Page 47 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 47
NICĂ, 13 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
Cinstire
Marii Uniri EEH Em M i
Tn preliminariile campionatului
Lucrările simpozionului
ştiinţific „Unitate şi continui european de fotbal
tate istorică în sud-vestul
Transilvaniei", organizat de Cipru — România 0-1
Comitetul judeţean de cultu
ră şi educaţie socialistă şi NICOSIA 12 (De la tri cu răbdare şi calm, punin-
Muzeul judeţean au conti
de misul Agerpres, Albert du-şi în valoare superio
ioe M — nuat ieri. După dezbaterile Berger): Pe stadionul „Tsi- ritatea tehnică, pr intr-un
rion“ din Limassol s-a des
(par- Z a r a n d u l de vineri din cele patru sec făşurat, sîmbătă meciul joc elaborat, pentru a con
supra
tracara
apărarea
ţiuni („Istorie veche şi arheo
Ci
reprezentativele
Un \inut cu adevărat fa cu o carte despre Zarand, cituşi de puţin modeste. A- logie", „Istorie medie", „Is dintre şi României, con aglomerată a gazdelor. acţiunile
prului
pauză,
După
.
pentru bulos. Incepind cu geologia cind otitea pene ilustre au părută in Editura Sport-Tu- torie modernă şi contempo tând pentru grupa a 5-a formaţiei noastre cîştigă
şi peisajul, continuind cu tratat tema din toate un rism, in colecţia „Itinerarli rană", „Istoria culturii, artă preliminară a campiona
ervan- bogăţiile pămintului şi sub- ghiurile posibile. I. Pârva o turistice", cartea lui I. Pâr in claritate, ocaziile bune
4 (eo- şi etnografie"), participanţii tului european de fotbal. de a marca anunţînd ine
pămintului, cu etnografia şi face fără complexe, Înte va are toate datele unui Fotbaliştii români au obţi
folclorul şi culminind cu meiat pe avantajul cunoaş ghid turistic. Şi chiar este la simpozion au făcut, ieri, vitabilul gol. Astfel, in
ial co istoria, altfel zis cu oame terii profunde a domeniului un ghid, dar nu in sensul vizite documentare la locuri nut o preţioasă şi deplin minutul 57, Klein a şutat
nii de odinioară şi de azi, abordat şl animat de o ne unei aglomerări de infor istorice din Ţara Zarandului. meritată victorie, cu scorul bine, ca şi Hagi în minu
tei de 1—0 (0—0), prin golul tul 60, cind porţarul Con-
Ciclul totul este ieşit din comun stinsă dragoste pentru ţinu maţii seci, de Imediată uti Impresionante au fost popa
„Sfîr- tul natal, cum insuşi o litate. Aspectul utilitar a- înscris în minutul 77 de stantinou a respins cu di
Pre- şi concură spre a conferi pare dublat de vădite in surile şi momentele evoca Boloni. ficultate. In minutul 77, la
(color) Zarandului profilul unei ţări mărturiseşte in Argument-u/ o fază prelungită, de atac
île deosebite printre numeroa tenţii educative. Prin boga toare de la complexul mu Meciul a purtat ampren
tal co sele ţări româneşti care al ta investiţie de afectivitate zeistic de la Ţebea şi de la ta mizei, cele două puncte a formaţiei noastre, balo
nul ajunge pe partea stin
cătuiesc unica Patrie. Aşa pe care autorul o face in casa-muzeu Crişan, ca şi în- puse în joc fiind deosebit gă la Klein, trimis de Ţi-
aceste
să p- stind lucrurile, fascinaţia pe ^PRIVELIŞTI pagini, prin stilul tîlnlrile cu oameni ai muncii de preţioase pentru forma cleanu, urmează o pătrun
ţia română în cursa pentru
care ţinutul a exercitat-o său „beletrist", cu frază din satele comunei Baia de dere pină în apropierea li
miE de-a lungul timpului asupra amplă, in care metafora se Criş. La Căminul cultural de calificarea la turneul final niei de fund a terenului,
echilibrează perfect cu In
cărturarilor este intru totul cărţii: „Sub impulsul unor de anul viitor, din Fran centrare şi din apropiere
limba explicabilă. Adunate la un asemenea sentimente, am formaţia — exceptind unele la Ţebea, un public avizat şi ţa. în faţa unei echipe Boloni trimite cu capul în
ial eo- loc, toate cărţile consacra purces la alcătuirea acestei inadvertenţe ale expresiei, receptiv a ascultat cu Interes foarte active, care a luptat plasa porţii lui Constanti-
te Zarandului şi oamenilor cărţi care se vrea un în care puteau fi evitate — expunerile prof. univ. dr. Ni- cu ardoare, fotbaliştii ro nou, înscriind singurul gol
gramu- săi, de la cele ştiinţifice, demn spre cunoaştere, cu cartea Iul I. Pârva işi trans- colae Ceachir şi dr. Vasile mâni au ştiut să acţioneze al meciului.
