Page 75 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 75
Î9 ® MARŢI, 25 IANUARIE 1983 pag. 3
BBBEBfll
Z I L E D E S Ă R B Ă T O A R E P E N T R U T O Ţ I
lyPtiE 1
i patria,
Jucătorul
i literar- O A M E N I I l U N C I i H l I N E D O R E N I
n ţara
istorie
aneitate
azi,
=tacol ilc Jm ţmwtea ţăui
izică N©d@l d@ munco, d@ viaţa
et şi-n
:umentar
rogramu- a inimă ce &ate
emă şi si activitate revoluţionara
itece pa- Omagiul nostru prin fapte-1 dăruim
/oluţiona- prin împlinirea noastră noi rostuim o ţară
Model de muncă, gîndire demn mi-a fost in toţi a- ţiunile sale deplină adeziu carea fiecărei palme de
17,00 — şi acţiune revoluţionară, to ceşti ani tovarăşul Nicolae ne. pămînt, sporirea producţii şi-avem atîtea ţeluri şi sîntem un popor
directă stăpîn în libertate pe vatra milenară
Palatului varăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu, care nu a pre Lucia Popoviciu, labo lor la hectar, obţinerea u- şi-n fruntea ţării
Socialiste constituie pentru întregul cupeţit nimic pentru împli rantă la Întreprinderea „Vi nor rezultate mai bune in
adunarea nostru popor un exemplu nirile ţării. Noi, siderurgiştii dra" Orăştie, afirma : sectorul creşterii animale o inimă bate a viitor
aerată o- lor, în toate domeniile de
0 de ani pilduitor. Redăm în conti Hunedoarei am urmat cu „Muncesc intr-o între prin tot ce înfăptuim zidim o eră nouă
revoluţio nuare citeva opinii ale u- încredere îndemnurile sale prindere al cărei renume activitate din agricultură, spre mîine poarta zilei no stă deschisă-n faţă
narii zilei nor oameni ai muncii din şi astăzi producem oţeluri aşa cum ne îndeamnă to
ivarăşului este recunoscut în multe varăşul Nicolae Ceauşescu, cununi de grîu şi pîinea ce pentru noi se coace
eseu, sc- Judeţul nostru : pentru industriile de vîrl ţări ale lumii. Muncesc a- şi ţara ce ne are şi doar prin noi se-nalţă
! al Partl- Doru Torna, secretarul ale economiei româneşti. lături de alţi aproape 400 secretarul general al parti
lst Ro Comitetului de partid al Responsabilitatea şi devota de tineri utecişti cu convin-' dului, preşedintele Repu şi-n fruntea ţării
lele Rcpu- mentul comuniştilor secţiei blicii". o inimă bate a pace
te Româ- I.M, Hunedoara : ,,Avem în gerea că activităţii noastre Şi în domeniul ridicării
permanenţă, in viaţa şi ac noastre se regăsesc în re trebuie să-i asigurăm o e- nu am uitat trecutul — prea grea ne fuse lupta
tivitatea noastră de fiecare zultatele bune cu care am ficienţă economică deose conştiinţei, al educaţiei şi
ilra docu încheiat anul 1982, ca şl învăţămintului, al formării izbînda-încununează un ţel hotărîtor
zi, modelul celei mai înalte bită. Urmărind cu admira pe urme de şenile azi plugurile ară
lui cînt competenţe, al fermităţii, în cele ale acestui an. Am ţie a c t i v i t a t e a poli omului nou, contribuţia de
şi ţării, intransigenţei, spiritului re depăşit planul la zi pe lu tică a tovarăşului Nicolae g î n d i r e revoluţionară a stăpîn pe-al său destin poporul muncitor
iestiv al na ianuarie cu 1 500 tone t o v a r ă ş u l u i Nicolae
muzicale voluţionar al conducătoru Ceauşescu, înţelepciunea Ceauşescu este hotăritoare. şi-n fruntea ţării
elcviziunii lui nostru iubit. Urmind per oţel şi sint mîndru că la cu care chibzuieşte în lua-' o inimă bate a ţară
manent Îndemnurile pe ca aceste succese, cu care o- rea hotărîrilor pentru mai Constandin Clemente, pre
I. re ni le-a adresat secreta magiem împlinirea a 50 de binele poporului şi al pa şedintele Comitetului mu în orişice prezent se simte-un viitor
