Page 42 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 088

m m
' C O N F R U N T Ă R I E T I C E ^ C O N F R U N T Ă R I E T I C E

îndrăzneala de a propune soluţii noi Disciplină muncitorească 11.00 Tele
11.05 Cult
terat
şcoa
Suiş de drum. Pantă deloc transportoare mai vechi : cările făcute, eşecul n-a prezintă cine ştie ce valori, — Dacă doriţi să purtaţi brigada mea sînt mereu 11,25 Film
lînă. Urcuş început cu vreo de ia TR 3 am luat lanţul apărut. Dimpotrivă, îndrăz­ importanţa modificărilor în­ o discuţie cu un construc­ „Fruntaş pe cincinal". Sînt din
— c
17 ani în urmă. Cum de transportor, de la TR 4 — neala mea, a noastră, de a treprinse constă în reduce­ tor de-al nostru, ne spunea membru al consiliului oa­ 12.15 Ora
orice debut în meserie este capul de întoarcere şi ac­ propune soluţii noi pentru rea numărului de piese inginerul Dorel Palcău şe­ menilor muncii din între­ 12.50 La s
nă
legată o întîmplare memo­ ţionare, de la TR 6 — jghea­ mecanismele folosite în mi­ de schimb, în simplificarea ful secţiei producţie in­ prindere şi lună de lună 12.55 Rugi
rabilă, cea păstrată de mais­ burile şi lateralele. Ce a nerit a avut efecte mulţu­ coloşilor, în modul mai prac­ dustrială din I.C.S. Hune­ depăşesc planul cu 10—15 Ţara
trul principal electromecanic rezultat din toate astea ? mitoare. SMA R2H de cînd tic de exploatare a lor. doara, l-aş re­ la sută. Mun­ misi
nul
Ştefan Tudor, de la mina Un produs nou, unicat în a devenit proprietatea mi­ — Ştefan Tudor, la ce gîn- comanda pe ca m-a for­ 14,40 Gala
Paroşeni, îşi are tîlcul ei. Valea Jiului, un transportor nerilor a fost modificată deşte acum un om ca dum­ comunistul Ce le recomandă mat ca om şi mat
— Lucram pe atunci la care de-a lungul funcţionă­ în proporţie de 85—90 la neavoastră, un om cpruia-i Tudor Mitroi, tinerilor un om comunist. De 14.55 Fotb
suprafaţă, în atelierul meca­ rii sale nu ne-a creat nici sută. l-am schimbat pozi­ este străină pasivitatea ? şef de briga­ fiecare dată nia
nic. Aveam de reparat o o problemă. ţia comenzilor, plasarea re­ — Aproape a devenit un dă la atelierul pentru care m-am dăruit Cam
pean
foreză. O piesă destul de — Unul dintre oamenii gistrului de mufe. Am de­ obicei pentru toţi oame­ prestigiul direi
dificilă pentru începutul care vă coordonează şi vă monstrat prin modificările a- nii minei, ca atunci cînd noi, de confecţii el şi am ob­ 10.50 La
activităţii mele. Meşterindu-o cunoaşte bine activitatea, cestea că e mai comod de brigada „service", promitem metalice. în faţa altora ţinut succesul mini
* In
cum m-am priceput mai ceva să ne ţinem de cuvînt. L-am căutat însedmnâ dorit. Eu ştiu * It(
bine, am căpătat certitu­ VALOAREA ETICĂ A EFORTULUI Am zis că-n ziua de 29 oc­ pe Tudor Mi­ că numai cean
dinea că-mi pot susţine me­ tombrie se va scoate prima troi într-o di­ exigenţă cu sine prin muncă * M
tat:
seria. SUPLIMENTAR tonă de cărbune cu noul mineaţă de se cîştlgă 17.50 Colii
„.Suiş de drum. De la complex montat la orizontul toamnă. Lucra la nişte con­ totul. Drumul în viaţă nu Azi,
