Page 99 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 99
URII, 29 NOIEMBRIE 1983
' 85 de ani de la făurirea statului'
naţional unitar român ■
,-o).
AURUL BRAD - C.F.R. TIMIŞOARA
anezc 3-0 (2-0)
tului Participarea locuitorilor DIVIZIA
.ve nare a gazdelor, cînd golul Şi după pauză, aceeaşi’
i pe în-
)r din comitatul Hunedoara la actul a plutit în aer, oaspeţii, fizionomie a jocului. &
ite Aceste două formaţii au pe contraatac, au mărit dominare autoritară şi lu
rogramu- oferit spectatorilor o dis nota de spectaculozitate a cidă a gazdelor, combina
Unirii Transilvaniei cu România pută frumoasă, dîrză, cu partidei prin cîteva ac tă cu insistenţa oaspeţilor
irţial eo-
faze palpitante la cele ţiuni subtile la care apă spre poarta bravului Ru~
problcmă două porţi, victoria I )cal- rarea locală a acţionat si
Populaţia comitatului jurimi îndeosebi în Ghe decisiv la Marea Adunare disuli, care s-a opus go
meritelor: Hunedoara, • reprezentând lari.; Aici găsim explicaţia Naţională Română ce se va nicilor, la care şi-au adus gur. La o asemenea ac lului în cîteva rînduri.
la făuri- contribuţia • toţi jucătorii ţiune, fundaşul Tînţăreanu Cei de-al treilea gol, mar
naţional oraşul Hunedoara cu îm faptului că, înainte şi în , ■convoca prin Consiliul Cen brădeni, fiind deplin me a primit mingea în adîn-
prejurimile, a fost deose zilele sărbătoreşti . ale iui tral Român, în numele tu cat în min. 79, a fost pre
' „Fraţii" bit de activă la desfăşu 1 Decembrie, coloanele., de turor românilor din acest ritată. Aurul, echipă pre cime, după care a avansat cedat de bara lui Petrişor»
pentru gătită de o săptămînă de centrînd-o cu precizie în
de Ioana rarea evenimentului de la manifestanţi cântau bine cere electoral..!". La 27 harnicul Mihai Toth, a careu, unde l-a găsit bine din min. 71, şi a fost
nicră pe 1 Decembrie 1918. Docu cunoscutele imnuri: „Pe-al noiembrie 1918 este sem plasat pe Giurgiu, iar lovi înscris cu capul de Ştefă-
I : „Fla- mente scrise şi informaţii nostru steag" şi „Deşteap- nat credinţionalul adună făcut de această dată cel nescu, gol pe măsura do
“ (color) mai bun. joc în actualul tura irezistibilă a acestuia,
arţial co- orale ilustrează deplin tă-te române". rii generale a reuniunii campionat, merite în reali cu capul, a făcut şah-mat rinţei de a-şi consolida po
pregătirea şi participarea . Tot astfel ne explicăm ■ femeilor române din Hu apărarea adversă. Golul ziţia între golgeterii seriei.
intensă a hunedorenilor la curajul şi promptitudinea nedoara, delegînd pe Ana zarea acestuia avînd şi e- doi, marcat în min. 39, a A arbitrat pe măsura jo
vizitatoare,
chipa
foarte
măreţul act. încep cu a- cu care s-a desfăşurat în Macrea, Elena Albu şi pro avut la origine centrarea cului, adică foarte bine,
mintirile, ca' să închei cu zonă preluarea administra topopul Ion Pop. Din cen muncitoare şi tenace în Radu Matei (Bucureşti).
