privinţa activi dioprogram
comandă
o
fermă
„Avem
La
ordinea
De fapt, pînă la urmă nu şi explică economiile mari lae Munteanu. Astfel prin: dia şi propune noi măsuri de haine îmblănite pentru tăţii de export la „Vidra" tură; 7,00 1
funcţia determină reduce de energie electrică de a- • reducerea cu 60 de mi de reducere a consumuri beneficiari din Uniunea So Orăştie, în lumina orien Revista pr<
rea consumurilor de ener nul trecut — în jur de 2 500 nute (în fiecare schimb) lor energetice. De pe acum vietică, pe care le execu tărilor date de secretarul rul melodii
gie electrică, ci toţi acei a MWh — aşa se explică şi a timpului de funcţio s-au cristalizat cîteva di tăm în cooperare cu o coo general al partidului, tova de ştii ,
căror activitate de muncă faptul că putem stăpîni nare a compresoarelor; recţii principale de acţiu perativă meşteşugărească răşul Nicolae Ceauşescu, la ascultătorih
dc ştiri; 10
este în mod direct sau in mai bine fenomenul ener • sistematizarea reţelelor ne: sistematizarea reţelelor din Sibiu. Ne străduim să Conferinţa Naţională a ric; 10,30 Ş
ad
10,50
direct legată de consumul getic, consumurile, într-un de aer comprimat; de iluminat exterior şi do realizăm şi să livrăm în partidului, directorul Emil Emisiune Pârtii
junct
al
unităţii,
c
kilowaţilor. In rîndurile ce sector de activitate atît de • funcţionarea pe baza tarea acestora cu aparate termen produsele, pînă la Romcea, menţiona ; Buletin de :
urmează, vrem să aducem vast cum este Poiana Rus- unor programe rigu „luxomat", sistematizarea, sfîrşitul lunii vreo 4 000 să ştiu; 1
12.00 Buleti
cîteva argumente în favoa căi. roase a instalaţiilor în continuare, a reţelelor de haine". „De asemenea, — Avem, într-adevăr, De toate p
rea acestei afirmaţii. A stăpîni mai bine feno tehnologice de Ia Uzi de aer comprimat din sub lucrăm huse auto pentru toate condiţiile să ne fa tii; 12,30 D
cem
acest
an.
pe
planul
— In locul „energetici menul energetic, consumu na de preparare Te- R.F.G." — adaugă munci Am luat deja un avans clorului - 12
lor* avem oameni energici, rile de energie electrică ! liuc (instalaţiile dc teran. Se va insista mai toarea Leontina Bora, ca promiţător in prima deca ră radio-tv.
la 3;
15,00
mult pe aplicarea neîntâr
ne spunea directorul între Iată o preocupare de stric sfărîmare, prăjirc şi ziată a măsurilor reieşite re s-a angajat să realizeze dă, vom încheia bine luna 16.00 Buleti:
prinderii. Pe fiecare schimb, tă actualitate — subliniată • separare); ventilatoa numai produse de calitate şi trimestrul I şi ne vom Radioreflect mi
tre
de
înlocuirea
in toate sectoarele de acti- şi în cadrul lucrărilor Con relor pneumatice ; din bilanţurile energetice superioară şi să depăşească strădui în continuare. Pro 16,40 Coord
anuale, întocmite pe agre
zilnic norma cu 3 la sută.
ferinţei Naţionale a parti • programarea funcţio gate, instalaţii, secţii şi sec „Ne dăm toată silinţa ca blema pe care trebuie s-o ce; 17,00 B
Pentrt
17,05
dului —, menită să uşure nării staţiilor de re toare. nici un produs să nu fie rezolvăm tot ritmic, aşa Orele serii;
80 000 lei depăşire ze nu numai efortul ener dresare de Ia E. M. sub normele de calitate cum se cere realizată şi ra de la A i
export,
pentru
diojurnal;
producţia
la desfacerea getic al ţării, ci să şi con- Ghelari DORIN CORPADE admise. Aşa gîndesc şi este asigurarea materiilor oră; 23,00 S
muncesc şi colegele mele prime, a pieilor. Noi am pereta „Cart
mărfurilor Aurelia Meteşan, Elena Bu- luat măsuri de extindere a 23,30—3,00
cal.
ciuman, toate celelalte".