foreză, cea dintîi maşină re­ spunea despre dumnea­ lucrat : intervenţiile pentru 360. Aşa s-a întîmplat. In­ fecţii metalice pentru plat­ este niciodată neted, el 18.05 Săpt
parată de Ştefan Tudor, a voastră că sînteţi omul pe înlocuirea unui furtun, a dice de siguranţă în reali­ forma siderurgică din Că- are şi greutăţi, de aceea 18,20 Seri:
trecui multă vreme. Şi, o da­ care în permanenţă îl neli­ unui manşon durează acum zarea evenimentului : plus- lan. Intrăm în vorbă: trebuie să lupţi să le şi n
tă cu ea, alte fapte s-au nişteşte pasivitatea. cîteva secunde, faţă de minus cîteva ore. Adică : nu — Tovarăşe Mitroi, am învingi. Şi eu am avut 18.50 1001
petrecut în subteranul mi­ — Intr-adevăr, pasivitatea ceasuri întregi, cît ne costau se reuşeşte în primul şut ? aflat de la colegii dumnea­ greutăţi dar am răzbit 19.00 Tele
nei Paroşeni, în viaţa încă mă supără, mă deranjează mai înainte. în plus^ din Este posibil ! Dar în al voastră că sînteţi un om pentru că nu am dezarmat lor)
tînărului meşter despre care cumplit. Ce-am deprins eu colaborarea noastră cu mi­ doilea, lucrul merge din niciodată. 19,35 Lăut
ne i
toţi cei care ne vorbiseră de la meşterii pe care i-am nerii au rezultat maşini şi plin. Exactitate de... ceasor­ cu experienţă, harnic şi îl privim pe constructo­ suri
spuseseră cam aceleaşi lu­ avut, ce trebuie să ştie or­ utilaje mai practice, mai nic. Incompatibilă cu pasi­ tenace. rul Mitroi. în ochi îl citim 19,45 Tele
cruri : „Nu e maşină, nu tacii mei, e că în momen­ eficiente, mai ieftine. Chiar vitatea. — Lucrez aici de 30 de mîndrie şi emoţie. 20.15 Film
este piesă din mecanizarea tul cînd cineva spune „tre­ dacă sumele ce pot fi eco­ ani, am primit 12 steluţe — Aveţi satisfacţii 7 invi:
piso
subteranului, care să nu fi buie făcută cutare modifi­ nomisite în fabricarea unor CONSTANTA de „Fruntaş în întrecerea — Mulţumirile obţinute 21.05 Corn
trecut şi prin mîinile lui". care" noi să avem 10—20 la complexe mecanizate nu re- POPESCU-CORPADE socialistă" şi împreună cu prin munca mea mă fac Con.
Nu întotdeauna utilajele sută din noua intervenţie fericit, îmi dau încredere de i
proiectate la suprafaţă pen­ deja executată. în mine, în viaţă. De fapt, in tei
♦- -
tru străfundurile pămîntului — Sînteţi maistru princi­ viaţa de toate zilele este
corespund exigenţelor, con­ pal, dirijaţi în această ca­ pentru fiecare cum şi-o 22, .etc
diţiilor concrete din abataje. litate munca a 40 de oa­ face. lor)
— Ce ne rămîne de făcut meni şi asta — e clar — — Cum vă impuneţi in 22,45 Invi
sub
in acest caz este să le a- spune destul despre încrede­ faţa celor pe eare-i con­ Iui
daptăm nevoilor noastre, rea conducerii minei în ca­ duceţi ? 23,40 Inel
lată, de pildă, recenta si­ pacitatea dumneavoastră. Dar — Prin faptele mele. lui.
tuaţie petrecută în blocul riscul pe care vi-l asumaţi Pentru a mă impune îmi
V al sectorului II. Combinei prin înnoirile pe care le place să muncesc mai
de la susţinerea mecaniza­ propuneţi şi aplicaţi, nu vă mult şi mai bine decît
tă de tip S.M.A. P2H i-am obligă la încetinirea rit­ alţii.
