Page 43 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 43
MBĂTĂ, 12 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
m,
ii Printr-o mobilizare mai puternică a 1
ţm AUTO... RĂSPUNDERE
ZIUNE mk Despre starea de dezor
sssvşan colectivului, prin întărirea disciplinei de dine şi indisciplină din
J autogara Haţeg am mai
imbii şi 11- scris. La casa de bilete
>mâne Sn muncă, plănui poate fi realizat exemplar este mereu aglomeraţie,
în sud-vestul Transilvaniei"
: „Omul deoarece casierele au
5“ (color) Activitatea desfăşurată întărind disciplina peste maşinile de şarjare, să ne programul lor... de voie şi
u (Urmare din pag. I) muncă pentru continua în de colectivele de muncă tot, preocupîndu-ne insis completăm efectivele de nimeni nu ştie niciodată
:lcă de la Combinatul siderur tent de înlăturarea neajun cocsari, să fim aprovizio precis de unde pleacă
e săptămî- florire a patriei au fost sin
color) : ducerea Partidului Comunist tetizate de participanţii la gic,, Victoria" Călan, în surilor ivite in mersul pro naţi cu cărbune de bună autobuzele in diferite di
oman ia — simpozionul ştiinţific în tex cele 10 liuni trecute de la ducţiei, vom putea să ne calitate, şi, nu în ultimul recţii. Cei răspunzători de
r. Trans Român, pentru împlinirea începutul anului, a fost o- îndeplinim sarcinile anu rînd, să întărim disciplina organizarea şi desfăşura
la StaUio- reală, durabilă şi pentru tul unei telegrame adresate,
;ust“ totdeauna a nobilelor idea într-o atmosferă de înălţă rientată cu predilecţie spre lui 1984. Finalizarea inves la locul de muncă. rea activităţii tn acest
ilui ani- toare trăire patriotică, Co creşterea producţiei de cocs tiţiilor atacate de I.C.S. Necesitatea întăririi dis important nod de trans
luri de libertate şi drepta metalurgic, aglomerat şi Hunedoara în cel mult ciplinei a fost subliniată port auto amină insă ne-
i — Româ- te ale înaintaşilor. N-a fost mitetului Central al P.C.R., fontă cenuşie la noile ca de aproape toţi participan justificat... plecarea unor
personal secretarului general
liminariile intervenţie în care sâ nu două luni de zile, cît şi
ui euro- fie relevate eforturile şi cu al partidului, preşedintelui pacităţi date în exploata punerea în funcţiune a li ţii la dezbateri. Firesc, măsuri corespunzătoare.
ismlsiune republicii, tovarăşul NICOLAE re. Cu toate preocupările niei a Il-a de aglomerare pentru că, în perioada a- De curînd, starea de
. Limassol ceririle revoluţionare ale CEAUŞESCU. şi eforturile depuse — se nalizată, la C.S.V. Călan dezordine $I indisciplină
de săptă- poporului român din anii şi asigurarea rotorului de
mare) care au trecut de la Con ★ arăta în informarea pre la exhaustor sînt lucrări s-au înregistrat zilnic ab de aici a generat o in-
a circ zentată reprezentanţilor oa foarte importante, care senţe nemotivate. Lăcătu timplare tragică. Oare cei
ira Urzi- gresul al IX-lea, de cînd în Tot ieri, la Casa de cultu menilor muncii participanţi şul Traian Tuza, referin- care lucrează la autoga
fruntea partidului şi statu ră din Deva a avut loc ver condiţionează în mod di
i un invi- lui nostru se află cel mai nisajul expoziţiei foto-docu- la adunarea generală, rect realizările. du-se la disciplină, preciza ra din Haţeg nu trebuie
:oag stimat fiu al naţiunii, tova mentare cu tema „Lupta — situaţia îndeplinirii că aceasta trebuie instau să-şi Iacă datoria cu
e istorici, principalilor indicatori rată şi în rîndul cadrelor auto.... răspundere ? Aş-
iul Galaţi răşul Nicolae Ceauşescu. poporului român pentru u- este sub nivelul posi tehnice, la diferitele ser ţ teptăm răspuns faptic.