documentele, ţiei vechi şi instaurarea trele rurale, Ghelariul a teren. Localnicii chiar din aceluiaşi Ţînţăreanu ; Giur Aurul: Rudisuli — Du
în satul natal Zlaşti, lui celei noi de către perso start au plecat cu motoa giu a întors mingea în faţa
7,00 Ra- fost singura comună ce a rele în plin, înregistrînd porţii, unde şutul lui Şte daş, Merlă, Găluşeă, Ţînţă
a panoul moş Mânase i se mai spu nalităţi locale ca: Gheor- trimis şi o delegaţie de două mari ocazii de a des fănescu a fost respins mi reanu (Costar — min. 86),
ncii; 8,00 nea Bontescu, amintire a ghe Dubleşiu, Teofil Tu
510 Flori participării sale la primele lea, Gheorghe Dănilă, Ni- femei formată din Maria chide scorul, autor Dumi- raculos cu piciorul de por Ciontoş, Dumitreasă, Lă
esc: 0,00 lui Cialic, Maria lui Ciu- treasă ; prima după o tarul oaspeţilor pînă la Du- cătuş, Ormenişan (Petrişur
0,PX Răs- alegeri parlamentare de colae Macrea şi Vasile Os- milica şi surorile Maria şi splendidă acţiune între Or- mitreasă, care, cu un şut — min. 61), Ştefăncscn,
lor; 10,00 la începutul secolului, 1902, vadă. în sprijin, ca volun Terezia lui Filăru. De alt menişan şi Dudaş. După o plasat, spre deziluzia apă Giurgiu. (AI. Jurca, cores
[0,05 Cîn- 1906, în care au candidat tari ai gărzilor naţionale
toresc — fel, participarea Ghelariu- tot mai insistentă domi- rării adverse, a înscris. pondent).
10,20 Din români, luptînd pentru a- de ordine, au stat munci lui a fost cea mai bogată,
rrile po- legerea lui Victor Bontes tori, meseriaşi şi ţărani,
triţa. Re- cu, ce avea să fie ales mulţi din ei membri ai co întrucât din 31198 ade MUREŞUL EXPLORĂRI MECI AMICAL
e şi fol- membru al Consiliului di- rurilor, ca: Nicolae Suciu, ziuni ale Comitatului Hu
de ştiri; nedoara, 677 au aparţinut DEVA - MINERUL CORVINUL
pionieri- rigent la 2 decembrie 1918. pantofar, Nicolae Lăscău,
Ue; 12,00 Tot în satul natal auzeam muncitor, Nicolae Voina, acestei aşezări, cu satele ŞTIINTA VULCAN HUNEDOARA -
112,05 Li povestindu-se despre tre meseriaş din Hunedoara dependente administrativ.* JIUL PETROŞANI
gii; 12,25 Prin munca de cercetă 2-0 (0-0)
clorului ; cute acţiuni patriotice, de- şi ţărani ai satului Zlaşti: Joc cu două reprize 5-2 (4-0)
i radio- notînd o conştiinţă naţio Nicolae Păcurar, Ioârt Isac, tor amator a lui Ion Ma distincte — una, prima, adîncime lui Mircea Ma P a r t i d a retur (in
a 3; ’O nală puternic afirmată. Pe fraţii Miclea Simion şi lea Olar, pensionar din
16,0 <■ „nulă" sub toate aspec rian, acesta sprintează pe primul meci, la Petroşani,
15 ,-ra lingă factorii culturali cu Gheorghe. Din zonă, au Ghelari, s-au identificat tele şi una deosebită ca stînga şi şutează năpraz- 1—1) a dublei întâlniri
l — fol noscuţi, ţin să relev de a- mai luat parte • la aceste documentele de la' Muzeul spectacol şi ca eficacitate. nic sub transversală, min dintre cele două formaţii,
ii 16,15 ceastă dată rolul impor acţiuni patriotice mineri Unirii din Alba Iulia.