confecţionat aici, în între­ mului ? — Celor tineri ce le re­
prindere, un transportor nou — Nu s-ar zice că teama comandaţi 7
care încă n-are nume. de nou, de prototip, nu-mi DEVi
curcubee
„Hibrid" i-am zis deocam­ dă tîrcoale din cînd în cînd. — Disciplină muncito­ tul _ifri
dată. L-am meşterit din pie­ Dar după anii aceştia de rească. Prin ea se cîştigă NEDOAI
sele şi reperele altor 3 meserie, după toate modifi­ priceperea. îi învăţ mereu (Modern;
să nu fugă de greu, să fie căra); R
devotaţi trup şi suflet lor (Sidt
(Ar
mul
Cu şi fără legitimaţie muncii. Spun asta pentru liard (C
TROŞAN
că eu cînd muncesc mai
din greu, atunci mă simt Şaptecai i
mando
Ce efect miraculos poate - Vă rog să mă scuzaţi, mai odihnit. Şi printre seriile I-
,ă producă in comportamen­ vă cer mii de scuze etc, etc. tinerii de azi găseşti buni LUPENI
(Cultura,
tul unor oameni o legiti­ Cazul nu e singular. Ne-au meseriaşi. Cum vor fi însă şi umbri
maţie I venit fără voie in minte sce­ mai tîrziu, depinde de ei, NEA l
Aflaţi cu treburi prin car­ ne trecute, cu secretare de pentru că fiecare genera­ rpV *
tierul Bejan — Deva, ne-am directori care ne lăsau să ţie a dat şi dă oamenii d
C
oprit şi in faţa chioşcului aşteptăm mult şi bine in ei de nădejde. ti
de ziare de lingă cofetăria anticameră, fără să ne în­ Colectivismul acţiunilor noastre se relevă pronunţat şl în actul conducerii. La sfîr- de t.rcţ,
roşie);
„ Magnolia". Era ora 11. trebe ce vint ne aduce pe şitul schimbului, in biroul şe fului sectorului II al I.M. Uri câni, se analizează ce s-a fă­ IOAN VLAD, alertă ( (
cut, se iau decizii pentru viitor.
Am aşteptat să vină vinză- acolo şi care, cînd le spu­ corespondent tempora
toarea de pe unde era ple­ neam : „Vă rog frumos, OAGIU-:
cată, să servească pe cei anunţaţi-l pe tovarăşul di­ Maria scoate din maşina nou şi confortabil o poar­ rumbesc
(Casa d<
ce aşteptau la rind, după rector câ-l caută... de la..." de spălat lenjeria albă a Părinţi şi ... părinţi tă amîndoi, deopotrivă. Pe căi
care a urmat acest dialog: se întreceau in amabilităţi; celor mici, o aşează apoi ic BRAZI :
— Vă rog, un „Drumul so­ scene cu vinzătoare in ma­ în cazanul de fiert rufe. Ana Istr'ate, în catalogul muncitoare necalificată, se V-am prezentat două fa­ CALAN
cult
de
cialismului“ de azi. gazine ale comerţului de stat în timp ce vorbeşte cu noi, clasei a IV-a D a Şcolii prezintă şi Tatiana Boancă, milii care, deşi au condiţii Viraj p
— Nu mai este „Drumul care nu catadicseau să-şi nu întrerupe lucrul. Nici generale nr. 4 din Deva ? mama, o femeie tînără, ce sociale asemănătoare, se ILTA :
(Lumina
socialismului intreruptă discuţia cu colega n-ar putea. O mai aş­ De ce nu vine la şcoală aşteaptă încă un copil. deosebesc radical prin în­
Am îndrăznit să comen­ pentru a-i întreba pe anoni­ teaptă şi gătitul mîncării. acest copil ? De ce el, ca şi El o învinuieşte pe soţie, ţelegerea obligaţiilor pe
tăm ; mii din faţa tejghelei ce do­ Şi să pregăteşti zilnic mîn- fraţii lui — Adriana, Ele­ scuzîndu-se: „Eu sînt tot care le au părinţii faţă
— Cum se poate ca la resc şi care, de asemenea, care pentru • 15 persoane na, Ionel — absentează plecat. Muncesc pe şantier, de propriii copii, faţă de
ora aceasta să nu mai cînd se convingeau că ano­ nu-i chiar atît de uşor. mereu, iar atunci cînd vin vin tirziu acasă... Nu, n-am casa în care locuiesc.
