Page 74 - Drumul_socialismului_1983_01

paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

----------- 1

eJL
11.00 Tel
11,05 Cof
par
iubi
mu;
11.30 Căi;
mc<
Sco
Şi
11,55 A' v „
part
poe;
12,35 Unii
sim|
13.00 Inel
lui
10.30 Ceai
draj
triot
re
JURI
/ n cei 18 ani de cînd toţi locuitorii avind meleagurilor „Am deplina convingere că oamenii IN Tran
se
află
Iruntea
în
cinstea
hunedorene
de
Partidului Comunist şi bucuria de a-'l avea în muncii din Valea Jiului, minerii, consi­ Repu
Român, conducind cu clar­ nenumărate rinduri în mij­ Romi
soleir
viziune, înţelepciune şi dă­ locul lor pe secretarul ge­ liile de conducere, organizaţiile de tineret, locuri de muncă, noi profesii magi
ruire revoluţionară destine­ neral al partidului. Vizitind de sindicat, de femei, organizaţiile de ■y oaie vizitele secre- funcţiune alte trei obiecti­ de ai
le naţiunii noastre, tovară­ judeţul nostru, tovarăşul' partid, comitetul municipal de partid vor B tarului general al ve, aflate acum in stadii nară
de na
şul Nicolae Ceauşescu, se­ Nicolae Ceauşescu s-a a- acţiona în aŞa fel incit să asigure reali­ * partidului in Va­ avansate de execuţie. Nicol
cretarul general al parti­ flat şi in mijlocul mineri­ crctai
Un loc distinct intre noi­
dului, se intilneşte in per­ lor Văii Jiului, fiecare in- zarea în cele mai bune condiţii, şi în toa­ lea Jiului au adus noi şi le obiective il ocupă între­ dului
in
profunde
transformări
manenţă cu făuritorii bu­ tilnire cu ei aducînd noi te domeniile, a sarcinilor pe acest an şi munca şi viaţa locuitorilor prinderea de utilaj minier, măn,
blicii
nurilor materiale şi spiri­ şi semnificative prefaceri pe întregul cincinal, astfel ca Valea Jiu­ de pe această străveche care, odată cu noile şi mo­ nia
tuale, direct la locurile lor in munca şi in viaţa mi­ lui să reprezinte o puternică citadelă 20.00 Telej
capacităţi
mineritului
de muncă, în uzine, pe nerilor şi familiilor lor, a vatră - a sublinia Aurel româ­ dernele intrate in de pro­ 20.30 Ornai
ducţie
mont
funcţiune
Ni-
nesc
şantiere, pe ogoare, in a- tuturor locuitorilor din a- muncitorească, dar şi o citadelă revolu­ cola, secretar al Comitetu­ in ultimii ani, prin grija 21.30 Din
bataje. Fiecare intîlnire a cest bazin carbonifer. ţionară, un detaşament de frunte al parti. lui municipal Petroşani al personală a secretarului pârlii
conducătorului României Cele mai profunde, mai dului şi al patriei noastre în lupta pen­ P.C.R. Pe harta municipiu­ general al partidului, tova­ Conci
formi
socialiste cu oamenii mun­ dinamice transformări au tru înfăptuirea Programului de făurire a lui au apărut noi obiecti­ răşul Nicolae Ceauşescu, ale
cii a constituit un fructuos avut loc in urma vizitelor societăţii socialiste multilateral dezvol­ ve industriale, in care au şi-a schimbat, practic, sta­ romă;
dialog de lucru, în cadrul din ultimii cinci ani, cînd fost încadrate în special tutul, devenind o puternică 22,15 Tclejt
căruia s-au gîndit şi ini­ au prins viaţă prevederile tate în România". soţiile şi fiicele minerilor, unitate constructoare de
ţiat importante măsuri vi- programelor - iniţiate cu NICOLAE CEAUSESCU lărgind nomenclatorul pro­ maşini.