olitică Aceste gînduri de respect nltate şi independenţă naţio bilităţilor şi al capaci Adunările generale vicii din combinat, care
'ic: Omul şi stimă, acest crez de uni nală, pentru construirea so tăţilor de producţie de ca ale oamenilor trebuie să se ocupe mai \ AR FI BUN UN DUŞ. . . \
«lor) tate şi solidaritate in jurul cietăţii socialiste multilate re dispune combinatul. muncii - expresie a mult de organizarea temei
partidului, de angajare la ral dezvoltate în România". Astfel, s-au înregistrat ră- nică, efectivă a procesului \ Cetăţeni din Hunedoara
arţial co- autoconducerii \ ne sesizează despre sta-
mineri în urmă la fontă muncitoreşti muncii la punctele de lu ( rea necoresnunzâioarc dc
- emisiu- cenuşie, aglomerat, cocs în acţiune cru. Marin Bîrlea, Adrian intretinere si funcţionare
c şi ver- In pas cu cerinţele metalurgic, semicocs şi Stoicoi, Ioan Stăniloiu, Io a băii puhfice din munici
cocs fluidizat, la produse nel Crintoaie, Petru Do-
tlia chimice. brescu au făcut o analiză piu: a^nmint saorte lip.
„Frontul şantierelor de construcţii Ion Udrea a reliefat că lucidă a posibilităţilor de
lor) — e- Marea majoritate a vor la cazanul nr. 3 au început
bitorilor s-au referit îna probele funcţionale şi în îndeplinire a planului pe
aurcaţilor (Urmare din pag. 1) cest an: o depăşire de pe inte de a analiza posibili 1984, propunînd măsuri,
naţional ste 80 mc beton turnat. tăţile de îndeplinire a pla scurt timp vor începe pro vizînd, în ansamblu, buna
creaţie şl ceştia, cînd nu au de lu Lucrăm în acord global şi bele tehnologice şi la tur organizare a muncii, valo
„Crizan- nului pe anul 1984, la fac bina nr. 2. A pus accen
Tirgo- cru in domeniul în care veniturile noastre sînt în torii principali care au ge rificarea superioară a ma
sînt specializaţi, ajută e- funcţie de cît producem. nerat restanţele amintite, tul pe colaborarea strînsă teriilor prime şi a mate sa unor grătare din lemn
irţi ,o-, chipele de betonişti şi fie- Oamenii sînt harnici, dor subliniind că această sta care trebuie să existe înfre rialelor, creşterea produc şi, mai ales, lipsa apei
rari-betoniştl. Efectul a- nici să cîştige cît mai bi- re de lucruri nu mai poa constructor, proiectant şi tivităţii muncii, încadrarea
leviziunii cestor măsuri ? A crescut ne“. Dinu Atomei condu beneficiar în finalizarea în normele de consum sta calde. De exemplu, intre
Atcneu- te fi tolerată în continua investiţiilor, criticînd de 29 octombrie—5 noiembrie
productivitatea zilnică pe ce o formaţie complexă de re. Trebuie insistat — ară bilite, ridicarea calităţii a.c., apa caldă nu a curs
rogramu- formaţie cu 2 mc de beton lucru şi a realizat pe luna tau în cuvîntul lor Gavrilă lăsarea unor factori direct produselor, îmbunătăţirea nici măcar un minut, iar
turnat, spor care, la nive trecută o depăşire de plan, Budiu şi Petru Birta — răspunzători în urgentarea indicelui de utilizare a fon in 5 noiembrie avea o
lul poligonului, pe luna la producţia fizică, de a- pe aprovizionarea ritmică termenului de punere în dului de timp şi asigurarea temperatură care nu imbia
octombrie, se ridică la pe proape 70 mc planşee pen cu materii prime, conform funcţiune a C.E.T. nr. 2. funcţionalităţii instalaţiilor deloc la... baie. Cei care
ste 450 mc panouri mari tru structuri pe diafragme. balanţei la minereu de „Noi punem suflet în tot şi agregatelor din combi frecventează baia publică
realizate suplimentar pla Activitatea colectivului fier, cu calcar de bună ca ceea ce facem — spunea nat. din Hunedoara îi invită pe
nului. Amintesc şi cîţiva de la S.U.T. Deva poate fi litate, piese de schimb Aron Brînduşescu, de la în 1984, sarcinile la fon cei care răspund de ac
dintre cei mai harnici însă îmbunătăţită. Măsuri pentru utilaje, pe asigura bateriile de cocsificare. tă cenuşie şi la cocs ce re tivitatea de aici să mear
me de muncitori: Dinu Atomei, le întreprinse în condiţiile rea oalelor de fontă şi a Dar neterminarea instala vin colectivului de la C.S.V.
