Page 103 - Drumul_socialismului_1983_11

iHERCURI, 30 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3

Participarea minerilor din Valea Jiului Acum se vede cine si cum

jZIUEVSE 7
la actul Unirii Transilvaniei cu România s-a pregătit pentru iarnă \

urniţi Zilele trecute, am efectuat sitatea meniurilor. In ziua
n Benin (Urmare din pag. 1) ascendent al acestora a ac­ reprezentînd cercul electo­ un raid prin cîteva cantine anchetei noastre se 'servea
in limba din localităţile judeţului : la pentru abonaţi supă de găină
celerat lupta pentru reali­ ral Petroşani, Nicolae Zu­ Deva, Brad, Mintia. Iată, cu găluşte, tocăniţă de car­
progra- In 12 noiembrie 1918 — zarea visului secular al grav din Lupeni, ca depu­ mai jos, ce am constatat. tofi cu carne de pasăre, pli­ { AŞA PERSEVERENŢA... $
după cum se poate consta­ naţiunii române. „Ziua cea tat de drepţ, Dominic Stan­ Deva. Una dintre cantinele ne şi fructe, iar la masa'gra­
Calitate in tot ce facem! ;
ehoslovacia ta dintr-un raport primit mare a sosit, hotarele s-au ca, delegat din partea Reu­ de pe raza municipiului Deva tuită pentru mineri — iahnie * ____________________
in prcllmi- este cea de pe strada Lenin, de fasole cu cîrnăclori, sala­ ^ Calitate tuturor produse- 4
Tlitate tuturor produse­
mpionatului de Inspectoratul jandarme­ prăbuşit. Pregătiţi-vă să niunilor de femei greco-or- la nr. 12. Unitatea amintită tă de castraveţi muraţi, prăji­
lor ! Calitate şi minereu-
Transmisiu- riei din Budapesta — mun­ primiţi în haină de sărbă­ todoxe române din Petro­ este bine cunoscută şi apre­ tură. i lor ! Calitate şi minereu- i
t!e la Brati- citorii din Petroşani dizol­ toare fraţii. Azi nimic nu şani, Ioan Ciora, delegatul ciată de către cei peste 700 O observaţie la această uni­ l lui de fier extras I Acesta j
vaseră de fapt jandarme­ mai poate împiedica unirea Reuniunilor învăţătoreşti de abonaţi din multe puncte tate : este evident fenomenul \ este imperativul „Vitrinei ]
icri de vedere : varietatea, calita­ de condens deşi clădirea este
(parţial co- ria, îşi formaseră un con­ pe vecie! Să fim tari şi Lupeni, Trifu Macser din tea şi cantitatea meniurilor, construită cu mai puţin de doi 1 calităţii" de la Secţia mi- 1
siliu şi au pus mina pe încrezători în ceasul în­ Hobiţa—Uricani. La Alba servirea atentă şi civilizată, ani in urmă şi pentru care I nieră Teliuc. Dar dacă «
curăţenia
din
se
unde
5
putere. Acelaşi lucru ni-1 făptuiri " — exlamă cu en­ Iulia au venit circa 10 000 face servirea. sălile cum nu s-au cheltuit' peste 30 000 lei j este bună ideea de a se 1
numai
Dar
a-
pentru
înlăturarea
pe tricolor menţionează şi Buletinul tuziasm Dominic Stanca, muncitori, care reprezentau ne-am propus să abordăm a- ceştui neajuns dăunător. ţ afişa aici frecvent colec- ţ
sintecc şi de informaţii al Marelui participant activ la mate­ diversele centre muncito­ ceste probleme care în anul Mintia. Cantina-restaurant a l tivele care fac rabat de i
\riotice Cartier general român, de le eveniment din acel timp. reşti, Printre aceştia erau acesta au mai fost consemna­ Termocentralei Mintia pregă­ 1 la calitate, este de nein- J
. : „Fraţii". te în coloanele ziarului ne teşte şi serveşte zilnic în jur \ ţeles de ce unele abataje, ţ
pc ţară. la începutul lunii decem­ Minerii români, locuito­ şi muncitori mineri din Va­ vom rezuma să facem doar de 400—500 de porţii de mîn-