zind sporirea şi moderni­ generozitate şi urmărite în­ fesiilor existente şi sporind,
zarea producţiei, dezvol­ deaproape de Minerul de totodată, potenţialul econo­ - Executăm aici 4 tipuri
tarea şi Înfrumuseţarea lo­ Onoare al ţării - privind mic al Văii Jiului. In pro­ de complexe mecanizate de DEVA:
calităţilor, creşterea conti­ mecanizarea şi automatiza­ gramul iniţiat la indicaţia susţinere, două tipuri de răsfăţaţi (
oana mea
nuă a nivelului de trai ma­ rea lucrărilor miniere, creş­ expresă a tovarăşului combine de Înaintare - a- DOARA: I
terial şi spiritual al între­ terea producţiei de cărbu­ independenţei energetice a ţării Nicolae Ceauşescu a fost rata Ion Predoi, secreta­ ra); Incen
gului popor. ne, înfiinţarea de noi uni­ prevăzută, printre altele, rul comitetului de partid al J oliţe (Sidi
întreprinderii.
asemenea,
De
ori despre
1n tot acest timp, jude­ tăţi productive de industrie rnţ rin viziunea sa clară citadele energetice şi side­ construirea a opt unităţi fabricăm foreze, transpor­ Maşina zb
uşoară şi alimentară, con­ structorul).
ţului Hunedoara i s-a a- struirea a numeroase edi­ r* asupra tendinţelor ce rurgice mii şi mii de tone productive de industrie u- toare, colivii, funiculare şi Fericire de
cordat o atenţie deosebită se manifestă in evo­ de aur negru, şoară şi alimentară. Astăzi alte utilaje miniere. Multe Cursă inie
ficii social-culturale, toate
din partea conducerii parti­ vizind, de 'fapt, creşterea luţia pe plan mondial, to­ - Ne-am angajat in faţa sint puse în funcţiune în­ dintre ele se aduceau pină bric); L
dului şi statului, personal nivelului de trai material şi varăşul Nicolae Ceauşescu secretarului general al treprinderile de confecţii nu demult din import, cu din Tirnot
VULCAN:
a sesizat din timp fenome­
a tovarăşului Nicolae spiritual al locuitorilor Văii nele de criză in domeniul partidului, tovarăşul Nicolae din Vulcan, de tricotaje Pe­ mari eforturi valutare. Sin- rul); LON1
Fabrica
de
mobilă
troşani,
Ceauşescu, oamenii muncii, Jiului. Ceauşescu - arăta cu tem conştienţi că, in con­ beşte dar
energetic, care aveau să mîndrie Ştefan Alba, des­ din Petrila■, Jesătoria de tinuare, munca şi rezulta­ pul (Minei
cuprindă după anul 1973 toinicul brigadier de la mătase Lupeni, Întreprinde­ tele minerilor în subteran SA: Provii
resc); UI
economia mondială. De a- I.M. Petrila — că vom munci rea de piese de schimb, re­ depind şi de calitatea mun­ vînătoare
ceea, unul dintre obiecti­ mai bine, vom extrage tot paraţii utilaj şi echipamen­ cii noastre. De aceea, sin- BRAD: In ti
vele fundamentale trasate mai mult cărbune. Împreu­ te electrice miniere şi noi­ tem hotăriţi să producem ua roşie) ;
fiicelor (Pa
de Congresul al Xll-lea al le capacităţi de producţie utilaje de cea mai bună naştere a
partidului este asigurarea, nă cu brigada am respec­ de la I.U.M. Petroşani, in calitate, cu performanţe su­ şovian (Fia
tat
angajamentul.
în­
Am
care lucrează peste 4 000
asigure
perioare,
/ n minerit, ca in toate tembrie 1982 a secretarului pină in 1990, a indepen­ cheiat anul 1982 cu un ■de femei. Pină la sfirşitul extragerea care să cantităţi GlU-BAl:
conicului C
denţei
punct
de
ţării
din
al
partidului,
general
domeniile
productive,
în
unor
mecanizarea şi auto­ mijlocul nostru, a constituit vedere energetic. plus de 54 000 tone căr­ acestui an vor intra în sporite de cărbune. de cultură)
cer vrâjitoa
bune peste plan, iar in a-
matizarea pătrund cu paşi un nou moment de anali­ Comuniştii, puternicul de­ cest an avem deja extrase cia); BR,
viguroşi. Astăzi nu se poa­ ză a rezultatelor, a perspec­ taşament al minerilor din suplimentar mai bine de lui Fairfax
mul patriei
te vorbi de producţii mari tivelor producţiei de căr­ Valea Jiului sint pe deplin 2 000 tone. Bunăstarea şi calitatea vieţii- tură); SIMl
de cărbune fără utilizarea bune. conştienţi de rolul pe care Vorbele spuse din inimă plare noctu
pe scară largă a mecani­ Fină la linele anului vom il au în angrenajul com­ de sing. Paul Grasu, briga­ ILIA: Un
(Lumina).
