Page 58 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 09
1
I'I'ELE
Un colectiv muncitoresc hotărît să sporească
ÎNTREPRINDEREA 11,00 Telex
11.05 Puşi de
11.30 Film se
productivitatea muncii, să reducă consumurile, 12,20 Ecranul
tul Învii
DE LIANŢI DEVA 10,00Telex
16.05 Colocvii
să realizeze exemplar sarcinile de plan 10,20 Film sc
(color)
16,45 Studioul
20,00 Telejuri
lor)
20,20 Actualii
nomic
Rostul întregului colectiv — Prin aplicarea acordului global — 20.30 Fotogra
litate
cît mai mult ciment producţie peste plan, ctştiguri sporite 21,10 Film si
din Atl
22,00 Discora;
- îmi face plăcere să a- bricaţie şi creşterea pro ea marchează o creştere, De la 1 octombrie a.c., şi, la sfîrşitul lunii lierul expediţii a muncit 22.30 Telejuri
firm că în scurta sa exis ductivităţii, folosirea la pa de la începutul acestui an, în toate sectoarele vieţii octombrie, ne-am depă bine în octombrie, şi-a lor).
tenţă, Fabrica de ciment rametrii proiectaţi a capa de peste 240 000 tone, ra economico-sociale se apli şit p l a n u l cu 10 depăşit planul la export
de la Chişcădaga şi-a cităţilor de producţie, a for portat la perioada similară că forma de retribuire a la sută şi am obţinut cu 200 tone ciment şi a
consolidât un colectiv pu ţei de muncă şi a timpului din anul 1982. muncii în acord global cîştiguri cu 20 la sută realizat un cîştig supli HÎINI
ternic, bine pregătit şi dis efectiv de lucru. — De fapt, rostul între generalizat. Cum ş-a re peste retribuţia nomina mentar de 28 la sută. „Nu
ciplinat, capabil sg rezoî- Contabilul şef al între gului nostru colectiv este flectat aceasta in activi lă. Oamenii sînt mulţu se pune problema să nu
DEVA:
ve operativ orice probleme prinderii, loan Groza, con cimentul — chiar dacă ex tatea, realizările şi cîşti- miţi şi hotărîţi să lucreze ne facem planul la ex se întoarce C
de producţie, să-şi îndepli semna cîteva cifre revela tragem şi argilă şi produ gurile cimentiştilor de la mai bine în continuare. port, dacă avem comenzi periculos (j
nească exemplar sarcinile toare privind drumul as cem şi var — sublinia Geor- Chişcădaga, după prima La I.L. Deva, generali şi primim în timp util DOARA: Si
(Modern);
5
de plan şi angajamentele cendent spre dezvoltare, ge Grozav, secretarul comi lună de aplicare 7 zarea acordului global a vagoane, să expediem pezilor ■ (Fii
- releva ing. Vasile Deac, progres şi eficienţă al în tetului de partid al I. L. — Am pregătit in toate ridicat exigenţe sporite marfa" — spunea Ing. periculos (
directorul întreprinderii de treprinderii de lianţi Deva. Deva. Acestui rost, înfăp amănuntele condiţiile a- în faţa colectivului. „E- Victor Bădin, şeful ate Concurs (A
lianţi Deva. Printr-o susţi Astfel, faţă de perioada tuirii integrale a sarcinilor plicării acordului global xigenţe pe care, în oc lierului. ŞANI : Răzl
(Unire
cilor
nută muncă politică, profe corespunzătoare a anului de plan îi subordonăm în generalizat, le-am spus tombrie, le-am depăşit cu La rîndul său, ing. Io Bucureştilor
sională, educativă, organi t r e c u t , pe cele 10 treaga muncă politico-edu- clar, deschis, oamenilor succes — releva ing. Mir- nel Bălaj, şeful atelieru LUPENI: -Un
zatorică, desfăşurată de luni din acest an, produc cativă, toate strădaniile ce de ce este necesară aceas cea Bobora, şeful atelie lui cuptoare, sublinia că tru apă pre
VULCAN:
comitetul de partid, consi ţia marfă realizată este lor aproape 600 de comu tă formă de retribuire şi rului argilă. Ne-am pre aplicarea noii forme de (Luceafărul)