18,00 Ore- Prima jumătate a fost puţin gea revine pe „6m“, de a oferit un joc plăcut,
jurnal * tant al corurilor săteşti şi din Ghelari: Ion Popa Activitatea lui Victor animată de cîteva şuturi unde Mechinici, venit spectaculos, ambii antre
, pentru orăşeneşti, care în acele Zlatna, Alic Andronic, Ungur este cuprinsă în imprecise ale lui Preda, prompt în atac, Îndepli nori, Ladislau Vlad şi
ă, infor- timpuri nu puteau activa Gheorghe Popa Butură, Ion
iojm’nal ; biografia ce deschide o Tirchinici, Ştefănescu, sau neşte o formalitate înscriind Gogu Tonca, rulîndu-şi (ie
Iniîntului oficial decît ca formaţii Malea Drăgan şi alţii, ală broşură de versuri ale cele două lovituri cu capul cu capul: 2—0. gazon aproape -toate re
) zi in corale religioase. în Hune turi de ţăranii Ion Alic lui ale lui Preda şi Ştef. Pri Fazele periculoase de zervele. Gazdele au obţi
terii mil doara a fost înfiinţat şi Nică (Ghelari), Ion Mun- sale, primită din partea
ion stop a activat corul începînd teanu (Ocolişu Mare) şi Ion familiei şi care va intra vind prima repriză, fără poartă nu au lipsit în nut o victorie clară şi
meritată, urmare a acţiuni
din octombrie 1903, sub Lăscuţi Cicea (Cerbăl), ca In patrimoniul Muzeului orizont şi nerv, gîndul această perioadă, caracte lor lor ofensive, domină
zbura la excelenta partidă
conducerea învăţătorului re au făcut parte din de judeţean. din deschidere, a juniorilor ristica esenţială a partidei rii insistente, cu dezinvol
Andrei Ludu, iar din 1912, legaţia oficială a cercului In baza materialelor e- — antrenaţi de Eugen Ian- fiind claritatea acţiunilor tură, lucru ce le-a oferit
în satul natal Zlaşti este electoral al comitatului xistente putem recunoaşte cu, care s-au întrecut în şi paselor, Mechinici de prilejul să creeze deseori
organizat un nou cor con Hunedoara, prezidată' de cu mîndrie înaltul patrio execuţii de virtuozitate şi venind ad-hoc un conducă breşe în sistemul defensiv
-
spre Rio dus de Victor Ungur, care Gh. Dubleşiu, participând tism şi eroica activitate ce tor de joc lucid şi eficace, petroşănean. Pentru local
a mea după unire a ocupat func cu drept de vot decisiv la au caracterizat pe munci eficacitate. Să reţinem iar Mircea Marian fiind
HUNE- ' cîteva nume : Oloşuteanu, participant la fiecare ac nici au înscris Petcu (min.
lict (Mo- ţii administrative şi a pu Alba Iulia. torii, ţăranii şi intelectua •Cîrstoiu, Lavu, Iordache, ţiune de atac. Mai reţi 18, 40), Mşteuţ (min. 38,
Tacăra) ; blicat volume în Banat. Demn de reţinut din lii fostului comitat al Hu care pot deveni titularii 36) şi Văetuş (min. 70 din
1 zinelor Corul din Hunedoara a „Credinţionalul" care a nedoarei în lupta pentru nem şutul puternic al lui
tn arşiţa viitoarei echipe locale. Stoica, peste bară, la o pasă 11 m), iar pentru oaspeţi
Amnezia susţinut manifestări în împuternicit delegaţia este realizarea Marii Uniri a Repriza a doua a purtat a lui M. Marian, şi „bara" Sekely (min. 60) şi Lăscoiw
: PETRO- Deva, Petroşani, Orăştie, pasajul: „Susnumiţii dele tuturor Românilor. (min. 72). (Ioan .Vlad, co
— seriile Haţeg, iar corul sătesc gaţi sunt prin aceasta au amprenta deciziei şi forţei lui M. Marian la- centra respondent).
suris în echipei gazdă, în care ju~ rea lui Mechinici.'
[embrie); Zlaşti în satele din împre torizaţi a lua parte cu vot VICTOR ISAC cătorul-antrenor Mircea
lultural); A arbitrat corect Ştefan 7cUPA~UN!RII"
H Bucu- Marian intră în teren şi Catană (Drobeta-Tr. Se-
*i); r ' FAZA JUDEŢEANĂ „trage" întreaga echipă - la handbal
Sţ \' v Duminică, la Luncoiu de Sus, s-a trăit verin).