II-a. „Di­ brie 1918, arătînd că „In rii Văii Jiului, care au fost lea Jiului care purtau unele precizări în legătură cu eare, linia de autoservire pre- l cum sint 62 C, 66 A, 66 B, l
ate Carpaţi" Petroşani ordinea este men­ statornici la poalele Car- steaguri roşii şi tricolore. preocupările existente aici zentînd, la alegere, cîte 20 de 1 149, 120, 122, 70, 81, 137
ţinută de muncitorii de la Alba Iulia devenise „o pentru asigurarea pe tot tim­ sortimente de mincăruri. A- ) persistă să dea minereu 1
(parţial co- paţilor, încrezători în ma­ pul iernii, pînă la apariţia ceste cantităţi presupun, de­
minele de cărbuni în nu­ rele eveniment, nu şi-au mare" vie, acoperită cu produselor de primăvară, a sigur, o chibzuită preocupare l sub indicele de calitate l
măr de 20 000 în majori­ înveninat sufletele urînd drapele tricolore. „Minerii, necesarului de alimente şi pentru aprovizionarea cantita­ / prevăzut in plan. Să i
tate români... Muncitorii alte neamuri. Ei n-au do­ locuitorii Văii Jiului — a- preparatelor în stare proaspă­ tivă şi .sortimentală a cămări­ 1 oprim această perseve- '
sînt bine organizaţi... Co­ rit să treacă aplecaţi prin rată secretarul general al tă. S-au asigurat pînă acum lor şi magaziilor iernii. Au \ renţă !... \
mandanţii gărzilor din Pe­ partidului nostru — tovară­
troşani, Aninoasa, Vulcan istorie, au ştiut că liber­ şul NICOLAE CEAUŞESCU PRIN CÎTEVA CANTINE DIN JUDEŢ | CAPCANA |
şi Lupeni sînt muncitori. tatea este buna lor străbu­ — au luat parte activă la
. : 7,00 Ra- Efectivul gărzilor e între nă şi au contribuit „la rea­ realizarea dorinţei secula­ l Pe strada Ion Creangă (
visului secular al
lizarea
La panoul 40—120 oameni". Ca urma­ re a poporului nostru, de — ne spunea economista can­ fost conservate — ne relatea­
nunciij 8,00 re, principalul instrument poporului român de a trăi înfăptuire a unităţii naţio­ tinei restaurant, tovarăşa A- ză Ştefan Cornea, responsabi­ i din Deva, în faţa blocu- 1
8,10 Flori intr-un singur stat naţio­ na Şerban, 50 tone cartofi, 8 lul acestei cantine, cu forţe 1 Iul 26, stă înfiptă ca un i
ânesc; 9,00 de oprimai e socială şi na­ nal independent şi liber". nale, adueîndu-şi contribu­ tone varză murată, 8 tone ră- proprii, mari cantităţi de le­ \ ţăruş, exact in mijlocul ţ
; 9,05 Răs- ţională al regimului aus- ţia patriotică la făurirea dăcinoase, 5 tone fructe, 2,5 gume asortate pentru diferi­ i trotuarului, o bucată de i
orilor; 10.00 troungar era înlăturat, fiind La chemarea Consiliului statului naţional român u- tone fasole uscată, 5 tone te ciorbe, gogonele in oţet şl
; 10,05 Mu- Naţional Român Central, murături, mari cantităţi de în saramură, castraveciori în 7 ţeava, lăsată aşa de cei J
10.30 Din create condiţii obiective ca nitar“. Locuitorii Văii Jiu­ conserve de legume — in ma­ oţet şi ardei umpluţi eu varză ţ care au instalat conduc- ţ
; 10,45 Co- năzuinţele maselor popu­ care constituia de fapt sin­ lui, asemenea maselor re parte pregătite cu persona­ roşie, murături asortate, pas­ ( (ele de gaz metan. Ziua', ţ
„Oltcnia" lare pentru unirea Tran­ gurul organ politic condu­ populare din toate colţu­ lul muncitor al unităţii. Cele tă de ardei capia şi ardei
■'-oo Buletin silvaniei cu România să fie cător al românilor din rile ţării, prin telegrame mai mari cantităţi au fost insă pentru umplut, s-au preparat ţ pietonii o văd şi o oco- l
ocaruse- Transilvania, s-au strîns asigurate prin l.L.F. şi C.A.P. salată dc vinete, zacuscă / lese, dar cum se lasă ?