liul oamenilor muncii, comi mai mare cu peste 92 mi nişti din întreprindere, ale care sînt avantajele ei, ocupat zi de zi să ne rea retribuire în acord glo celor 1000 ci
tetul sindicatului şi comi lioane lei, iar producţia tuturor celor ce muncesc cum trebuie să muncim lizăm planul fizic, să bal generalizat a pus mai rul); PETI
tetul U.T.C., oamenii s-au netă cu aproape 10 milioa la Fabrica de ciment de la ca să ne încadrăm în toa folosim la capacitate uti multă ordine în gîndirea alertă (Mun
CÂNI:
Mlcu
stabilizat în fabrică şi pe ne lei, cheltuielile totale la Chişcădaga. in continuare, te criteriile de aplicare lajele şi instalaţiile din oamenilor, în acţiunea de tul); BRAD:
locuri de muncă, se mobi 1000 lei producţie au fost sîntem hotărîţi să înfăptuim şi ne-am continuat acti dotare şi, prin aceasta, îndeplinire a sarcinilor, los şi diama
lizează energic ori de cîte reduse cu circa 30 lei, iar neabătut toate sarcinile de vitatea cu hotărîre şi op să creştem productivita de autogospodărire şi re ua roşie); cor
Imperiul
ori interesele producţiei cele materiale cu 7 lei, în producţie, mobilizatoarele timism — spune tînărul tea muncii, să ne înca zultatele sînt evidente. riile I-II (M
cer acest lucru. Greută timp ce creditele nerambur programe de măsuri adop inginer Petru Dumbravă, drăm în consumurile nor Depăşind planul fizic şi TIE : Eu, tu
ţile care mai apar sînt sate ia scadenţă au fost tate recent de Comitetul şeful atelierului calcar. mate de materiale, ener încadrîndu-se în consu tria); Cu c
(Flacăra);
înlăturate printr-o bună diminuate de la 38 milioa Politic Executiv al C.C. al Am fost mai exigenţi cu gie electrică şi combusti muri şi colectivul de la In fr uşii
\ o r g a n i z a r e a muncii, ne lei, la numai 4 milioa P.C.R. şi sîntem angajaţi noi înşine, ne-am orga bil convenţional, să asi cuptoare a realizat în oc de cu dj;
prin chibzuinţă, prin mo ne lei. în ceea ce priveşte plenar să ne onorăm obli nizat temeinic lucrul pe gurăm argilei calitate". tombrie cîştiguri supli lord (uncia)
\ acelaşi cer;
dernizarea fluxurilor de fa producţia fizică de ciment, gaţiile de plan. formaţii şi schimburi Şi colectivul de la ate mentare de 28 la sută. express (Ca!
\ SIMERIA: (
(Mureşul); 1
\ nut, acea s
O grijă permanentă — na); GI-IELf
\ (Minerul).
\ Re scurt
e x p o r c u i
\ • Pentru cimentiştii
Atelierul expediţii este ţii sarcina expresă a rea SPEC
hotărîtor implicat în acti lizării exportului şi sîn nefamilişti au fost pu
vitatea de export. De tem pregătiţi să îndepli se ta dispoziţie două că • DEVA.
munca oamenilor de aici nim orice sarcină". mine, însumind peste lor, orele
depinde onorarea opera Directorul adjunct co 4UU locuri de cazare, în Centrul 31
drumare a
) tivă a contractelor faţă mercial al l.L. Deva, Au cartierul Bejan din mu lare şi a ir
de beneficiarii interni şi rel Danciu, remarca: nicipiul Deva. de masă I
externi. „Aşa este, con • Dispensarul medi spectacolul
rietăţi 4 *. îşi
\ firmă ing. Victor Bădin, — Pregătirii şi realiză cal şi cabinetul stoma Gică Petrest
\ şeful atelierului şi, cu rii planuiui la export ii tologic, dotate cu apa ca, Ion Di'
dăm cea mai mare aten
ratura necesară şi înca
Căciulescu
excepţia cîtorva cazuri
) izolate de indisciplină din ţie. Dispunem de capaci drate cu personal bine
partea unor muncitori, tăţi de producţie cores pregătit asigură zilnic i&RO»
ceilalţi îşi fac datoria şi punzătoare, de colective consultaţii de calitate
treaba merge bine. Noi de muncă bine pregătite, oamenilor muncii din
întreprindere.