cende condiţia, situindu-se
de strictă specialitate, pină mijloace modeste, fără a
ial co- la frontiera dintre literatura Netea din Bucureşti despre
la acelea aparţinind bele avea pretenţia că am spus artistică şi cea de informa
rc tristicii, ar alcătui o impre totul despre pămîntul ză- mărturii grăitoare ale unită VICTORIE DE PRESTIGIU A RUGBYŞTILOR
o-ştiin- ţie turistică. Dar nu numai
sionantă bibliotecă. Nu mai răndean". Totuşi I. Pârva de informaţie, ci şi de edu ţii şi continuităţii noastre Sîmbătă, pe stadionul „23 Echipa României a obţi
„Re- departe decit in zilele a- reuşeşte să spună in esen caţie turistică. Căci se con Istorice pe aceste meleaguri, August" clin Capitală s-a nut acest prestigios succes
— ulti- cestea a intrat Jn librării ţă cam totul — de la tre turează treptat această ale luptei drepte şi demne disputat meciul-test dintre în urma unui joc complet,
o nouă carte Intitulată cutul geologic pină la via cu o bună legătură între
dc sc- nouă disciplină, cea a edu ale înaintaşilor pentru înfăp reprezentativele de rugby
Drumuri în Ţara Zarandului. ţa culturală de azi — ofe caţiei turistice, din ce in ce ale României şi Ţării Ga compartimente, avînd în
Ea reprezintă totodată vo rind cititorului neavizat o mai necesară. Iar cartea tuirea idealurilor de liberta lilor, încheiat cu o splen Caragea, Munteanu, Bu-
ţial co-
lumul de debut al lui I. imagine rotundă, unitară, Iul I. Pârva ii vine in in- te, independenţă şi suvera didă victorie a rugbyştilor can, Murariu, Dumitru,
Pârva, scriitor brădean, cu concludentă asupra ţinutu timpinare, fiind in totalita nitate ale poporului român. români, care au dispus de Paraschiv şi Aldea cei mai
noscut nouă pină acum lui. Iar dacă examinăm bi tea ei o reuşită demnă de Cele două zile de dezbateri, redutabila formaţie galeză buni jucători. înaintarea,
doar din prozele publicate bliografia selectivă pe care a fl reţinută in palmaresul cu scorul de 24—6 (7—3). omniprezentă, cu regrupări
in „Ritmuri hunedorene". autorul, cu onestitate, o a- scrisului hunedorean. întîlniri şi vizite au fost mo Punctele selecţionatei ro excelente, mijlocaşii, care
Pare o întreprindere te nexeazâ textului, constatăm mente de adine fior patrio mâne au fost realizate de au orientat tactic . foarte
,00 Bu- tic, de înălţător omagiu adus bine echipa şl linia de trei-
(Vctuali- merară aceea de a debuta că mijloacele sale nu sini RADU CIOBANU Caragea, Murariu, Aldea şi
te.; 8,00 împliniri a 65 de ani de la Lungu (cîte o încercare) şi sferturi puternică şi rapi
satelor ; Dumitru Alexandru (două dă au constituit atuurile
iini cal ; făurirea statului naţional u-
ru toţi; nitar român. lovituri de pedeapsă şi o principale ale formaţiei
3,15 Or- £ a transformare). noastre în această partidă.
uş oară
13,30 Sc’d& aa’ce c ă ite
14,00
> Vlrste A lb a J.ulia Poşta redacţiei
nânesc ; lîlihai V ite a zu l ceea ce denotă că mutarea
tromena- Sandu L. — Hunedoara. sediilor unor unităţi ale
artelor; Veniţi în Alba cetate Un început de vibraţie („Fe cooperativei de producţie,
ri; 16,05 Iţi scriu din Alba Iulia, Mărite Domn Mihai lăcaş acniziţii şi desfacerea măr
7,00 Ra- şi flăcări de cuvinte se-aprind in catedrală, de profundă durere şi slavă tiţa'') contracarat însă de ba
or; 17,30 e sărbătoare-n limba ţăranilor români, nalităţi, de locuri comune, furilor s-a efectuat cam de
■ic; 18,00 Veniţi să priveghem agasante, de simple declara m m multă vreme. Firmele insă
8,05 Pu- prin munţii mioritici ce turmele-şi coboară. acolo unde Horia
izicoteca cu singe şi iubire ţii. Ar trebui să citiţi multă au rămas aceleaşi.