'■% 7 pi- înfăptuite. sau scrisori adresate Marii Deva, C.L.F. Ilia, serele din şi ciuperci în saramură. I seara, ţeava cu pricina j
Je: "«.OO Acţiunile minerilor ro­ pe cîmpul lui Horea peste Adunări Naţionale de la Sintandrei, Întreprinderile de Tot in scopul diversificării ^ — de aproximativ 40 cm \
1- mâni, ale locuitorilor Văii 100 000 de oameni, din toa­ Alba Iulia şi-au manifes­ industrializare a cărnii şi de şi asigurării consistenţei şi a
ill panificaţie etc. gustului mincârurilor, au fost i înălţime — este o adevă- i
ului; 12,45 Jiului ş,-au desfăşurat pe te colţurile Transilvaniei tat deschis, necondiţionat, Preocupările evidente pen­ conservate 150 kg verdeţuri, ) rată capcană pentru tre- 1
radio - tv. : o cale proprie, dar s-au în­ şi Banatului să consfinţeas­ totâla lor adeziune la uni­ tru aprovizionarea, pregătirea 100 kg ardei iuţi, 300 kg pastă ) câtori. Probabil că nimeni )
a 3; 15,00 cadrat organic în mişcarea că actul legic, obiectiv şi rea Transilvaniei cu Ro­ şi servirea atentă a meniu­ dc tomate, 200 kg sleclă roşie
r; 10,00 Bu- generală a tuturor româ­ progresist — înfăptuirea mânia, încrustînd astfel, în rilor, fapt la care îşi etalează şi 00 kg usturoi la sare. S-a t dintre cei care aveau da- l
10,05 Mu- întreaga pricepere bucâtârese- pus, de asemenea, la adăpost ? ioria să reteze ţeava res- f
albaneză ; nilor, chiar şi a acelora statului naţional unitar eternitate, măreţul act de le Emilia Munteanu şi Elena întregul necesar de cartofi şi ) pectivă încă n-a căzut 1
medicului; care trăiau în afara grani­ român. Printre cei 1228 de la 1 Decembrie 1918, visul Crlşan, ospâtarele Elena Fur- de rădâcin'oase, s-au pus la
Ceauşescu, ţelor statului pentru unita­ delegaţi se aflau şi cei din de veacuri al poporului dui, Valeria Petri, lucrătoare­ murat 1000 kg de varză. s * in ea .
«gram de le Maria Vesa ş.a. „Nu lipsesc din meniul zil­
Coordonate tea naţională, iar mersul Valea Jiului : Petru Daj, român. Brad. Cantina I.C.S.M. Brad nic, continuă interlocutorul, J UNEORI E BUNĂ S
.00 Buletin serveşte masa de prinz pentru gustări ca mămăligă cu smîn-
lire — uni- aproximativ 80 de oameni ai tînă, chifteluţe cu paşte, iah­ j DISPERSAREA \
enţă — şu­ Omagiu Marii Uniri muncii din diferite unităţi ale nie de fasole ca şi minimum
ii ani dc la oraşului. Puţini la prima ve­ cinci ciorbe sau supe. Avem \
naţional dere. Dar, baza activităţii sale un colectiv de bucătari şi t Această afirmaţie se l
17.30 Odă • „Lupta seculară a lui", „65 de ani de la • „Ecouri zărăndene" - o constituie E.M. Ţebea pentru ospătari harnici, între care a- / verifică perfect in cazul ?