1 rul general al partidului, ani de activitate revoluţio triei noastre, grija deosebi nicipal pentru cultură şi noi sîntem mărturia izbîndei creatoare
in scopul sporirii cantităţii nară şi aniversarea zilei de tă pentru a chivernisi cit educaţie socialistă — Deva, noi sîntem oameni liberi — o ţară de eroi
naştere a t o v a r ă ş u l u i directorul liceului industrial
de materii prime necesare mai bine resursele ţării, mă de chimie, ne-a vorbit con şi pentru noi e-oricînd o mare sărbătoare
economiei naţionale, am Nicolae Ceauşescu am con gîndesc de fiecare dată că
iţii noştri hotărit ca toţi membrii co tribuit şi eu“. şi în meseria mea preocu vingător despre aceasta : că-n fruntea ţării
i Campi- „Dacă astăzi în cultura o inimă bate pentru noi
i HUNE- mitetului de partid şi ai Îndemnurile la îndrăznea pările pentru calitate, pen românească acţionăm în
iu (Flacă- consiliului oamenilor mun lă, la perseverenţă, la per tru nou, pentru economisi
ocuri pîr- cii să ne începem ziua de manenta căutare au făcut re trebuie să fie in prim- virtutea îndemnului de a RAHELA BARCAN
■ul); De 3 plan. Sînt mîndră că prin valorifica moştenirea cultu
te (Arta); lucru direct in abatajele din colectivul de energeti- rală, dacă îl citim integral
e (Con- minei, unde se hotărăşte e- cieni de la termocentrala înţeleaptă politică a parti
,'ROŞANI : fectiv soarta producţiei ma Mintia un portdrapel al e- dului nostru, la a cărei a- pe Eminescu şi îl ascultăm
(Unirea); nergeticii româneşti. Che lirmare necontenită a ve pe Enescu o datorăm epocii
(7 Noiem- teriale. Atit la minele Ghe Ceauşescu. Dacă creatorii îndemnul care ne înaripează
: : Regina ţari şi Teliuc, la secţia marea la întrecere pe a- gheat tovarăşul Nicolae de artă sint înaintaţi să
Cultural) ; Zlaşti şi Uzina de prepara cest an adresată de Între Ceauşescu, România a de
(Luceafă- re, în atelierul mecanic şi prinderea electrocentrale venit o ţară cunoscută şi meargă - şi merg - cit gîrcdui şs fapta
ibeşte, iu- mai adine la izvoarele artei
pierde ca- celelalte sectoare cheie ale Deva tuturor întreprinderi stimată pe plan mondial". autentice, dacă conceptul
ANINOA- unităţii sîntem prezenţi la lor din ramura energiei e- Radu Hosu, inginer con (Urmare din pag. 1) ril de mare capacitate,
(Muncito- primele ore ale dimineţii şi lectrice este cel mai con structor la Şantierul Orăş de creaţie a căpătat o va
I : Ultima cludent argument. loare nouă, cuprinzătoare a inaugurînd noua magistra
etezatul) ; împreună cu oamenii mun tie al T.C.H., spunea : tot ceea ce ţine de sensibi lă a minei. Şi pentru el, ca
îrzli (Stea- cii din colectivele respecti Gheorghe Dumitrache, „ T o v a r ă ş u l Nicolae de întregul sprijin in intro pentru alifia alţi mineri în
riE: Orele ve punem umărul la tot maistru la această unitate, litatea şi existenţa umană ducerea mecanizării. In a- demnurile şi sfaturile Mine
Ziua de ceea ce este mai greu pen Ceauşescu se află în per afirmate în condiţiile socia
tînăr var- ne-a relatat: manenţă in mijlocul po lismului, o datorăm epocii celaşi timp ne-a cerut să rului ae Onoare al ţării
; GEOA- tru ca producţia zilei să fie „Ceea ce am învăţat noi porului, aricind gata să a- Ceauşescu. ne ridicăm necontenit nive constituie şi astăzi imbold
dnica me- realizată în cele mai bune nalizeze, să corecteze, sd lul profesional, pentru a spre o muncă cit mai sus
iv (Casa condiţii. Aşa am reuşit ca din modul de a gindi şi a Dacă şcoala a fost defi putea stăpîni modernele
ŢEG: Pe acţiona al secretarului ge îndrume munca noastră, a nită ca principal factor de şi ţinută.