zării in subteran. Aceasta, introduce in abataje alte plex al economiei româ­ dier fruntaş la I.M. Lupeni,
pe lingă faptul că asigu­ 24 de complexe, producţia neşti, de sarcina de onoare sint edificatoare pentru at­ A n programele iniţiate starea şl fericirea s-au in­
ră randamente superioare extrasă mecanizat ridicin- pusă in faţa lor de condu­ mosfera de puternică anga­ / de conducerea parti­ stalat astăzi în mod vizi­
in abataje, contribuie la du-se la peste 3,3 milioa­ cerea partidului şi statului jare ce domneşte în acest dului şi statului pen­ bil.
reducerea efortului fizic, ne tone. - asigurarea unor canti­ început de an in rin duI tru creşterea producţiei de Intrebind-o pe Adela Ma­
conferă un nou statut pro­ Elocvente sint şi opiniile tăţi sporite de cărbune ne­ minerilor Văii Jiului: cărbune, mecanizarea com­ tei ce i se pare mai impor- o Deva. S;
le 17. Teati
fesiei de miner. a doi dintre cei mai des­ cesar ţării. - Sectorul nostru a dat plexă a lucrărilor miniere, ' tant din tot ce reprezintă estrada Dev
Mutaţiile survenite în toinici brigadieri din Va­ O dovedesc zi de zi fap­ deja 4 000 tone de cărbu­ un loc central l-au ocupat oraşul Vulcan in acest mo­ ora exactă",
ultimii ani in mineritul Văii lea Jiului, adevăraţi mineri tele de muncă din abata­ ne peste plan. Nu vom a- prevederile vizind ridicarea ment 1983, ne-a invitat in o Simeria.
calelor. Ori
Jiului sint legate direct de tehnicieni, care mînuind cu vea însă tihnă şi linişte continuă a nivelului de trai întreprinderea unde mun­ Iară a Filări
numele tovarăşului Nicolae pricepere aceste „uzine jele minelor. O dovedesc pină nu vom aduce pro­ material şi spiritual al mi­ ceşte, alături de alte citeva Cluj-Napoca:
Ceauşescu, care, apreciind subterane“ dovedesc, prin minerii din Lupeni, Uricani, ducţia minei noastre la ni­ nerilor, al tuturor locuitori­ sute de femei, care pină tec de la C
cu justeţe rolul şi avanta­ randamentele inalte obţinu­ Petrila, Lonea, Vulcan, Pa- velul prevederilor, pină lor din Valea Jiului. In fie­ nu demult erau casnice,
jele mecanizării, a iniţiat te zi de zi, prin miile de roşeni, Livezeni, Dîlja, Băr- cînd nu vom ajunge cu care oraş, in casele oame­ „întreprinderea de confecţii
şl sprijinit un amplu pro­ tone extrase suplimentar, băteni, Cimpu lui Neag, de toate sectoarele să extra­ nilor, în fiece colţ al fos­ mi se pare cel mai impor­
gram de introducere a teh­ binefacerile mecanizării, că unde pleacă spre marile gem cărbune peste plan. tei „Văi a plingerii“ bună- tant lucru. Aici, eu şi alte
nicii noi în abataje, pro­ viitorul mineritului este le­ 700 de femei am învăţat Rezultatele
gram ale cărui principale gat indisolubil de tehnica profesia de confecţioner, ne ciale din 23
FAZ
repere au fost jalonate cu nouă, simţim mai utile in familie, Extr. I : 45
prilejul vizitelor de lucru - Eu şi ortacii mei - re­ in societate“. 2, 79, 80, 11 :
din anii 1977, 1979 şi 1982, leva llie Amorăriţei, şef de Intr-adevăr, mai mult ca Extr, a II-
- Să comparăm citeva brigadă la sectorul II al oricînd, ultimii cinci ani au 43, 52, 20. 10,
FAZA