E'xRIL . A CONCURSULUI după el, aducînd golurile în organizarea A. S.
şi arde şi fazele spectaculoase. în Mureşul Explorări: Balla Constructorul, la Hune
ii ANI- DE CREAŢIE — Bucur, Ştef, Mechinici, doara, timp de două zile
14 (Mun- TEHNlCO-STIlN TIFICĂ Bucuria unui nou lăcaş de cultură min. 51 Preda interceptea- s-a desfăşurat „Cupa Uni
I : Stra- Fogoroşi, Preda (Pălăceanu),
n (Retc- A TINERETULUI „Nici n-om cuvinte să ex căminului. „II vom îngriji ză o minge din degajarea Ştefănescu, Tirchineci, Vă- rii" la handbal feminin,
îgoste la HUNEDOREAN portarului advers, o trimite cu participarea a 6 echi
iaua ro- prim ce am simţit în mo ca pe propria noastră casă“ lăşutcan, Stoica, I. Popa pe din Hunedoara, Sibiu,
lombina- mentul cind pe scenă a — se angaja, în numele ti rapid, lui Vălăşutean, pe (M. Marian). Arad, Oradea şi Deva. în
mul Mi- Dintre cele 35 de lucrări început să cinte taraful! nerilor, utecista Tanţa Poe- dreapta,' acesta retrimite
COAGIU- prezentate la faza judeţea Minerul Ştiinţa : Olteanu urma unor întreceri dis
un prie- nă a manifestărilor din Adică - mi-am zis - de nar, iar Elena Plic, secre- pe centrul careului, de putate, locul I l-a ocupat
(Casa de acum avem căminul nostru tar-adjunct cu probleme — Filip, Bîrsan, Frăţilă, divizionara B Constructo
: Bani cadrul „Săptămînii ştiinţei cultural, mare şi frumos, de propagandă în comite unde Mircea Marian, venit Văduva, Postelnicu, Ciorîia,
1ZI: Fa- şi tehnicii pentru tineret" care işi va face simţită pre tul comunal de partid - în viteză, „catalputează", Barbu, Chiriţoiu, Topor, rul Hunedoara (21—18 cu
CALAN : în cele trei secţiuni au fost C.S.M. Sibiu; 31—21 cu
castelană zenţa in viaţa spirituală a care pregătise cu lux de de la 8—9 m, balonul în Iacov (Olan). Dacia Arad şi 20—19 cu
y
; SIME- considerate ca fiind cele aşezării". Vorbele lui Lucian amănunte sărbătoarea — partea stingă : 1—0. La juniori : 5—0 (1—0).
a! dus- mai valoroase următoa Petruţ, maistru la I. M. I.U.' Oradea). Pe locul 11
LIA: Nu rele : remarca puntea de legă în minutul 70, acelaşi (Voicu Lăzăruţ, corespon — C.S.M. Sibiu, iar po lo
ste (Lu Barza, sintetizau, duminică, tură pe care noul aşeză- cul III — I.U. Oradea.
— locul I „Soluţie şi gindurile sutelor de partici mint de cultură o va face Preda trimite o minge în dent).
instalaţie pentru preîncăl- panţi la sărbătoarea inau intre generaţiile de azi şi
zirea apei de alimentare a gurării noului lăcaş de cul de miine pe drumul misiunii D I V I Z I A B 3 D I V I Z I A C B
cazanelor recuperatoare cu tură din Luncoiu de Sus. educative ce-/ revine. „Noul
—
Motru
Rezultate
:
Minerul
Someşul
S.