; Secre- Pavel 'Şandor, Ion Urses- aplicării acordului global, ţiilor de sortare a cocsu Călan sînt mari. Printr-o gă împreună intr-o zi ia
: r, HU- cocsului necesar. Restanţe lui, a staţiei de preconca- bună mobilizare a tuturor baie, promiţindu-le să-i
ii laudis cu, Remus Gaşpar, Con preocupările stăruitoare le mari pe care le înre săpunească gratuit.
şa <Fla- stantin Aursulesei, Dumi în vederea găsirii unor noi gistrăm se datorează şi pu sare a cărbunilor, lipsa forţelor, o aprovizionare
haiduci- tru Lipovinciuc, Aron Ta- căi de creştere a producti pieselor de schimb, în la timp cu cele necesare DEOCAMDATĂ -
Sindro- nerii în funcţiune a fur producţiei, printr-o exigen
mul -Mi maş, Ion Andronache, Ma- vităţii muncii pe fiecare nalului nr. 2 cu 61 de zile deosebi a elementelor de ANONIMI
ri) ; pe- ria Petrică, Dumitru Scar- formaţie în parte şi obţi mai tîrziu, numărului ma comandă şi motoarelor hi ţă sporită pe linia disci
cil lui lat, Ion Andronic şi alţii“. nerea unei eficienţe eco draulice, au dus la nume plinei tehnologice şi a Omul care păzeşte tieleş-
Un co- re de opriri accidentale muncii, prin finalizarea teiele de peşte de la
grea — „Cu formaţia mea — ne-a nomice tot mai ridicate, (600 ore), numeroaselor de roase stagnări în activita
tmbrie) ; spus Pavel Şandor —, în vor duce cu siguranţă la ficienţe constatate în ex tea bateriilor, la semnifi urgentă a lucrărilor la vii C.A.P. Brănişca, un bâ-
n alertă octombrie am obţinut cele îndeplinirea planului la toţi ploatarea şi întreţinerea cative pierderi de produc toarele capacităţi ce tre trinel cumpănit la vorbă
X: Omul buie să intre în funcţiune, şl încă în putere, este su
ul); LO- bune realizări din a- indicatorii. utilajelor şi agregatelor. ţie. Pentru a creşte nive
(Mine- Numai organizîndu-ne mai lul realizărilor în 1984 şi' ele vor putea fi îndepli părat şi pe bună drepta
"apa- bine munca, respectînd ri a ne realiza sarcinile tre nite. te. Nu de puţine ori
fRI- LIVIU BRAICA are la baltă musafiri ne
îmbyjiâtâţirea reproducţiei guros tehnologiile stabilite, buie să punem la punct
lul ii poftiţi ; posesori de ma
(Sw„ua şini mici care vin şt pes
B. D. în în fermele zootehnice cuiesc aici după voie, fără
ispărţire Concurs a fi... voie. „Pe mulţi din
I); GE-
ian Po- (Urmare din pag. 1) actuală nu se ştie precis tre el ii cunosc, ştiu că
e I-II care este starea de gesta de testare au funcţii în Deva şi mi-e
HAŢEG: ţie a animalelor. Analiza ruşine mie de ruşinea lor
Dacia) ;
:u tine; avut cine urmări monta ce a avut loc în ultima zi In vederea mai bunei să-i iau Io zor pentru că 5 \
(Casa animalelor. în ce priveşte a lunii octombrie a.c. a e- pregătiri profesionale, nu au dreptul să pescu
«ERIA : evidenţa vacilor şi viţele- videnţiat că şefii de ferme iască acoto. într-o zi tot
urcşul) ; lor gestante, aceasta nu 6-a grădiniţa nr. 2 a I.C.S.