18.00 Fot- poporului român pen­ Unirea Transilvaniei cu cea de-a treia ediţie a ai cărei lucrători cantina res­ mintim pe bucătarul Simion 1 amplasării teleloaneJor I
» — RnmS- tru u n i t a t e şi inde­ România", pectivă pregăteşte zilnic 300 Luca, Maria Magda, Angela
latul euro- sâptâminii cultural-educa- mese ce sînt servite la intra­ Ciolea, Evenlina Popa, Agni- 1 publice in Haţeg. S-au i
une direc- pendenţă n a ţ i o n a l ă " • „1 Decembrie 1918 tive a comunei Luncoiu de rea în şut. Atît la sediul can­ şa Pop, Cornelia MoldOvan, / ridicat din întregul oraş i
irnal * A- şi „Unirea — idealul şi în conştiinţa neamului" Jos a lost consacrată, prin tinei cit şi la cel al E.M. care îşi aduc contribuţia atît i toate aparatele de la poj- 1
22.00 O zi Ţebea am constatat că sînt a- la prepararea meniurilor şi
) Pagini sufletul românesc" au fost s-a intitulat montajul literar- majoritatea manifestărilor, sigurate condiţii de igienă co­ gustărilor, cit şi la menţine­ \ turile publice 'spre a ii ţ
nuia Chiaj- temele simpozioanelor des­ muzical-cinematografic de evenimentului de fa 1 De­ respunzătoare, iar meniurile rea ordinii in magazii şi in i înlocuite cu altele noi. (
liu; 23,30— făşurate la Liceul pedago­ la Hunedoara. Organizat la cembrie. Ziua încheierii sint consistente, de bună cali­ spaţiile frigorifice, în beci şi / Pină atunci existau şi In /
şi
Am
gustoase.
luzical. gic din Deva. Organizate cinematograful „Modern" de ediţiei a lll-a a fost emo­ tate discuţia cu tovarăşa reţinut in curte". . \ zonele mal mărginaşe te- \
din
Cor­
de catedra de istorie (prof. Casa pionierilor şi şoimilor ţionant marcată de specta­ nelia Ţîstea că aici se pune ESTERA ŞINA L letoane publice. De la ţ
Corina Ştef), organizaţiile patriei şi elevi de la şco­ colul „Stăpîni pe soartă şl un accent deosebit pe diver- VASILE PÂŢAN ! Instalarea celor noi, o «
de tineret şi copii din liceu lile generale nr. 9 şi 10 din destin" ca şl de expoziţia 1 zonă cum este cea in- I
şi biblioteca şcolii, simpo­ municipiu, montajul literar de cusături şi ţesături in Promovarea progresului tehnic ^ dustrialâ a oraşului, in )
zioanele au constituit vi­ a lost inspirat întregit de care Elena şi Ana Dud, i care funcţionează fabri- I
brante lecţii de istorie filmele „Vasile Goldiş" şi Ileana Mandula, Angliţa In Combinatul siderurgic luri solicitate de tehnica ) ca de bere, abatorul, î
1 «!pt o pentru sutele de elevi Lazăr, Maria Boldura, Gra- Hunedoara se pune un ac­ nucleară şi aero-spaţială,
stea ..ea „Gazeta de Transilvania". cent deosebit pe activita­ de producţia de cord me­ i fabrica de pîine, S.M.A., J
i HUNE- participanţi. La acelaşi li­ Tot la Hunedoara — la fiana Ivan, Olivia Petru f, \ centrul de reţele electrice 1
u delict ceu au mai avut loc expu­ Eugenia Bâneasă, Rozalia tea de cercetare şi dezvol­ talic. In acelaşi timp au