existe ziarul in vinzare, cite nimii din faţa lor au auto­ Dar o mai ajută Elena şi la şcoală nu au rechizite, fost niciodată la şcoală" Dacă soţii Pali au înţe­
Rezult
comandaţi pe zi ? ritatea să le intrebe de ce Ecaterina. Atît cit le per­ sînt palizi, au aspectul şi aprobă, senin, resemnat, les că familia este cea 11 noici
nu-şi tac conştiincios dato­
— Se poate ! - răspunde ria, nu-şi mai găseau cu­ mite timpul. Sînt şi ele unor copii neîngrijiţi ? Iată eventuala internare a fiilor dintîi şcoală în care cei
vinzătoarea Margareta Bă­ vintele de scuză. Ne-au mai şcolăriţe, ca şi Traian, întrebări care au neliniş­ şi fiicelor lui în unităţi mici trebuie să înveţe, Extr.
lăucă, pe un ton inţepat. trecut prin minte şi alte Mariana, Toader şi Floa­ tit învăţătoarele copiilor de ocrotire. este recalcitrantă, o dată cu regulile de com­ 37, 49,
portare în viaţă şi socie­
Mama
Apoi dialogul n-a mai fost scene, din fericire mult mai rea. lată-i repartizaţi după şi cadrele medicale ale Extr.
posibil pentru că vinzătoa­ multe, in care, oameni puşi vîrste, in cele patru ca­ şcolii. nu recunoaşte învinuirile tate, preţuirea muncii 90, 50, :
cinstite şi utile pentru ei
ce i se aduc. Dimpotrivă,
rea monologa, tăcindu-şi de sd servească alţi oameni o mere curate şi ordonate. Ce conţine, în rezumat, susţine că-şi îngrijeşte şi pentru semeni, soţii Fond
lucru prin cei doi metri tăceau omeneşte, indiferent de Învaţă... ancheta întreprinsă în a- copiii şi strigă furioasă ; Boancă au neglijat în mod 1 27G 097
pătraţi ai chioşcului : „Vine persoana din faţa lor. Şi Cînd tatăl lor se va în­ partamentul familiei Boan­ „Nu, copiii mei nu-i ia cu totul nepermis fiinţele
el, deşteptu, să mă tragă atunci ne întrebăm : de ce toarce de la lucru, împreu­ că de către colectivul de absolut nimeni...". mici cărora le-au dat via­
pe mine la răspundere de in mintea şi în comporta­ nă cu Augustin şi Vasilica, Sprijin al autorităţii tu­ Să se fi produs o schim­ ţă, familia lor devenind
socială
asistenţă
ce nu mai am ziare". ’ mentul unora, autoritatea muncitori şi ei ca şi tatăl telare pe şi lîngă Comitetul bare radicală de la ultima acum un caz în legătură
lor la T.M.C. Bircea, ei,
de
Cum am sesizat că „deş­ funcţiei primează omului ? elevii, vor fi plecaţi la executiv al Consiliului verificare a stării sănătăţii cu care organele locale sînt
teptu" eram noi, am ru­ Nu omul trebuie tratat ome­ şcoală. Dar casa va fi popular municipal Deva, copiilor şi condiţiilor lor pe punctul de a lua o hotă-
Timpi
gat-o pe Margareta Bălăucă neşte, cu respect şi multă plină de veselie. Ceilalţi ia semnalele cadrelor şco­ de viaţă ? La o nouă de­ rîre : internarea celor mici azi, 12 :
să se uite puţin in legitimaţie, solicitudine ? De ce, uneori cinci micuţi se joacă în lare şi medicale ? Cei şap­ plasare la domiciliul fa­ în unităţi de ocrotire. Se me In
