Page 101 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 101
1 s4u Star.«i ©oţţj
,SAIÂ 0% LăCWM
>@©13 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vfl! CETĂŢENI, ROMÂNIA® CEAUŞESCU «PACE!
ASOCIAJII
DE LOCATARI !
Utilizaţi, pentru ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE
iluminatul părţilor
comune, automatul ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE PARTIDUL Şl
C I A L I S M U L de puteri mici I PERICOLULUI NUCLEAR
STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA
de scară şi becuri
în cazul unui bloc
ORGA* AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL PC. cu patru scări şi pa LUCIDĂ ANALIZĂ, MĂSURI VIABILE
tru etaje, folosin-
Enreînnrrrajrg I I L A R J U D E Ţ E A N du-se becuri de 25 ÎN FAVOAREA INSTAURĂRII
W
• consumul anu UNEI PĂCI TRAINICE PE PLANETA PĂMÎNT
Anul XXXV, nr. 8 103 MIERCURI, 30 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani al, fără automat, es Corolar al generoaselor Măsurile stipulate in De
te de circa 1 800 iniţiative lansate pe arena claraţie, prin care se oferă
mondială de partidul şi sta
kWh ; tul nostru, Declaraţia Comi o perspectivă optimistă si
tuaţiei actuale, demonstrează
• consumul anu tetului Politic Executiv al intensa preocupare pe care
Comitetului Central al Parti
al, cu automat, este dului Comunist Român, Con o dovedeşe în mod consec
vent partidul şi statul nos
de numai 600 kWh. siliului de Stat şi Guvernu tru, personal secretarul ge
lui Republicii Socialiste neral al partidului, tovară
Cantitatea de România ilustrează cu eloc şul Nicolae Ceauşescu, pen
1200 kWh economi venţă îngrijorarea pe care o tru reluarea şi accelerarea
nutreşte intreg poporul ro
ajungerii la un acord in ceea
sită astfel reprezin mân, dorinţa de pace, de ce priveşte problema rache
îndatorire primordiala a fiecărui tă consumul mediu viaţă în linişte şi siguranţă telor, a tuturor mijloacelor
ce ne animă pe toţi fiii
a două apartamen acestei ţări, dintotdeauna nucleare cu rază medie de
om ai muncii, a fiecărui ceiâţean te cu două camere doritoare de bună înţele acţiune.
Eu şi colegii mei de mun
pe timp de un an. gere şi colaborare paşnică că sîntem de meserie con
între popoare. structori. Ani şi ani am
Asemenea întregului nos muncit pentru a ridica mereu
limităm sever consumurile. tru popor, am luat cunoştin mai multe case pentru cit
ţă de grava ameninţare ce
mai mulţi oameni. La fieca
pluteşte asupra Europei, a re lucrare terminată spu
întregii lumi, cauzată de so neam in gind : să le folosiţi
să nu irosim nici un kilowatt! sirea şi instalarea pe teri cu sănătate, in linişte şl
toriul continentului nostru a
noilor rachete americane cu pace. Acum, mai mult ca
oricind, avem datoria — şi
11
ce atîta risipă de energie? rază medie de acţiune, iar noi, constructorii, alături de
Un colectiv format din activişti ai comitetelor jude — i-am întrebat. „Eu nu ca răspuns acestor acţiuni, intregul popor - să ne
ţean şi municipal de partid, Inspectoratului şcolar ştiu, că sînt electrician, Prin măsurile luate de hotărîrea Uniunii Sovie stringem şi mai mult rin-
judeţean, reprezentanţi ai întreprinderii de reţele s-a scuzat repede... electri tice de a se retrage de la durile in jurul partidului nos
electrice Deva, ziarişti a efectuat luni după-amiază şi cianul. Maistrul le-a lăsat la toate nivelurile, tratativele sovieto-americane tru, al conducătorului iubit
marţi dimineaţa un raid-anchetă prin unităţi economi aşa. Şi mai sînt şi în alte marii consumatori in de la Geneva şi începerea
ce, şantiere, şcoli, unităţi comerciale şi instituţii din locuri la fel". lucrărilor pregătitoare pen şi să facem tot ce depinde
municipiul Deva, pentru a vedea cum se aplică măsu Mulţumim pentru infor dustriali din judeţ re tru amplasarea unor rachete de noi pentru a determina
