Page 53 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 53
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE
PROLETARI DTN TDATE ŢÂRfLEJJWlTl -VÂ!
Cinste fruntaşilor în muncă
Bilanţul perioadei ianuarie-octombrie 1983
ge
In luna octombrie, acti
prime,
S O C IA L IS M U L vitatea în unităţile indus neralizată a acordului glo materii cum arată materiale,
la
aplicarea
Trecerea
combustibil şi energie, ale
calităţii
bal a determinat o mobi
ridicării
s-a
ale
triale
produse
judeţului
desfăşurat la un nivel su
lizare mai energică la în
lor.
deplinirea
jurnalul
planului,
perior de angajare revolu
Iată
orga
colectivelor
do
ţionară
a
temeinică
mal
perioada
oameni al muncii, înregis- nizarea în toate sectoare a realizărilor în 1983, al
ianuarie-octombrie
muncii
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. trîndu-se o serie de rezul le economice, în condiţiile activităţii econom ico-so-
P U L A R J U D E Ţ E A N tate bune în producţie. diminuării consumurilor dc ciaie din judeţ.
I. INDUSTRIE • In domeniul energiei electrice:
Locul I: I.E. Deva — 68,8 puncte.
• In activitatea de exploatare şi prepa
Anul XXXV, nr. 8 091 MIERCURI, 16 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani • In domeniul construcţiilor do maşini :
rare a cărbunelui :
Locul I: E.M. Cîmpu lui Neag — 1920,9 Locul I: I.U.M. Petroşani — 267,6
puncte; puncte.
PLENARA COMITETULUI CENTRAL Locul II: I.P.C.V.J. Petroşani — 540 • în domeniul construcţiilor de maşini-
puncte.
unelte, electrotehnice şi electronice:
• în activitatea de extracţie şi preparare Locul I: .I.M. Orăştie — 693,3 puncte ;
a minereurilor : Locul II: I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani —
178,6 puncte.
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Locui I: E. M. Deva — 952 puncte ; • In domeniul chimiei, subramura maso
Locul II: E. M. Certej — 789,4 puncte;
Locul III : I.M. Barza — 474,3 puncte. plastice :
Marţi, 15 noiembrie, s-au care secretarul general al naţional unic de dezvolta • In ramura prospectării şi explorării Locul I : I.C. Orăştie — 1704,8 puncte;
geologice :
încheiat lucrările Plena partidului abordează şi re economico-socială a Locul I: I.P.E.G. Deva — 488,9 puncte. • In domeniul industriei uşoare:
:
rei Comitetului Central al soluţionează problemele ma Republicii Socialiste Româ • în domeniul metalurgiei, subramura Locul I: întreprinderea de tricotaje
Partidului Comunist Ro jore ale dezvoltării econo- nia pe anul 1984. produse refractare :
mân, desfăşurate sub pre mico-sociale a ţării, ale în cadrul dezbaterilor, Locul I : „Refractara" Baru — 459,1 tip lină Hunedoara — 884,5 puncte.
şedinţia tovarăşului Nicolae ridicării bunăstării, mate s-a subliniat că prevederile puncte.
Ceauşescu, secretar general riale şi spirituale, a între de plan pe anul viitor (Continuare în pag. a 2-a)
al Partidului Comunist gului popor. orientează întreaga activi
Român. Plenara a evidenţiat ro tate economico-socială în
' în cadrul dezbaterilor, lul esenţial al tovarăşului direcţia creşterii continue
au luat, cuvîntul tovarăşii Nicolae Ceauşescu în ela a forţelor de producţie,
Radu Bălan, Ion Radui borarea şi înfăptuirea po dezvoltării bazei proprii
Paraschiv Benescu, Ioan liticii interne şi externe a de materii prime şi a agri
Foviş. Vasile Bărbulescu, partidului şi .statului nos culturii, îmbunătăţirii nive
Maria’ Ghiţulică, Vasile tru, în stimularea energii lului tehniq şi calitativ al
Bărbuleţ, Vasile Sechel, lor şi forţelor creatoare ale produselor şi sporirii gra
Ion Spătărelu, Ştefan Rab, naţiunii, în mobilizarea dului de valorificare a
Ioan Avram, Gheorghe tuturor resurselor naţio materiilor prime. O deo
Caranfil, Ion Bogdan Bă- nale pentru atingerea o- sebită atenţie este acor
lu.ţă; Ion Stoian, Lina Cio- biectivului fundamental tra dată utilizării cu eficien
banu, Ion Teşu, Gheorghe sat de Congresul al Xll-lea ţă maximă a fondurilor de
Pană. pentru actualul cincinal investiţii, reducerii consu
In încheierea lucrărilor — trecerea României la un murilor materiale şi extin
plenarei, a luat cuvîntul nou stadiu de dezvoltare, derii resurselor refolosi-
t o v a r ă ş u l NICOLAE realizarea unei noi calităţi bile, sporirii accentuate a
di
CEAlIŞESCU, secretar ge a hi uncii şi vieţii în toate productivităţii muncii, ma
domeniile.
cheltuielilor
minuării
neral al Partidului Comu teriale, dezvoltării susţinute
nist Român, preşedintele în acest cadru, a fost a exporturilor şi raţionali
Republicii Socialiste Româ reliefată contribuţia deter
nia. minantă a tovarăşului zării importurilor.