i (Flacă- nerea „Lupta poporului ro­ Iniţiativa prof. Olivia Moţ tare tehnologică, pe valo­ fost elaborate 4 noi tehno­ \ şi autobaza I.T.S.A.I.A. \
untele zî- şi prof. Carmen Popovici Mandula, Olivia Rişcuţa, logii de fabricaţie, care vi­
tul) ; In mân pentru făurirea statu­ de la Şcoala generală nr. Ligia Benea, Zoriţa Petruţ, rificarea operativă în prac­ | nu are nici . un telefon ţ
ta) ; Ara- lui naţional unitar român", Voica Suciu şi alte lemei tică a cercetărilor efectua­ zează producţia de oţel ^ public. In schimb sint 3—4 ţ
rul); pe- evocarea „Unirea - po­ 10 s-a organizat cu succes din sat demonstrează im­ te. în perioada trecută din inoxidabil cu conţinut scă­
in zona
nşa — se- simpozionul cu tema „Scrii­ acest an, datorită preocu­ zut şi foarte scăzut în car­ ţ in zona vecină oficiului
i ; Un su- porul a făcut-o", recitaluri torii români şi idealul presionant cum pot fi va­ bon, execuţia semifabrica­ ! poştal din centrul oraşului
ă <7 no­ de poezie şi concursurile pării permanente pentru “|
ii : Şatra gen „cine ştie, ciştigă" cu Marii Uniri". Invitat de lorificate neasemuitele fru­ telor pentru osii de me­ I (Mircea Cincora, coresponI- I
\N : Mis- onoare a fost scriitorul museţi păstrate din stră­ promovarea progresului trou, producerea oţelurilor
r (Lucca- genericele „Istoria patriei, tehnic, s-au asimilat în extramoi pentru cuplaje dent)•
ilacără vie a patriotismu­ Neculai Chirica. moşi.
Parada produc(ie 40 mărci de oţe­ electromagnetice si bujii.
ir; • PE-
i petrolul
iltorese) ; FORMAŢIILE PROBABILE ALE CELOR DOUĂ
ipidul 34 Si acum. Bratislava...
RICANI : ECHIPE PENTRU MECIUL DE AZI
Ulm (Re- ca ai noştri să plece stea­ noştri I Nu mai sînt ai
Fantoma gul în faţa lui Vizek, noştri ciuca -bătăii. Dim­ Sub rezerva unor modi­
> (Stcapa Rada şi Chaloupka, după potrivă ! Sînt alţii, cu Zelensky, Stambacher,
ÎA: Cite- S-au împlinit doi ani în fond, la vremea alcă­ ce au trecut de Rossi şl totul alţii, chiar şi cei ficări pînă la începutul Vizek, Luhovy, Licka
Lţii Oblo- de cind noua echipă na­ tuirii grupei, echipa noas­ Stromberg... ce au fos-t în echipa dina­ partidei, formaţiile pro­ (Danek).
ţ (Mine- ţională a pornit la drum, tră naţională ? Deziluzie Acum, azi, la Brati­ intea debutului de la babile sint următoarele : Meciul va începe la ora
lombina- încheind la Berna, carie­ pentru toţi, după rata­ slava, tricolorii vor în­ Berna. Şi^au făcut un ROMÂNIA : Lung —
mul Mi- ra celor ce ne-au supărat rea, pe teren propriu, în cheia un alt drum. Şi nume de-acum şi ţin Rednic, Nicolae, Ştefă­ 18,00 (ora României) şi
SOAGIU- mult ratînd marea şansă meciurile cu Ungaria şi . tare le dorim şi tare ne mult să-şi facă şi un va fi condus de arbitrul
, acea •— după trei puncte cu Elveţia, a calificării’ pen­ renume. Ei ştiu toate nescu, Ungureanu, Ţiclea- K. Pflotai (Ungaria).