Rezultatei»
ne putem realiza şi de de alte condiţii interne • De la începutul a- 16 noiembri
păşi oricînd sarcinile, cu incit să ne realizăm zil nului, 150 de cimentişti Extr I :
singura condiţie să avem nic obligaţiile faţă de au primit bilete în di 28,
Ex a I)
vagoane pentru transpor beneficiarii externi. în ferite staţiuni de odihnă 11, 43, 32.
tul cimentului. Ne-am fă depozitele noastre avem şi tratament din ţară. Fond de <
cut ordine in colectiv, a- oricînd marfă finită pen • „în fiecare zi de' lei.
vem lucrători harnici şi tru export. Marfă de cea joi, după orele de pro
conştiincioşi, ca Gavrilă mai bună calitate. Este gram, şe organizează,
Hanc, Gheorghe Dudău, însă necesar să nu se Camera de comandă a I.L. Deva. Aici, la pupitrele de comandă ale mo pe ateliere şi formaţii V R E
Sabin Corvin, loan Bar- tergiverseze comenzile şi dernei întreprinderi din Chişcădaga, Qperatorii supraveghează şl conduc cu de lucru, cursuri de ri
bu, Octavian Nialcoş, Ion să ni se asigure vagoane ajutorul unei complexe aparaturi întregul proces de fabricaţie a cimentului. dicare a pregătirii pro Timpul 1
Dumitrescu, Ion Szabo le necesare expedierii fesionale" — ne infor azi, lîf no
şi alţii, înţelegem cu to cimentului. mează Laurenţiu Nistor, Vremea va
rece, cu ce
preşedintele comitetului Izolat voi
sindicatului din între slabe, care
Din discuţiile cu cadre calculatorului şi a analizo prindere. se vor tra
poviţă şi p
de conducere de la l.L De Oamenii — aceşti eroi anonimi rului cu raze X, am con • La cantina între sufla slab,
va, am reţinut că dacă azi struit şi am pus in func prinderii servesc zilnic vest şi sud
fabrica de ciment arată lorga, operatoarele Lumi-' za II, Dorin Munteanu, loa- de oameni de aici - din ţiune o poştă pneumatică masa, la preţuri acce turile mini
în
prinse
mult mai bine ca acum ,niţa Taşnadi, Viorica Cinda, chim Betea. rîndul căruia se disting, pentru transportul probelor sibile, peste 250 de oa zero grade
ciţiva ani, dacă este or Ana Ardeu, Anuţa Jujan. La atelierul cuptoare, in prin hărnicie şi conştiincio de la atelierul mori-făină meni ai muncii. xime vor in
dine şi disciplină, dacă se Şi tot oamenii, cei de teligenţa creatoare a colec zitate în producţie Alexan la laborator, prin care asi • A fost terminată ră scădere
între
prinse
face planul şi se obţin ciş- la atelierul calcar, s-au gîn- tivului s-a concretizat, nu dru Munteanu, Constantin gurăm reducerea variaţii amenajarea vestiarului de. Izolat,
tiguri mari - toate se da dit să reducă tot mai mult mai in acest an, în două Bărbulescu, Adrian Poena- lor în compoziţia chimică a de la atelierul cuptoa polei. (Met
torează OAMENILOR. Pen consumul de combustibil, soluţii ingenioase: funcţio ru, loan Juculescu, Ştefan fainei, deci clincher şi ci re; este în curs de or viciu L. Ţi
tru că ei şi-au înţeles me de energie şi piese de narea cuptorului cu ardere Schwartz — a găsit şi a- ment de cea mai bună ca ganizare vestiarul de la
nirea, pun umărul la greu, schimb şi să asigure cup continuă (prin care se evi plicat o serie de soluţii litate. Şi dacă in acest an atelierul expediţii. II s