Nicolae Ceauşescu la fun Planul pe 1984 marchează
Cuvântarea a fost urmă damentarea importantelor creşteri importante faţă
Şantierul Kîu Mare-Betezal, atelierele centrale Haţeg. Echipa tic reparat motoare con
rită cu deosebită atenţie, planuri şi programe dez de 1983, asigurând dezvol-" dusă dc Ioan Marin execută reparaţia unui motor D—128 KABA.
cu deplină aprobare şi bătute' şi aprobate de ple tarea intensivă a econo
profundă satisfacţie, fiind nară, evidenţiindu-se că miei naţionale. S-a men
subliniată, în repetate rîn- ele sînt -în deplină con ţionat că realizarea inte
duri, cu puternice şi însu cordanţă, cu hotăririle Con grală a producţiei indus
fleţite aplauze. C e l m a i h u
gresului al Xil-lea şi Con triale din anul viitor im
Plenara a dat o înaltă ferinţei Naţionale ale parti pune cu necesitate încăr
apreciere activităţii neobo dului şi asigură înaintarea carea mai bună a capa Irimie Dânilă este de loc ţară. Titlu cucerit pe merit,
site a tovarăşului Nicolae fermă a ţării pe calea cităţilor în funcţiune, in din Josenii Birgăului, jude în condiţiile unei întreceri
Ceauşescu, relevînd realis progresului şi civilizaţiei trarea în producţie la ter ţul Bistriţa-Năsăud. De 14 dirze cu cei mai pricepuţi
mul, clarviziunea, răspun socialiste. menele fixate a noilor o- ani munceşte la mina Mun- mineri din ţară. A învins,
derea comunistă, spiritul 1. Plenara a dezbătut şi cel. De 10 ani lucrează di deşi la proba practică —
înnoitor, revoluţionar, cu aprobat proiectul Planului (Continuare în pag. a 4-a) rect in fronturile de extrac ne -^spunea - a iost oare
ţie a minereului. Aici a ur cum handicapat faţă de
cat toate treptele mineri alţi concurenţi, deoarece
lq E. M. Mintia-Veţel tului, ajungind astăzi, la la Filipeştii de Pădure a
UTILAJE virsta de 37 de ani, şeful intrat pentru prima oară
uneia dintre cele mai bune intr-o mină de cărbune.
SIDERURGICE
Preocupare majoră pentru REALIZATE brigăzi ale. Exploatării mi Dar s-a străduit să aplice
niere Deva. Şi in acest an,
brigada pe care o condu tot ce a invăţat in cei 14
ani de minerit, să-şi înfrin-
amplificarea rezultatelor PESTE PLAN ce are la activ 250 tone de gă emoţiile, să se întreacă
minereu extrase peste sar
Colectivele de muncă de pe sine însuşi, in primul
în producţie Ia turnătoriile I şi III ale cinile de plan. rînd. Astfel, Irimie Dănilă a
Combinatului siderurgic Pină aici am redat cite- reuşit, iată, să aducă pen
Întruniţi in cadrul adu ficative plusuri la produc „Victoria" Călan au în va date semnificative din tru a doua oară consecu
nării generale pentru dez ţia sortimentală. Producti cheiat primele 10 luni şi biografia unui miner. O tiv „Trofeul minerului“ (du
baterea cifrelor de plan pe vitatea muncii calculată la jumătate ale anului cu biografie ale cărei elemen Muncel, una din cele mai pă ce anul trecut acesta a
anul 1984 şi adoptarea mă producţia netă a fost depă realizări bune in produc te de referinţă pe planul mari satisfacţii din viaţa sa iost cucerit de Ioan Gh.