mltură) ; Anglia ! — de a fi pre­ tru Madrid ’82. Şi atunci, dorim ca Bratislava să astea, dar mai bine le nu, Boloni, Klein, Mul-
ră soare zenţi la Mundialul spa­ lîngă Italia, oricum Ita­ nu fie decît un nou cap ştie Lucescu şi avem con­ ţescu, Cămătaru, Coraş;
de drum, ca Berna acum
Agonia; niol. Acel 0—0 la Berna, lia, chiar necampioană doi ani, care să lărgeas­ vingerea că în Olanda a CEHOSLOVACIA: Hrus- Meciul va fi transmis
Cari os şi cinci Mircea Lucescu a mondială, lîngă Suedia că perspectiva europeană pregătit el ceva pentru
Casa dc dat credit deplin jucăto­ şi Cehoslovacia, ce în­ a echipei ce s-a clădit a se răzbuna pe Havra­ ka — Jakubec, Prokes, în întregime la radio şi
1 : Un rilor craioveni şi elevilor semna, mai mult decît... meci cu meci, la Craiova, nek, care i-a făcut figura Fiala, Rada, Chaloupka, televiziune.
pa grea săi hunedoreni, a însem­ Cipru, echipa României? ! Bucureşti, Hunedoara, la Bucureşti...
: Nu e nat borna kilometrului Iată, însă, că 3 puncte cu Tîrgu Mureş... La Bratislava, astăzi, o O DECLARAŢIE A ANTRENORULUI
(Lumi- zero de la care tînărul Italia, devenită între nouă generaţie de jucă­
antrenor a trebuit să timp şi campioană mon­ E greu, cel mai gireu tori, reprezentînd o nouă F. HAVRANEK
pornească în relansarea dială, 4 cu Suedia — pre­ meci numai fiindcă e ul­ mentalitate în fotbalul
încrederii în fotbalul nos­ mieră pentru fotbalul ro­ timul şi nu rămîne şansa nostru va încerca, dind PRAGA 29 (Agerpres). cu totul alte calităţi fot­
tru. Şi au urmat, etapă mânesc !, 4 cu Cipru recuperării în următorul, totul, să-şi facă loc în —- într-un Interviu acor­ balistice, un mod diferit
după etapă, Hunedoara, ne-au , adus între princi­ dar noi avem două şanse: lumea bună a fotbalului. dat ziarului „Sport" din d şi o motivaţie cu
Florenţa, Bucureşti, Stoc- palele favorite ale grupei. victoria şi egalul, pe cînd Nu ne îndoim de hotă- Bratislava, antrenorul re­ lerită", a declarat
kholm, Limassol — ja­ Nu avem nici un punct cehii au numai una — rîrea şi abnegaţia jucă­ prezentativei de fotbal a .„iiek, adăugind : „în
pentru loanele care. au trasat cu Cehoslovacia, fiindcă victoria. Vor avea meci Cehoslovaciei, F. Havra­ stabilirea echipei am
ie 1983 : greu azi Lung, Rednic, torilor noştri pe terenul nek, a declarat că, după pornit de la faptul logic
treptat. noul drum al fotbalului a fost, atunci, la Bucu­ Ştefănescu, Nicolae, Un- din Bratislava. Le dorim
1. Local românesc, însemnînd, în reşti, acea inexplicabilă doar succes în aplicarea opinia sa, meciul e- că formaţia care a obţi­
icipitaţii fapt, ridicarea de la fa­ sincopă a echipei noastre. gureanu, Boloni, Klein, strictă a schemei tactice chipa României va fi cu nut o victorie preţioasă
însoare, Andone, Augustin, Gabor,
moderat vorita nr. 4 a grupei pre­ Dar nu se poate ca din Cămătaru sau ceilalţi ce ce a fost stabilită pentru siguranţă mai dificil decît asupra Italiei trebuie să
i nord. liminare a C.E. la candi­ această grupă a... infarc- acest joc al devenirii lor! cel cu Italia. „Trebuie să se bucure în continuare
va pro- data cu şanse reale de turilor, să ieşim fără nici vor intra pe teren. Dar Succes 1 HAI ROMÂNIA! fim conştienţi că românii, de încredere. Schimbări
teorolog vor avea meci greu şi
îceneo). calificare în turneul fi­ un punct cu echipa lui spre deosebire de italieni, esenţiale nu ar fi fost
nal de la Paris. Ce era, Havranek ! N-ar fi drept cehii, mai greu ca ai NICOLAE STANCIU vor fi un adversar avînd adecvate".