adiojur- Iţi scriu din Alba Iulia, intoarsă spre trecut, poezie modernă. CONŞTIINCIOZITATE
iin ope- a consfinţit pămîntul SLALOM... PE TROTUAR
mclodii- ameninţată-n taină de iarna ce aşteaptă; Veniţi s-adîncim urma Ion Urdă — Hunedoara. Pompilia Morar a împli
al; 22,10 începe un Decembrie şi îl avem în inimi Poezia dumneavoastră „Cîn-
; 22,20 prefaţă la istoria contemporană, dreaptă. Viteazului Mihai nit două decenii de cind Lucrările de înlocuire a
3,30—3,00 intrat în legendă tec pentru ţară", scrisă de munceşte in ferma zooteh unei porţiuni din reţeaua de
în faţa ta Unirea e singura putere prin poarta Albei Iulia altfel îngrijit, seamănă cu nică a C.A.P. Băcia şi in canalizare de pe bulevar
multe texte pe această temă.
Şi-ai vrut să rupi prin ea blestemul de-a nu fi Veniţi s-ascultăm doina toată această perioadă a dul Republicii din munici
un singur neam crescut prin dacice cetăţi, Craiului vestit Maria Drcvărescu Ghilca fost un exemplu de hărni piul Hunedoara con cen
prin vămile în care treceam din noapte-n zi. ce-a deşteptat poporul — Crasna, judeţul Sălaj. Mul cie, corectitudine şi con trează, in aceste zile, im şi
umane
ştiinciozitate. Pentru aceste portante
forţe
din somnul asupririi ţumim pentru frumoasele
ine de Iţi scriu din Alba Iulia, Mărite Domn Mihai cuvinte pe care ni le adre merite cooperatorii au a- toarte multe materiale. „Or
Secre- şi mă închin Unirii şi Marelui tău Nume Veniţi să slăvim Neamul, les-o mereu, în ultimii 17 fi prea multe asemenea
; HU- saţi. Continuaţi să scrieţi cu ani, in consiliul de condu
ii trăind cu neamul meu de moţi înmugurit pe roată Eroii, împlinirea aceeaşi nestrămutată credin materiale l~ — exclamă tre
Titules- Cu tot ce-i libertate şi pace peste lume. jertfind o zi-n sanctuarul ţă în puterea terapeutică a cere al unităţii agricole, ca cătorii care se văd nevoiţi
îşa (Fla- ce-a găzduit UNIREA. litate in care vrednica În să facă adevărate slalomuri
haiduci- cuvîntulul poetic. grijitoare de animale con
Sindro- L1LIANA PETRUŞ printre segmenţii de tuburi
mul Mi LUIZA LANDT TIBERIU DĂIONI tribuie efectiv la bunul mers depozitaţi chiar in mijlocul
ni) ; PE- al treburilor in cooperativă.
tcii lui Un gest al ei, intimplat re trotuarului. Şi nu sint puţini
Un co- Fireşte, Hal Needham, cei care mai greşesc la.*,
grea — VALERIU ANANIA cent, relevă implicarea trecerea printre jaloane I
^mbric) ; nu face harta sociografi- Pompiliei in viaţa unităţii.
ii alertă că a condiţiei cascadoru Cu cităva vreme in urmă Este cazul ca factorii in
N: Omul „ROTONDA lui american. în schimb drept să ia măsur de re
•ul); LO- medicii i-au indicat să se zolvare a acestui aspect de
i (Mine- are o privire ageră, sur interneze in spital. „Nu pot
Escapa- PLOPILOR APRINŞI" revin obsedant întrebări comentariu asupra aces prinzător de cuprinzătoa acum — a zis ea - că n-am loc estetic.