îopţii (Da- in 1982 să ne realizăm şi neral al partidului este celor care edificăm societa puternicele utilaje pe care Pentru siderurgiştii hune-
Milioanele depăşim toţi indicatorii de convingerea că posibilităţi tea socialistă multilateral cultură şi civilizaţie şi i s-a le vom primi, să ne orga
LAN î Fu- plan, Iar in perioada tre dat sarcina de mare răs nizăm superior munca, să doreni fiecare întîlnire cu
ia de cul- le umane sînt extrem de dezvoltată. Exemplul său pundere de a pregăti pe secretarul general al parti
: întîm- cută din acest an să rapor largi şi dau cele mai bune constituie pentru noi, con întărim ordinea şi discipli dului a constituit un prilej
(Mureşul); tăm o depăşire de aproa roade atunci cînd sînt pu structorii Orăştiei, un pu producătorii de bunuri ma na. Tovarăşul Nicolae de satisfacţii, de învăţămin
e rătăcit pe 1 500 tone fier in mi se in valoare cu îndrăznea ternic imbold, care ne face teriale, constructorii socie Ceauşescu a mai fost în te şi de temeinică angaja
nereu marfă livrat. Aşa am lă şi perseverenţă. Gîndind munca mai spornică", tăţii socialiste de azi şi a mijlocul nostru şi am fost re în muncă. O argumen
înţeles noi spiritul revolu şi acţionînd astfel am reu celei comuniste de miine, o mindri să-i raportăm pro tează realizările în produc
ţionar, conştiinţa înaltă". Maria Doleanţ lucrează datorăm epocii Ceauşescu. gresele făcute în domeniul
\CQl£l şit să producem suplimen de mulţi ani în ferma zoo Pentru îndeplinirea acestei ţie. Inginerul Mircea Mol-
Grigore Popescu, oţelar tar anul trecut 93 milioane tehnică a C.A.P. Burjuc. mecanizării, al creşterii dovan, de la Oţelâria elec
specialist la Oţelâria Sie- kWh energie electrică, ci Interlocutoarea ne-a spus: nobile misiuni nu ne lipseş producţiei de cărbune şi trică nr. 2 - vizitată de to
Arta", cre mens-Martin nr. 1 din C.S. te nimic din ceea ce socie al nivelului nostru de trai.
de stat de fră întregită cu peste 30 „Sîntem puternic mobilizaţi tatea a .putut să ne dea. Astăzi, sectorul nostru, cu varăşul Nicolae Ceauşescu
„Revista la Hunedoara : milioane kWh datorită pu la înfăptuirea noii revoluţii Ni s-a dat misiunea, scopul in septembrie 1982, ne-a \
„Acum 18 ani cind am nerii cu 20 de zile mai de agrare iniţiată de secreta cele patru abataje echipa spus: „In urma indicaţiilor
tbul sindi- vreme în funcţie a grupu ei şi mijloacele de a o în te cu complexe de susţine \
tra popu- intrat în rindurile partidu rul general al partidului. In făptui. Ni s-a oferii cel re şi tăiere, este cel mai date de tovarăşul Nicolae
icii de stat lui am înţeles că-mi asum lui 3. Cea mai mare parte ce se exprimă efortul nos mai bun exemplu de a ac Ceauşescu, în oţelâria
lîndru cîn- o mare răspundere, aceea a energiei produse de noi tru la înfăptuirea revolu ţiona. Le datorăm epocii mecanizat şi mai mare din noastră a pătruns puternic
de a fi exemplu de dărui este realizată pe bază de ţiei agrare ? In strădaniile Ceauşescu". Valea Jiului. Sîntem hotărlţi, automatizarea, a crescut
aşa cum ne-am angajat in
re şi conştiinţă muncito cărbune". mai responsabile din par Reportaj-anchetâ realizat d faţa secretarului general eficienţa muncii. Astăzi
e
realizăm peste 5 200 şarje
rească la locul de muncă, In conştiinţa tinerei ge tea cooperatorilor şi meca ION CIOCLEI, ESTERA SÎNA, al partidului, să sporim de oţel pe vatră. Am extins
de comportament civilizat neraţii, îndemnurile tovară nizatorilor, specialiştilor şi TRAIAN BONDOR, producţia de cărbune coc- mereu, aţa cum ne-a in
agern spe- in familie şi societate. Înal şului Nicolae Ceauşescu tuturor celor ce muncim in CONSTANTA POPESCU sificabil - la zi avem peste dicat conducătorul partidu
îuarie 1983: tă pildă şi permanent in- găsesc un vibrant ecou, ac agricultură pentru valorifi- CORPADE 4 000 tone extrase supli lui şi statului, gama sorti
[ mentar pe sector - pentru
pro
mentală,
să
ajungînd
i, 24, 49, 58, a asigura progresul indus ducem 125 de mărci de o- s