Colectivele de lucră centrelor de comandă şi
tori din cadrul sectoru Aceeaşi dăruire în muncă, măsură individuală, prin
lui Haţeg al I.C.S.M. Că aceleaşi strădanii pentru înfiinţarea, în decembrie CIN
lău, după numai 10 zi îndeplinirea zi de zi a pro 1982, a unui asemenea cen
le de activitate din a- ducţiei pentru export şi tru la Focşani, de curînd
DEVA: P
cest an, sînt în măsură pentru tot mai buna sa ca am deschis unul la Făget, le l-Il (Pati
să raporteze depăşirea litate — şi în secţia velur. vom mai organiza centre vecin Sau
planului la desfacerea Tînăra, dar inimoasa şefă la Vatra Dornei, Călăraşi, (Arta); HUI
de mărfuri către popu de secţie, Viorica Micu, a Constanţa, prin care ne spunea Bti
laţie cu aproape 80 000 vom asigura unele canti riile I-IT i
saltimbanc
lei. Prin aceasta ei con ţinut să precizeze ; „Şi noi tăţi de piei de ovine, dar (Siderurgist
lucrăm la un lot de haine
tinuă seria rezultatelor dorim un sprijin mai con fantastic' i
bune din anul trecut, pentru Uniunea Sovietică. sistent în acest sens şi din tc-tc încet
cînd şi-au depăşit pla Dăm zor mare pentru a partea întreprinderii ARPI- PETROŞAN"
Urilor — si
nul cu 2,7 milioane lei. termina întreaga comandă MEX Bucureşti. în ce ne rea); Sub p
Huna organizare a mun pînă la sfîrşitul trimestru priveşte, ne vom preocupa Noiembrie);
cii, servirea operativă a lui I, îneît să ne putem tot mai stăruitor de reali mela din t:
VUI
tural);
cumpărătorilor, aprovi concentra apoi asupra e- zarea ritmică a planului, beste şi In?
zionarea corespunzătoa de livrarea operativă a pro LONEA:
con
(Mine:
re, cit şi extinderea spa xecutării pe produselor libere, duselor către beneficiari, laşă întoarc
devize
tractate
SÂ:
ţiilor comerciale cu încă diversificarea şi îmbunătă veşte o dată
900 mp sînt clementele în primul rînd cele 20 000 ţirea continuă a calităţii URICANI: (
care au contribuit ne de haine pentru Italia". produselor, astfel îneît hai (Retezatul);
mijlocit Ia realizarea „Sîntem conştiente că tre nele cu marca „Favior" să Sfinx (Mine
Walerloo —
desfacerii de mărfuri buie să lucrăm cit mai ajungă pe eît mai multe tria); Gră
peste prevederile de bine, să ridicăm cît mai meridiane ale globului. - (Flacăra);
plan. Dintre unităţile cu Waterloo —
sa dc culţi
volumul cel mai mare U.U.M.R. Crişcior, atelier Cinci pentru
de desfaceri, deci şi ce S.D.V. Echipa dc lăcătuşi BRAZI: I<
le mai solicitate, notăm condusă de comunistul Ioan Kramer; C
vecin
meu
magazinele alimentare Faur, In faţa primului ro Cantitatea de lapte reflectă fidel modul I-II (Casa <
nr. 51, 52, 74, magazine tor din oţel pentru pompe MER' .: De
le de mărfuri industria le de vid. Acest rotor era re;...); g:
le, textile, metalo-chi- executat pină nu demult cum se munceşte în fermele de animale Tarlsn (Min
mice şi magazinul de din alamă şi costa foarte
articole pentru copii mult. (U*moia din pag. 1) furaje. Se impune trecerea primesc doar paie şi siloz,
„Prichindelul". Se desprinde necesitatea s.SSpe 1
Foto : VIRGIL ONOIU de urgenţă la procurarea în aceste condiţii nu este acută ca din partea consi
mai colectat încă 0,5 1 lap de fin prin intermediul coo de mirare că de la 78 vaci liului unic agroindustrial,
te. Problema trebuie ur perativei de producţie, a- ce se mulg se predau la consiliilor populare şi con o Deva. C
Pentru o Europă gent lămurită şi soluţiona chiziţii şi desfacerea mărfu fondul de stat 108 1 lapte ducerilor unităţilor agricole orele 10,30. Ci
rilor din localitate.
producţia
scade
iar
zilnic,
tă. in ziua raidului nostru
teatru
a
in adăposturi şi în incintă C.A.P. Căstău. Instalaţie de la o zi la alta. Anima să existe mai multă preo de cultură
a securităţii şi cooperării nu era curăţenie, era dez de muls există, dar nu se lele gestante nu sînt sepa cupare şi răspundere faţă „Goana dur
Am:
ordine, vacile din materni foloseşte şi nici separato rate de celelalte, iar viţeii de buna organizare a mun Bogdan Ghelari
o
(Urmare din pag 1) fiind o necesitate de pri tate nu sînt îngrijite cum rul de lapte. Se obţin 120 1 mici sînt ţinuţi după iesle. cii în ferme şi faţă de des Clubul ,.Min
mă însemnătate atît pentru trebuie. Din totalul efecti lapte marfă în fiecare zi, Doi viţei nu erau înregis făşurarea programului de pectiv, cas
ari
diminuarea cursei înarmă vului matcă numai 43 la dar sînt multe vaci aflate Formaţia „Mese;
nistă
rilor şi a pregătirilor de sută sînt gestante, ceea ce în stare avansată de ges traţi. De fapt, în toate evi lucru în sectorul zootehnic. cu spectacol!