1 alb şi operatorii însămînţători Hunedoara a fost gazda le-am zis citeva : oameni
ţinut la zi, neştiindu-se de la cele trei unităţi a- unui interesant şi reu buni, uitaţi-vă acolo Io
precis care este starea fie gricole din comuna Lăpu- şit concurs de testare cooperatorii aceio care
cărui animal şi neputîn- giu de Jos nu ştiau precis gen „Cine ştie, cîştigă", muncesc pe cimp. Ei au
du-se interveni în cazurile cîte vaci sînt gestante, cîte sub genericul „Copii intrat in noroi pină la
care necesitau tratamente. infecunde, cîte trebuie să mulţi şi sănătoşi pentru genunchi sâ curâţe balta
Abia cînd animalele au fete şi cînd anume. Iată o tinereţea naţiunii", la de mii. Ce credeţi că zic
fost coborîte din tabere şi situaţie ce impune ca spe care au participat asis ei despre dumneavoastră
rii din s-a făcut controlul lor, s-a cialiştii de la fermele res tente din creşe şi gră că veniţi aici, să le luaţi
constaţat că numărul ges- pective, cadrele de la dis diniţe. Tema a consti pe degeaba peştele care
1, 7, 40, tantelor este foarte mic. pensarul veterinar şi Ofi tuit-o cooperarea între trebuie să le aducă şi
La C.A.P. Teiu şi C.A.P. ciul judeţean pentru repro familie şi cabinetul me lor un venit la C.A.P. ?
Lăsău, pe 10 luni, s-a rea ducţie să ia măsuri urgen-
18, 51, dical ăl ereşei şi gră Unii s-au ruşinat şi au
lizat numai 42 la sută na •te pentru a înlătura ne diniţei, în beneficiul plecat. Alţii s-au făcut
talitate, iar la C.A.P. Oha ajunsurile semnalate. Este
ştiguri : sănătăţii copilului, cît că plouă".
ba doar 36 la sută. în lu necesar ca în perioada de şi contribuţia cadrelor
na octombrie a.c., la C.A.P. stabulaţie să existe o pre medico-sanitare la îm FIER VECHI
Ohaba nu s-a obţinut nici ocupare deosebită în sco bunătăţirea sănătăţii a- Şl MENTAUTĂTÎ...
un viţel (!). în această si pul îmbunătăţirii repro cestuia. AŞIJDEREA
tuaţie, nici producţia de ducţiei animalelor în cele
După o întrecere dem
lapte nu este la nivelul trei cooperative agricole nă de laudă, locul I a Este o vorbo româneas
prevederilor. Mai grav din comuna Lăpugiu de fost ocupat de Erica că despre datul in gropi.
pentru este faptul că nici la ora Jos. ' Cheresteş (creşa-spital), Dar in municipiul Petro
3: Vre- şani nu este neapărat
ire, cu urmată în ordine de nevoie să fii lipsit de
ai mult Stela Dincă (c r e ş a anumite calităţi pentru a
e a in- ! 1983 „Sarmizegetusa**. Expiui B ŞCOALA NOUA. în satul bantului de autoaprovizio- *
;a pre- artiştii plastici Gheorgho Basarabasa, aparţinător co nare teritorială. între cei I I.C.S.H. nr. 2) şi Mar ia da in gropi, mai bine zis
formă Cqjjlitu, Ion Dumitriu, Horia munei Vaţa de Jos, se află mai buni gospodari care au I Sersea (creşa I.C.S.I-I., în gurile de canalizare.