circulaţie forţată multiplă", Un lăcaş construit de oa aşezămint va trebui să mo Mare 3—0 ; Aurul Brad — C.F.R. Timişoara Rezultate : Minerul Aninoasa - Minerul
tru ex- aparţinînd inginerului Ioan menii satului, care acum bilizeze mai mult forţele 3—0 ; U.T.A. — Metalurg. Cugir 3—1 ; Armatura Ghelari 2-0 ; Metalul Bocşa - Minerul Paro-
noiem- Munteanu, de la Centrul erau prezenţi în căminul artistice - sublinia în Zalău — Minerul Cavnic 2—1 ; Olimpia S. Mare şeni 2-2 ; Minerul M. Nouâ - Mecanica O-
de cercetări şi proiectări pregătit de mare sărbă alocuţiunea sa, prof. Rafila — Steaua C.F.R. Cluj-N. 6—0 ; Gloria Reşiţa — răştie 4-1 ; Constructorul Timişoara - Mine
14, 80, 45, Minerul Lupeni 1—0 ; Poli. Timişoara — C.F.R. rul’ Anina 6-0 ; Minerul Certej - Victoria Că
3, 23. Hunedoara ; toare. Cei ce-au pus umăr la.cob, preşedintele Comite Caransebeş 7—1 ; Ind. sîrmei C. Turzii — Rapid
7, 66, 89, — locul al II-lea a fost de nădejde la ridicarea Arad 1—0 ; „U“ Cluj-N. — C.S.M. Reşiţa 1—0. lan 1-0 ; Metalul O. Roşu - Minerul Oraviţa
15, 9, 70. construcţiei - Liviu Petruţ, tului judeţean de cultură 5-0 ; Mureşul Explorări Deva — Minerul Ştiin
. 23, 71, obţinut de ing. Ioan Colda şi educaţie socialistă — ţa Vulcan 2-0; Dacia Orăştie - U.M. Ti-
49, 12, 2. şi Virgil Briciu, de la Ştefan Şuhan, Ioan Petruţ, pentru ca, in ediţia a V-a C L A S A M E N T U L
6, 89, 34, I.U.M. Petroşani, pentru Nicolae Dud, Constantin a Festivalului naţional „Cin-
1, 41, 38. lucrarea „Realizarea ele Lazăr, Nicolae Mo/se, Emil 1. „U" Clui-N. 15 10 0 5 32-11 20 C L A S A M E N T U L
15, 48, 76, tarea României“, Luncoiu 20 1. Mureşul Explorări 14 10 3 1 27-11 23
mentelor hidraulice de co Petruţ şi mulţi, mulţi alţii de Jos să se afirme şi in 2. C.S.M. Reşiţa 15 10 0 5 25-13
I, 45, 83, mandă tip minier şi a — erau mai minări decît toţi fazele superioare ale în 3. Poli. Timiş. 15 9 1 5 37-18 19 2. Min. Paroşeni 14 6 4 4 22-23 16
14 7 1 6
31-19
S.D.V. pentru prelucrarea atunci cînd primarul co trecerii". 4. Armătura Z, 15 8 1 6 15-20 17 3. U.M. Timiş.
1, 11, 90, 5. Min. Cavnic 15 8 0 7 26-21 4. Constr. Timiş. 14 6 3 5 25-18 li»
de înaltă precizie şi pro munei Luncoiu de Jos, 16
îştiguri : ductivitate, precum şi a Petru Hărăguş, le-a reamin Promisiunea au făcut-o 6. Aurul Brad 15 7 2 6 27-24 16 5. Minerul Certej 14 7 1 6 24-19
standurilor de încercare şi tit vrednicia şi dorinţa lor chiar duminică formaţiile ar 7. Minerul Lupeni 15 6 3 6 18-15 15 6. Dacia Orăştie 14 6 3 5 25-20 15?