; URI- > referitoare la relaţia in tora. re; care înregistrează nu
ess (Re pe seama cui lăsa viţeii". „INFORMAŢIE"
zult mai Se scriu cărţi de me dividului cu întregul şi, Făcînd abstracţie de numai aspectul spectacu Timp de o săptăminc Îngri
a (Stea- morialistică în care au in egală măsură, cu tim coperta neinspirată, „Ro los, cl şi ce se ascunde jitoarea a căutat in Petreni
fRABAR- torii sînt grăbiţi să note pul său. Oamenii pe caro tonda plopilor aprinşi" îndărătul lui. Astfel pu Cind priveşti in vitrina u-
- seriile ze cit mai multe întîm- tem cîntări la reala ei un om vrednic care să o nui magazin ai pretenţia
RAŞTIE : Valeriu Anania i-a cu este o carte remarcabilă. suplinească in vremea cit ca aceasta să te informeze
(Patria) ; plări legate de persona noscut materializează de valoare viaţa lui Hooper lipseşte. Abia apoi s-a in
ară (Fla- litatea cărora le-au fost fapt nişte permanenţe u- MIRCEA MOŢ (şi a întregii bresle pe din mai multe puncte de
BAl: Ci- contemporani. în cazul care o reprezintă), eşecu ternat. De curind, Pompilia vedere asupra a ceea ce
— serii- niane: expresia căutării s-a reîntors la fermă şi se află in interior. Aşa este
cultură) ; acesta, memorialistul nu neliniştite a propriilor di CASCADORUL rile şi succesele sale trăi munceşte cu aceeaşi trage
nelegale este altceva decit un pa mensiuni întîlneşte con te, evident, într-o sensi cazul cu vitrina magazinu
lămîn cu siv înregistrator al vre fruntarea cu limitele, fă HOOPLR bilă gamă omenească. Ur re de inimă cum a făcut-o lui de confecţii nr. 1 din
Amnezia de două decenii incoace.
.; STME- mii sale. Alteori memo ră a-i scăpa autorului, ma unui accident, grava Haţeg. Despre exponatele
los (Mu- rialistul se pune cu dezin situaţia în care orgoliul „Cascadorul Hooper", afecţiune la coloana ver FIRME ÎNŞELĂTOARE din vitrină nu poţi afla ni
itunericul voltură în centrul aten şi lipsa de perspectivă pelicula — scrisă de tan tebrală, face ca deasupra mic din etichetele care le
E-IELARI :
/Tare (Mi- ţiei prin suprasolicitarea ascund tocmai cunoaşte demul Thomas Rickman lui Hooper să planeze pe „Spicul" este de regulă însoţesc, pentru simplul
relaţiilor dintre el şi cel rea de sine. Secvenţe vii, — Bill Kerby, regizată ricolul paraliziei sau chiar firma magazinelor comer motiv că ceea ce a fost
în cauză — un mod ief adevărate modele în acest de HM Needham — îm acela al morţii. Dar nu ciale care desfac pline şi scris pe aceste etichete a
tin de a cîştiga o şubre sens, ni se par cele refe bină în chip fericit spec renunţă la vocaţia lui, produse de panificaţie. fost decolorat total de soa
dă glorie. ritoare la Arghezi, fără a taculozitatea subiectului fiindcă ştie bine: odată „Spicul“ din centrul comu re. Cum soarele de toamnă
Nimic din cele de mai uita paginile închinate lui cu semnificaţiile sale so ieşit din conul de lumi nei Băiţa oferă insă... tele nu credem să fi făcut ispra
sus, în cazul excelentei Marin Preda. O autenti ciale. în ciuda fastului ce nă al popularităţii nu-1 va aceasta, fiind prea ane
l pentru vizoare şi aparate de radio
1983: Vre- cărţi a lui Valeriu Ana citate â încărcăturii afec îmbracă Hollywood-ul cu poate aştepta decit ingra reparate şi... defecte. Ală mic, deducem că in vitri
geroasă nia. Mcmorile lui ni se tive se remarcă şi în ca nori de paiete, protago ta uitare anonimatul, să turi, firma altei clădiri su na respectivă n-a mai um
a fi mai par exemplare în sensul zul lui Anton Holban. nistul este la cheremul răcia strivitoare.
il va su- gerează că Înăuntru se fac blat nimeni de multă vre
unele in- că propun, prin oamenii Să mai adăugăm celor producătorilor care domi Interpreţii, Burt Rey reparaţii de radio şi tv. Sur me, încă din vară. Deducţia
. 50 km/h pe care îi prezintă şi prin pină aici spuse faptul că nă capitalul şi, prin ur nolds, Sally Field, Brian priză insă. înăuntru se exe este uşurată şi de aspectul
peraturile gesturile lor, ipostaze ca Valeriu Anania imprimă mare, nu poate fi un om Keith şi John Marley sînt
prinse în- cută... confecţii pentru fe general al vitrinei, care
minus 7 re trimit de fapt spre în volumului eleganţa şi fi liber. Peste această rea cu toţii pe rol, ca şi ex mei. numai despre sezon nu
maxime săşi condiţia omului. „Ro neţea eseistului. El nu litate dăm, dacă forăm cepţionala echipă de cas Locuitorii din Băiţa s-au „vorbeşte". (Nicu Sbuchea,
ide. Frec- tonda" poate fi citită ca prezintă doar oameni şi puţin în straturile adinei cadori. corespondent).
îla îngheţ AL. COVACI obişnuit cu această situaţie,
o carte profundă în care opere, ci face şi un fin ale temei.