rile adoptate de recenta şedinţă comună a Comitetu maţie, dar cine oare a tactice şi operative cu rază marile puteri să acţioneze
lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de confecţionat şi racordat duc tot mai mult con sporită de acţiune. Sînt conform dorinţei exprimate
Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, un asemenea reşou, cine a sumurile de energie e- hotărîri grave, care nu răs de miliarde de oameni din
privind asigurarea producţiei de energie electrică şi montat aici un bec de pund nici pe departe dorin lumea întreagă : să se re
reducerea consumului de combustibil şi energie. 150 W — cînd se vede bine lectrică. Luni, la C.S. ţei de pace manifestată in nunţe la amplasarea de noi
Să intrăm direct în ... subiecte. şi cu unul de 25 W — dacă tens de fiecare om de bine rachete, să fie retrase şi
nu electricianul ? Hunedoara, faţa de distruse cele existente. As
între timp a sosit şl din lume. De aceea, şi eu, cultaţi glasul raţiunii - de
ÎNCĂLZIRE FĂRĂ... ACOPERIRE maistrul, supărat că cine cotele stabilite, s-a la fel ca toţi fiii poporului clanşarea unui nou război,
va a intrat în lipsa lui în înregistrat o economie nostru, împărtăşesc cu toată cu asemenea arme, nu va
Ieri dimineaţa, tempera în baracă?". „Dar nu-1 fo baracă. Un ordin scurt şi convingerea chemarea noului avea învingători, ci numai
tura a fost p e s t e losim, tovarăşi. Numai a- Ionel Lungu a deşurubat de 126 MWh, la I.L. document în care se arată învinşi. Vrem ca viaţa să
zero g^ade. Cu toate a- tunci cînd trebuie să becul şi a scos radiatorul că trebuie să acţionăm pen continue pe planeta Pămînt I
Deva de 39 MWh, la
tru a opri înfăptuirea aces In linişte şi pace I
C.S.V. Călări de 46 tor măsuri, care nu pot fi
în nici un fel justificate şi SIMION NAPĂU,
MWh.
nesocotesc interesele vitale constructor, şantierul nr. IV
ale tuturor popoarelor. al I.C.S. Hunedoara
05 de ani de la făurirel- statului",
im
-
naţional unitar român ,
Participarea minerilor din Valea Jiului
la actul Unirii Transilvaniei cu România
Principala forţă motrice Tocmai pe această linie nă unde nu ni se deosebesc
pentru realizarea visului se înscrie şi consfătuirea cărările" — consemna ilus
de secole al poporului nos reprezentanţilor poporului trul dr. Dominic Stanca.
tru au constituit-o mase român din Valea Jiului, ţi Dacă ţinem seama că în
Urmărirea consumului ilo energie electrică in municipiul Deva, la panoul do control
ai staţiei de alimentare. le muncitoare, care au su nută ia Petroşani, în ziua Valea Jiului, în 1918, erau
ferit din greu jugul asu de 11 noiembrie 1918, care circa 20 000 de muncitori
cestea, la punctele de lu uscăm electrozii, că sînt din priză, cu angajarea pririi sociale şi naţionale. a hotărît înfiinţarea Sfatu mineri, majoritatea români,
cru controlate de pe şan foarte uzi". maistrului că nu le va mai Acţiunile revoluţionare din rilor naţionale româneşti organizaţi în consiliul mun
tierele de construcţii din O fi vreo invenţie a folosi. Cine ştie... preajma Unirii s-au desfă în toate localităţile Văii citoresc, în care erau coop
Deva funcţionau reşouri de constructorilor din Deva Poate mai eficientă ar fi şurat în jurul cîtorva obi Jiului. Consfătuirea s-a în taţi şl unii Intelectuali,
puteri foarte mari, consu să usuce electrozii de su deconectarea barăcilor de ective dintre care cele mai cheiat cu o mare adunare care au întreţinut o per
mând absolut inutil energie dură pe reşou, că prin la reţeaua electrică şi arzătoare au fost încetarea populară, la care au luat manentă l e g ă t u r ă cu
electrică. alte părţi n-ani auzit. încălzirea acestora cu res războiului, eliberarea na parte reprezentanţi ai co fraţii lor prin păsuri
• „Sigiiaţi-o, tovarăşi, „In definitiv, ■ îl putem turi de materiale care se ţională, reforma agrară de munelor din Valea Jiului, le sudice ale Carpaţi-