tistice, mai ales grupul vo
verificare ale acestora" ; de a face un lucru trainic cal din Stejârel, montajele 8. Minerul Motru" 15 7 1 7 20-20 15 7. Min. M. Nouă 14 7 0 7 22-19 n
18-15
14 6 2 6
8. Victoria Călan
i«i
— locul al III-lea a re şl cu reale implicaţii edu- literare din Luncoiu de Sus 9. Ind. sîrmei C.T. 15 7 1 7 15-16 15 9. Met. O. Roşu 14 7 0 7 20-19 T*i
15 7 1 7 20-22
venit ing. Vasile Toma, de cative in viaţa oamenilor. şi de Jos, dansul surorilor 10. U.T. Arad 15 7 0 8 15 10; Metalul Bocşa 14 5 3 6 21-15
la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, „Eu aş vrea să vă mul Mariana şi Liliana Şuhan 11. Olimpia S. Mare 29-23 14 14 5 3 6 20-23 m
pentru pentru „Modernizarea ce ţumesc, dragi consăteni, 12. C.F.R. Timiş. 15 7 0 8 23-27 14 11. Minerul Anina
zile : lulelor de flotaţie de 2,8 pentru sprijinul pe care ni care, alături de prestigiosul 13. C.F.R. C-sebeş 15 7 0 8 15-36 14 12. Minerul Ghelari 14 5 3 6 16-25 «5
. treptat, l-aţi dat tot timpul să ansamblu folcloric „Getu- 14. Metal. Cugir 15 5 3 7 21-22 13 13. Mecanica Orăştie 14 6 0 8 15-27 m
ii. Local mc la Uzina de preparare sa" şi de orchestra „Haţe- 15. Gloria Reşiţa 15 6 1 8 14. Minerul Oraviţa 14 5 1 7 16-26 V®
ecipitaţii a E.M. Deva". împlinim această dorinţă a gana" au inaugurat cu 11-16 13
linsoare. noastră“ — li se adresa 16. Someşul S. Mare 15 6 0 9 18-28 12 15. Min. Aninoasa 14 4 3 7 13-23 m
moderat în cadrul aceluiaşi con Liviu Petruţ - vicepreşedin succes ziua manifestărilor. 17. Steaua C.F.R. 15 6 1 8 22-25 9 16. Min. St. Vulcan 14 4 2 8 15-29 m;
rd. Tem- curs au mai abţinut meri Aşa că noul edificiu de 18. Rapid Arad Etapa viitoare (ultima) : Victoria CoÎook
e vor fi tuoase menţiuni Ioan Ilie, tele biroului executiv al 15 3 3 9 14-31 9
rus 7 şi Consiliului popular comu cultură din Luncoiu de Sus
iar cele de la C.S.V. Călan, Aurel nal far Vasile Dud, pre poate fi o promisiune în Etapa viitoare (penultima) : Rapid Arad — Orâştie ; Min. Aninoasa — Metalul Bocşa 151'
ius 1 şi Sălăjan — I.P.S.R.U.E.E.M. şedintele comitetului de „Cîntarea României“ şi, C.F.R. Caransebeş ; Ind. sîrmei C. T. — Min.' Minerul Ghelari — Mureşul Explorări ; Mec»£
Motru ;
„U“ Cluj-Napoca — Aurul Brad ;
li, dimi- Petroşani, Oliviu Maiores- nica Orăştie - Constr. Timişoara ; MineruŞ)
ce ceaţă, construcţie,' a dat seamă, prin ea, in viaţa oame C.F.R. Timişoara — U.T. Arad ; Someşul S.
[viciu A. cu, Emilian Cristea şi Ti- detaliat, asupra participă nilor. Mare — Gloria Reşiţa ; Armătura — Poli. Ti Paroşeni — Minerul Aninoasa ; U.M. Timişoo^'
tus Popa — toţi de la mişoara ; C.S.M. Reşiţa — Steaua C.F.R. ; ra - Minerul Certej ; Minerul Şt. Vulccn»
C.S. Hunedoara. rii oamenilor la lucrările LUCIA LICIU Metalurg. Cugir — Min. Cavnic ; Minerul Lu Metdul O. Roşu.
peni — Olimpia S. Mare.