ele mai Paştină, Alma Redlinger, in construcţie — cu contri contractat şi livrat animale * nr. 1). Tot cu această Aceasta datorită număru
nsoare, Paula Ribariu (Bucureşti), buţia locuitorilor — o şcoa şi produse animaliere se si- | ocazie a avut loc verni
aracter Gavrii Gavrllaş, Simon Gyor- lă cu două săli dc clasă, şi tuează Aurel Hcrban (o I lui mare de capace care
a sufla I ■ EXPOZIŢIE CU VÎNZA- gyi, Nica Ioachim (Cluj), Ion cu toate anexele necesare, bovină, două oi, 200 1 lapte ' sajul unei expoziţii de lipsesc... cu desăvîrşire în
secto- * RE. La casa de cultură din Cârjoi, Iosif Matyas (Deva). în vara anului 1983, zeci dc vacă, 18 kg lină), Aron Baba material didactic realizat mal toate cartierele ora
raturile Brad s-a deschis ieri o cetăţeni din sat au lucrat (trei bovine, două oi, 23 kg de asistentele din creşă şului, situaţie care trans
nse în- ţ expoziţie cu vinzare a coo- B AUTOBUZE CU GAZE iu fiecare duminică, la con lină), Dumitru Rădoanc (doua J
3 gra- ' perativei meşteşugăreşti „Mo ŞI LA HAŢEG. După Deva, strucţia şcolii. încă de la bovine, două oi, 27 kg lină), I şi folosit de acestea în formă aurite de canalizare
a între ţul**, patronată de Comite- Hunedoara, Călan şi Orăştie, trasarea fundaţiei, în frun Aron Georgesc (o bovină, însuşirea de către copii rămase descoperite in
» tul orăşenesc al femeilor.
trece
curi se Expoziţia poartă denumi şi Haţegul a realizat mijloace tea acţiunilor s-au aflat în trei oi, 47 kg lină, lapte de i a unor cunoştinţe şi adevărate capcane pen
rea
combustiei
I rea t „Recuperare, recondi- lor de transport în comun văţătorul Ioan Incău. şi (IOVU oaie), Ioan Brici, Arsene Bo- | , practici favorabile să tru copii, dar şi pentru
Ioan
de
Filip
bora, Aron Căta şi mulţi al-
putatul
se va , ţionare, revalorificare**. pe gaze naturale. Cele cite- MIHUŢ, corespondent). ţii. (M, HERBAN, corespon- | nătăţii. La reuşita ac cei mari. Am ai lat câ
himbă- va autobuze astfel trans dent). ţiunii o contribuţie im respectivele capace lac, in
npitaţii ■ VERNISAJ. Astăzi, Ia formate efectuează transpor B GOSPODARI DE FRUN portantă a adus-o tînă-
viţă şi J galeriile de artă din Deva turi de călători attt In oraş TE Al COMUNEI. în comuna unele cazuri, obiectul pre
ivea şi I alo Fondului plastie va cit şi in localităţile apro Bunila, numeroşi cetăţeni rul medic coordonator dării lor fa centrul de
Meteo- | avea loc, la orele 13, verni- piate arondate pentru trans dovedesc preocupare deose al ereşelor, Nastasia colectare a metalelor sub
Lians o fcttjuî expoziţiei de docu- port In comun I.J.T.L. (NICU bită pentru a contribui la Joldiş. (V. Ioan, cores denumirea de „I ier
| mentare pictură-grafică ediţia SBUCHEA, corespondent). realizarea prevederilor pro pondent).