dar i e r t a ţ i - m ă A c e a s t a desfiinţa, a zis unul din găsesc din abundenţă în mocratică, satisfacerea unor printre care Nicolae Zu lor, Valea Jiului devenind
a fost „scuza" maistrului tre cei trei muncitori. şantiere. revendicări ale muncitori grav, Ion Vlad, Ion Butnar, astfel „Pons Vetus" cu o
Vasile Floricel, pentru fap Scoate-1 din priză, Ioane! lor, asigurarea egalităţii în Moga I., Nicolae Socol, existenţă preromană, cu
tul că în baraca sa, de la Dă cu el de pămînt I". • în şcoli — toate bune. drepturi pentru naţionali Iliea Leban, Dan Popa, M. rădăcini ce se pierd în
blocul A, de pe bulevar L-au scos din priză. La şcolile generale nr. tăţile conlocuitoare etc. Tomuş, Ion Arad, N. Glo- timp, este lesne de înţeles
dul Decebal, colţ cu bule Dar n-au dat cu el de 1, 2, 7, la liceele „Dece Acţiunile muncitoreşti dean, Ion Guga, Nemeş Pa- de ce şi aici lupta împo
vardul Lenin, duduiau pămînt. Probabil aşteptau bal" şi pedagogic, măsurile desfăşurate împotriva le vel, Romulus Mioc, Mun triva asupririi sociale şi
2 000 de waţi într-o sobă să vină curentul. de folosire şi gospodărire gilor existente au submi tean Teodor, Petru Popa, naţionale a fost atît de ac
de teracotă. „De-acum • „Eu sînt electrician, a energiei electrice au fost nat aparatul de stat din Voilean Duma, Emil Suciu tivă.
Valea Jiului, constituind o
încolo n-o mai folosesc". nd'îştiu". Situaţia de la bine însuşite şi aplicate. cale sigură de luptă împo şi alţii. în cuvîntul de des Consfătuirea din 11 no
Dar oare în atribuţiile punctul de lucru „Spital Nici un bec în plus, nici triva autorităţilor. în ca chidere a consfătuirii, se iembrie 1918 hotăra ca
arată scopul acesteia : „a-
unui conducător de pro Deva" întrece cel mai un consumator inutil. To drul luptei de eliberare so legerea unui Sfat naţional sfaturile naţionale române
ducţie nu intră şi econo elementar gînd al raţiunii. tul, în săli de clasă, atelie cială şi naţională, care cu român cercual pentru orga din Valea Jiului „să mear
misirea energiei, 'alături Era cald şi lumină — şl re, laboratoare — la strictul prinsese întreg imperiul nizarea în comunele din gă mînă în mînă cu orga
mi
muncitorilor
nizaţiile
de celelalte sarcini de afară şi în baraca metali necesar. Mai mult, cadre austroungar, -după noi con Valea Jiului a sfaturilor neri, cu partidul social-de
producţie ? că de aici —, dar un bec le didactice de aici au luat tacte intre conducerea naţionale române comuna mocrat al muncitorilor, a-
• „Pe reşou noi uscăm de 150 W dădea o lumină iniţiativa ca la întîlnirile P.S.D. şi cea a P.N.R., pe le şi pentru a înfiinţa gărzi vînd aceleaşi scopuri de a
electrozii". La ora 10,30, orbitoare în cei cîţiva cu părinţii elevilor să le baza propunerii socialişti naţionale a căror dorinţă asigura poporului, atît băş
la punctul de lucru de la metri pătraţi ai bărăcii, explice mai amănunţit ne lor, la 31 octombrie 1918 va fi susţinerea ordinei pu tinaşilor ţărani, cît şi mun
blocul D 2, de pe strada iar un reşou de cel puţin cesitatea de a face, pe toa s-a constituit Consiliul Na blice, apărarea avutului tu citorilor mineri şi celor
Zamfirescu, ciţiva munci 1 000 W încălzea foarte te căile, economie de ener ţional Român Central, „ca turor cetăţenilor fără deo lalţi muncitori deplina li
tori se încălzeau la un re puternic. Maistrul era ple gie electrică. unicul for care reprezenta sebire de neam şi lege. Pen bertate şi fericire"
şou... rece. De cîteva mi cat cu treburi, iar în ba voinţa poporului român" tru ajungerea acestui scop
nute se întrerupsese cu racă tăifăsuiau electricia DUMITRU GHEONEA format din şase social-de- vom merge mînă în mînă Prof. IOAN POPOROGU
rentul. „De ce aveţi reşou, nul Ionel Lungu cu fierar- mocraţi şi şase reprezen cu partidul social-democrat
şi încă de peste 1 000 W, betonistul Ioan Preg. „De (Continuare în pag. a 2-a) tanţi ai P.N.R. român din Valea Jiului, pî- (Continuare în pag. a 3-a)