cifre — spunea inginerul I.M. Uricani - nu mai con­ marcat remarcabile trans­ Extr. a iii
Gheorghe Marchiş, directo­ cepem mineritul fără uti­ formări in urbanistica loca­ 43, 72, 23, 6,
Extr. a IV
rul tehnic al Combinatului laje de inaltă tehnicitate. lităţilor, in viaţa spiritua­ 40, 10, 54, 85,
minier Valea Jiului -, care De cind am luat in primi­ lă, in traiul de zi cu zi al FAZA
vor ilustra fără echivoc di­ re complexul mare, munca locuitorilor Văii Jiului. Pen­ Extr. a V-
namica pătrunderii tehnicii şi viaţa noastră s-au schim­ tru mineri, pentru familiile 54, 42, 33, 37,
Extr. a VI-
noi, mecanizării şi automa­ bat radical. Am ' Învăţat lor, pentru toţi oamenii 15, 49, 43. 1,
tizării in Întreprinderile să-l minuim bine, obţinind muncii de aici s-au înălţat Extr. a VII
noastre miniere şi rezulta­ frecvent randamente (noi numai in acest timp 10 000 3, 39, 27, 00,
Fond total
tele acestei acţiuni. Dacă mari decit cele planifica­ de apartamente, un spital 2 373 880 lei.
in 1976 existau în întreaga te, producţii de cărbune su­ modern cu 700 de paturi,
Vale doar două abataje e- plimentare (în acest an a- patru şcoli cu 88 săli de
chipate cu complexe meca­ vem deja 1 700 tone extra­ clasă, trei cinematografe,
nizate - la Lupeni şl Lo- se in plus), care ne-au dus teatru de stat, modernul
nea - cu care s-au extras la cîştiguri frumoase. magazin universal din Pe­ Timpul |
59 000 tone cărbune, in —~"Sectorul nostru - pre­ troşani, alte spaţii comer­ ziua de 25
1982 numărul complexelor ciza Aurel Manda, şef de ciale cuprinzind peste 30 000 Vremea va
de susţinere şi tăiere me­ brigadă la sectorul IV al mp, complexul sportiv „Jiul" va fi var!
canizată aflate in dotarea I.M. Lupeni - este cel mal şi, tot acum, s-a termoficat ploua slab.
fia slab 1
minelor noastre a ajuns la mecanizat sector al Văii o parte a municipiului. Iar sud şi vest.
49. Iar producţia de căr­ Jiului Avem patru abataje acest amplu proces de minime vor
bune extrasă pe această echipate cu complexe de transformări Înnoitoare con­ trd minus 3
cele maxim
cale a fost de peste 2,1 mi­ susţinere şl tăiere mecani­ tinuă, rod al politicii înţe­ grade. Dimi
lioane tone. La acestea zată, cu care am extras su­ lepte, profund umaniste a va semnala
mai adăugăm şJ 121 com­ plimentar pină in prezent Partidului Comunist Român, La munte,
caldă. Cerul
bine de abataj, 60 combi­ peste 4 100 tone de cărbu­ in fruntea căruia se află ros Izolat
ne de înaintare, numeroase ne. Ne cunoaştem posibi­ de 18 ani tovarăşul Nicolae Vîntul va
alte echipamente, utilaje şi lităţile, stâpinim bine mo­ Ceauşescu, ctitorul vizionar cu intensific
Instalaţii din domeniul dernele utilaje din dotare, Mecanizarea pătrunde tot mai mult în abatajele Văii Jiului. în imagine, complexul al României socialiste. la 00—90 un
transportului şl al securită­ ca atare nu ne vom opri maro tio la I.M. Uricani — o adevărată uzină subterană — minuit cu pricepere de mine­ Pagina realizată de nord-vest. L
rii din brigada condusă de Iile Amorăriţei. nala ceaţă,
ţii miniere* Vizita din sep­ aici. Foto : CRISTIAN ŞTEFAN M. LEPADATU, L. BRAICA ne chiciură,
1 J serviciu : I.