să se convingă că aveam e tratată mai omeneşte camera lor. Se învîrt cu­ te copii, din care patru miliei — în cartierul Goj- va lua sau nu această le­ cerul si
noros î
dreptul să-i punem aseme­ legitimaţia ? rioşi în jurul lui Valentin, de vîrstă şcolară, au îm­ du, bloc 43, scara B, a- gală hotărîre ? Depinde de tervalul
nea intrebări. Altfel au de­ mezinul, înfăşat în pleduri brăcămintea nespălată, nu partamentul 11 — colecti­ ei, de modul în care au cipitaţii
curs lucrurile după aceea ! ION CIOCLEI curate. Fiecare vrea să-i sînt hrăniţi suficient, iar vul de sprijin al autorită­ primit sfaturile date, de de ploa
înalte 1
dea lapte din biberon. cei mici — sumar îm­ ţii tutelare constată, în modul în care se vor mo­ care P'
Maria şi Augustin Pali brăcaţi. Starea apartamen­ prezenţa părinţilor, aceleaşi biliza, în răstimpul ce le-a de ave
DICŢIONAR ETIC
s-au căsătorit în urmă cu tului este sub orice cri­ lipsuri. fost acordat, pentru a face slab la
EGOISM, trăsătură morală ce se câracterizează prin 20 de ani. 13 copiii a tică : instalaţii sanitare Abia acum, la o nouă ordine totală în viaţa lor, rul noi
minime
situarea propriilor interese mai presus de interesele născut Maria. Dar nu s-au şi electrice defecte, gea­ confruntare, mama nu mai astfel ca fiinţele mici să tre mir
grupului social din care individul face parte, mai pre­ speriat. Au ţinut piept muri sparte, clanţe rup­ are curajul să înfrunte pe nu îndure atmosfera vi­ de, iar
sus de interesele generale ; opus generozităţii şi colec­ greutăţilor, şi-au făcut te, scaune dezmembrate şi cei care n-au vrut altce­ ciată din apartamentul nu S şi 8
va pro
tivismului. Egoismul este reflexul psihologic al unei un rost. îşi cresc copiii haine aruncate peste tot. va decît s-o ajute. Acum demult primit din fondul
situaţii sociale: proprietatea privată asupra mijloa­ cu dragoste, îi educă în în faţa comisiei, întru­ îşi învinuieşte soţul. de stat. Ei trebuie să ştie La m
celor de producţie şi relaţiile de exploatare. spiritul muncii cinstite. nite la autoritatea tute­ Scuzîndu-se, soţii se eă în societatea noastră răci. C
EGOTISM, atitudine rezultată din egocentrism şi ic lară, se prezintă tatăl : un acuză reciproc. Dar vino­ minorii sînt ocrotiţi şi dacă tor. V<
sub fo
egoism, manifestată negativ în planul relaţiilor inter- Boancă Dumitru Pintilie! om solid, în plină putere văţia pentru starea de continuă acelaşi mod de ninsoat
personale prin exagerarea propriei valori şi cultivarea — Absent... de muncă, este mecanic sănătate a copiilor şi pen­ viaţă vor avea de suferit earacte
excesivă a propriilor interese, prin însingurare şi A cîtea absenţă de la de utilaje la S.U.T. După tru aspectul deplorabil în consecinţe. rolog
Ţuţurif
autoadoraţie. cursuri a acestui elev a intervenţii repetate la care au adus în cîteva
notat oare învăţătoarea I.I.L., unde lucrează ca luni de zile un apartament ESTERA ŞINA