tru opri rea amplasării ra război, cit şi pentru crea scoate în evidenţă unele taţie, astfel că producţia denţele este un haos de Prezenţa factorilor de răs dru sălăjan"
chetelor în Europa. rea condiţiilor necesare în carenţe în organizarea re va creşte. în acest scop nedescris, în incintă este pundere în zootehnie tre m Uricani
Un alt deziderat arzător vederea depăşirii crizei e- producţiei. însă se cere o furajare mai foarte multă dezordine, în buie să se regăsească real bul muncitoi
tiv,
palatul
al europenilor este stator eonomice mondiale. în a- C.A.P. Orăştioara de jos. bună a animalelor, în spe baza furajeră este o mare mente în îmbunătăţirea în samblul prol
nicirea unui echilibru de. cest sens, după cum se Se realizează o bună fu cial a celor aflate în lacta- risipă de furaje. tregii activităţi a fermelor. ţegana" din
forţe la niveluri tot mai ştie, Conferinţa Naţională rajare a animalelor, în a- ţie, cu furaje tocate şi pre
scăzute. In acest context a partidului a hotărît li dăposturi şi în incintă es parate, întrucît unitatea
ţara noastră a prezentat o mitarea pînă în 1985 a te ordine şi curăţenie. Pro dispune de tocătoare. To- jVRJgi
seama de propuneri privind cheituieliloi; militare ale ducţia de lapte marfă es cătoarea nu se foloseşte Faza judeţeană a concursului
limitarea activităţii celor ţării noaHro la nivelul te însă în scădere. De la d e o a r e c e nu s-a mon Timpul p
două alianţe militare, Tra cheltuielilor anului 1982. 70 1 în ziua de 5 ianuarie tat acoperişul bucătăriei „Cel mai bun mecanizator 14 ziua dc 14
Vremea va i
tatul de la Varşovia şi Credincioasă aspiraţiei a.c. s-a ajuns la 67 1 în furajere, din care pricină rul variabil,
Pactul Atlanticului de de a se înfăptui pacea şi momentul de faţă. Se im secţia din Orăştie a I.R.E. La Deva a avut loe, re tare a tractoarelor şi ce fia slab. Ten
Nord, diminuarea treptată securitatea in Europa, pune de urgenţă lotizarea Deva nu poate executa ra cent, faza judeţeană a lorlalte utilaje agricole, nime vor fi
minus 2 şi 3
a funcţiilor militare, pină România şi-a exprimat în vacilor cu lapte şl hrăni- cordarea la reţeaua elec concursului „Cel mai bun efectuarea în epoca opti le maxime
la dizolvarea lor totală, nenumărate rînduri convin rea lor cu furaje de mai trică. Problema trebuie re mecanizator", la care au mă şi de calitate a lu grade, local
definitivă şi simultană. A- gerea că reuniunea de la bună calitate. In efectiv zolvată în cel mai scurt participat cîştigătorii fa crărilor agricole ş.a. Con în zonele ur
celoraşi scopuri le sînt sub există opt vaci infecunde timp. zelor pe consiliile unice curenţii s-au dovedit bine sistii. Izolat
ordonate propunerile româ Madrid poate aduce o con asupra cărora, în perioada C.A.P. Pricaz. Animalele agroindustriale. întrebări pregătiţi. Pe locul I s-nu ce?.ţL
La munte,
tribuţie valoroasă la îmbu
neşti cu privire lâ îngheţa trecută din luna ianuarie, nu sînt lotizate şi din a- s i t u a t Vasile Meltiş caldă cu cc
rea cheltuielilor militare nătăţire* climatului gene nu s-a efectuat nici un ceastă cauză nu se face o le puse concurenţilor au (S.M.A. Baia dc Criş) şi senin. Vin ul
la moderat ■
şi trecerea la reducerea a- ral al continentului, la în tratament. Pentru actuala furajare diferenţiată a a- vizat teme legate de bu Petre' Marc (S.M.A. De (Meteorolog
Cestora de către ţările ce tărirea încrederii între sta stabulaţie unitatea are ne cestora. Viţele — indiferent na întreţinere şi exploa- va). Oana Dorel
lor două blocuri, aceasta tele ce îl compun. voie de încă circa 80 tone dacă dau lapte sau nu —