25, 48, 21, Manifestări omagiale triei româneşti. ţeluri. Ne preocupăm pen
). dl. Ilie Chiron, şef de briga s
II-A tru realizarea unor oţeluri
: io, 84, 67, • „Tinereţea revoluţio care au participat nume • Expuneri. In organi expuneri dedicate ani dă la I.M. Vulcan, unul de înaltă calitate. Prin con t
nară şi gîndirea social- roşi tineri din toate uni zarea Comitetului munici versării a 50 de ani de ac dintre fruntaşii bătăliei
19, 53, 52, politică a tovarăşului tăţile economice şi social- pal Hunedoara al P.C.R., tivitate revoluţionară şi a pentru cărbune, evoca la struirea Instalaţiei de de- \
Nicolae Ceauşescu" a fost zilei de naştere a tovară rîndul său, momentele în carburare în vid cu aport ţ
III-A culturale ale oraşului, s-a în secţiile şi uzinele com
52, 16. 90, tema unei dezbateri des constituit într-o manifes şului Nicolae Ceauşescu. care t o v a r ă ş u l Nicolae de căldură, vom realiza \
3, 86, 85 : făşurate la Casa de cul binatului siderurgic (A- La expuneri a participat Ceauşescu a mînuit acolo, anual peste 2 000 tone de
: 45, 77, ' 81, tură a sindicatelor din tare omagială de presti glomeratorul II, secţiile I un mare număr de oa în subteran la orizontul 360 oţeluri aliate şi inalt alia
, 67, 61 ;
: 9, 66, 40, Petroşani. Dezbaterea, la giu. şi II furnale) au avut loc meni ai muncii. combina de săpare in ste te". \
32. 62. i
e cîştlgurl :
2P22E5EE3
(Urmare din pag. t) Evocîndu-i personalita
EAS NICOLAE CEAUŞESCU — strălucit exemplu de muncă şi tea, minerii şi siderurgiş
bbbM
tii, energeticienii şi con
jabil pentru structorii, lucrătorii din
îuarie 1983 : în spaţiul societăţii socia industria uşoară, ţăranii
caldă. Cerul liste a vocaţiei poporului luptă pentru dezvoltarea patriei, pentru binele poporului
1. Izolat va şi cărturarii hunedoreni,
ntul va su- nostru pentru vasta şl evocă, în fapt, drumul de
moderat din tulburătoarea semnificaţie economico-social şi pros a tuturor cetăţenilor vom zaurului materialismului menilor contemporani şi
empernturile morală încorporată în peritatea materială şi spi asigura progresul mai dialectic “şi istoric cu te viitori. Acest crez îl ex muncă şi împliniri, stră
cuprinse în- rituală a poporului, între rapid al patriei, ridicarea ze, concepte şi concluzii primă chiar el, spunînd bătut sub conducerea
2 grade, iar simplitatea cuvintelor partidului, urîndu-i acum,
intre 2 şi 7 muncă şi omenie. avuţia naţională şi satis continuă a gradului de noi, în strînsă legătură generos: „A fi om înseam
iţa, local se T o v a r ă ş u l Nicolae facerea nevoilor de trai civilizaţie materială şi cu condiţiile şi particu nă a fi prieten cu seme la 50 de ani de activita
?aţă. Ceauşescu a subliniat în ale maselor. în acest con spirituală al poporului". nii tăi, a fi pentru fră te revoluţionară şi săr
remea va fi larităţile concrete, cu spe ţie,' pentru colaborare,
tai mult no- repetate rînduri că socia text, în Raportul prezen Aflat în fruntea parti cificul naţional, cu inte bătorirea zilei de naşte
ninge s'ab. lismul este opera omului tat Conferinţei Naţionale, dului şi statului, tovară resele fundamentale alo pentru viaţă, pentru oa re, viaţă lungă, sănătate
fia moderat, pentru om, a poporului secretarul general al şul Nicolae Ceauşescu a- meni. Trebuie să întărim
i locale pînă partidului sublinia: „Mun cordă permanent o aten poporului nostru. Secre solidaritatea şi să luptăm deplină şi aceeaşi putere
din vest şi pentru popor. Din aceas tarul general al partidu de muncă, pentru a ne
il se va sem- tă perspectivă există o ca liberă constituie avu ţie de primă însemnăta împotriva acelora care conduce spre înalte culmi
re va depu- legătură de condiţionare ţia supremă a societăţii. te activităţii teoretice, lui este considerat, pe încetează de a mai fi oa
letcorolog de Numai prin munca unită ştiinţifice, îmbogăţirii te bună dreptate, omul oa meni...". de progres şi civilizaţie.
7 rasgyalt). reciprocă între progresul