surilor menite să asigure şită cu 5,5 la sută, bene ţie. Eforturile depuse aici evoluţiei in timp a eroului de pină acum : cucerirea, Filip, de la I.M. Barza), in
condiţii optime îndeplini ficiile cu 14,8 la sută, uni se concretizează in de acestor rinduri ţin direct de la Filipeştii de Pădure, un judeţul nostru. Este o do
rii ritmice a sarcinilor vii tatea încadrîndu-se — cu păşirea sarcinilor dc plan, evoluţia sa pe tărîmul mun de s-a desfăşurat finala pe vadă că aici, in Valea Jiu
toare, oamenii muncii de unele economii — în chel la secţia turnătorie I, cu cii. De modul in care a în lui, in Zarand, Poiana Rus-
la Exploatarea minieră tuielile totale şi cele ma 180 tone utilaje pentru ţeles să se dedice meseriei ţară a tradiţionalei între căi, la Deva, sau in alte
Mintiâ-Veţel au analizat cu teriale la 1000 lei produc cocscriile de la Galaţi şl de miner. De dragostea sa ceri profesionale între mi tradiţionale vetre ale mine
temeinicie modul în care ţie marfă. Cu excepţia lu Călăraşi, 105 tone cilindri pentru această grea şi no- nerii din România, a locu ritului de pe meleagurile
şi-au făcut datoria în a- crărilor de investiţii şi a de laminoare, Iar la tur bilă profesia. De zilele şi lui I şi a „Trofeului mine hunedorene, această me
nătoria m s-au realizat nopţile dăruite mineritului. rului". Este troleuI care îl serie grea, dar nobilă, se
Adunările generale ale oamenilor muncii - suplimentar 112 tone uti Şl, iată, că toate acestea încoronează pe Irimie Dă află pe mîini bune.
laje de turnare pentru i-au adus lui Irimie Dănilă, nilă, in acest an, cu titlul
expresie a aufoconducerii muncitoreşti oţelărli. şef de brigadă la mina de cel mai bun miner din M. LIONEL
în acţiune
cest an, reliefînd unanim celor geologice, toţi ceilalţi
că -au posibilităţi mari şi indicatori au fost îndepli I IN ZIARUL OE AZI
Lunca Cernii de Jos au fost '
că în continuare se vor niţi. Prin urmare s-a pre % ie şi prestaţii — în valoare predate la fondul centralizat I
de peste 5 milioane lei.
strădui să obţină realizări zentat un bilanţ bogat, ca>- I ■ Activitate rodnică. Fer ai statului 54 bovine şl 10 ' H Invăţămîntul agrozoo
şi mai bune. Aplicînd cu re exprimă hărnicia şi ma legumicolă a I.A.S. Si- porci, adică o cantitate de J tehnic. Să asigure în
fermitate în producţie preocuparea responsabilă merla a livrat la fondul de 21 tone carne. Astfel, totalul suşirea ştiinţei agri
cantităţii de carne livrată de *
2100
principiile noului meca ale acestui colectiv in di * ■ Cantină. In vecinătatea stat 387 tone ceapă, mor la Începutul anului se ridi- J cole, aplicarea ei in
tone
185
varză,
tone
nism economico-financiar, recţia materializării indi Fabricii de ciment de la covi şi 80 tone pătrunjel. In că la 140,5 tone, peste 90 la I practică
din
Intre
în spiritul exigenţelor au- caţiilor date de secretând I Chişcădaga a început, in e- acelaşi timp, o suprafaţă de sută mai planul anual. contrac- * J Realizările din acest
cei
destoinici
a
ha
fost
35
cultivată
cu
toconducerii şi autogestiu- general al partidului, tova s xecuţla T.C. Deva, construc- ceapă, spanac, salată şi ustu tanţi cu statul se numără I an ne angajează la
ţia unei cantine moderne
nli muncitoreşti, colectivul răşul Nicolae Ceauşescu, I pentru personalul muncitor roi. Elena Golesle, din satul Ne- * obţinerea unor rezul
unităţii a înregistrat în pe linia sporirii contribu «. al acestei unităţi. B Nou sortiment dc ci gol, Ion Crăciunescu, din Va- J tate mai bune în 1984
şl
Babii,
lea
Jurjonl
Cornel
primele 10 luni ale anului ţiei la asigurarea materii | ■ Economii ia costurile de ment. La Fabrica de ciment Ion Băran din Lunca Cornii ’ g[ „ASTRA" — imbold al
de la Chişcădaga a fost in
depăşiri importante la prin lor prime de care econo v producţie. Aplicînd cu fermi- trodus in producţie un nou de Sus, Filip Pâdureanu şl [ luptei pentru emanci
cipalii indicatori de plan : mia naţională are nevoie, tate principiile noului meca sortiment de ciment — P 45 Ion Bumbeseu, din Meria. pare naţională a ro
la producţia globală eu 8,7 a creşterii eficienţei eco J nism economico-financiar, — cu caracteristici calitative « mânilor transilvăneni
* oamenii muncii de la Sta-
la sută, la producţia mar nomice a întreprinderii. ţia de 1 utilaj şi transport superioare, utilizat cu bune I Bl înţelegerea profundă a
rezultate la I.M.C. Deva.
Deva au realizat, pe 10 luni,
fă cu 6,1 la sută, la pro I * economii la costurile de pro- B Predări la fondul de stat. % chemării de a produ
LIVIU BRAICA | ducţie — activităţi industria- Zilele trecute, din comuna ce mai multă energie
ducţia netă (pe nouă luni) I electrică.
eu 7,5 iâ sută, alte semni (Continuare în pag. a 2*a) i mmmm 4 nn»r 4 mmm 4 mmm 4 mmtm 4 mimnr 4