rezolvă situaţii critice, mun toarelor calcar de cea mai tă stagnările marelui agre tehnice noi, prin care creş nu am avut refuzuri sau ® „Cei 550 utecişti din
cesc şi învaţă continuu, fără bună calitate, .deschizînd, gat la trecerea de pe com te productivitatea muncii şi reclamaţii pentru calitatea întreprinderea noastră put
preget. în acest an, un nou front bustibil lichid pe combusti se reduc eforturile fizice cimentului, un merit îl au au participat la nume
- Prin efortul colectiv de de exploatare (treapa a bil solid şi invers, operaţie ale oamenilor, se diminu şi lucrătoarele noastre Ma- roase acţiuni de muncă
gindire şi de acţiune al oa lll-a), mai aproape şi de frecventă în perioada ier ează consumurile de com ria Bodăescu, Rodica Co- voluntar-patriotică în vî
• Vind I
menilor noştri — remarcă calitate superioară şi au nii) şi arderea fracţionată bustibil convenţional. Intre rogeanu, Camelia lancu, sprijinul producţiei, de- perfectă.
ing. Constantin Sireteanu, promovat o nouă metodă in cuptor (ceea ce condu acestea: o instalaţie de Mariana Balogh şi altele“. păşindu-şi cu aproape Georgo Co:
şeful atelierului var, am a- de derocare - împuşcare ce la solicitarea în mai montat prelate pe vagoa Să-i amintim şi pe ciţiva 150 000 lei planul de co 00328, după
dus o serie de îmbunătă cu găuri cu cuptor — ceea mică măsură a zonei de nele descoperite, o instala dintre cei mai destoinici lectare a fierului vechi, PI)
ţiri instalaţiilor de măcina ce le asigură o produ-ctivi- ardere şi deci prelungirea ţie de curăţat (prin sufla meseriaşi de la atelierul iar 200 dintre ei au • Pierdui
re şi hidratare a varului, tgje ridicată şi un cîmp de durabilităţii căptuşelii re re) vagoanele UCES, o in argilă — Mihai Filip, Dorin participat la cele nouă brie în
prin care reuşim să func exploatare sigură a mate fractare - material deficitar stalaţie de egalizat vagoa Popa, Wiliam Peter, Csiki excursii organizate în „Tosca" 1
vietă be)
ţionăm la- capacitate, să riei prime cel puţin pe doi şi scump). Şeful atelie nele UCES, montarea unor Alexandru, Gheorghe Timiş, acdst an de comitetul doara, tele
c r e ş t e m productivitatea ani de zile. Inginerul Pe rului, Ionel Bălaj, ii eviden trolii la punctele de încâr- Balogh Ernest, Vasile Nica, U.T.C. din întreprinde orele 16.
\ muncii de la 300 la 350 tru Dumbravă a ţinut să-i ţia in hărnicie şi realizări care-descărcare şi altele. Ştelan Blănaru, Vasile A- re" — consemnează Ni- compensă.
Pierdui
•
tone pe zi, să ne realizăm remarce pentru hărnicia şi pe Nonic Florea, Doru Dan, „In scopul îmbunătăţirii xinte, loan Popescu, Sebes- colae Munteanu, secre serviciu, pe
ritmic planul şi să produ conştiinciozitatea lor pe losif Bartalici, Aurel Cris- permanente a calităţii ci teyn Ludovic —, deşi ase tarul comitetului U.T.C. Liviu, e 1
cem var de cea mai bună Traian Boţoc, loan Malea, tea, Constantin Breha, loan mentului nostru - afirma menea oameni harnici, pri I.P.I.C.C.F.
nulă.
V calitate. Este meritul între Aurel Diaconu, Gheorghe Biro, loan Bartalici, lulius ing. Adriana Stratulat, ş e f a cepuţi, conştiincioşi, cu spi ANI
gului colectiv, din rîndul Huh, Petru Mihăilă, Szabo Radu şi alţii. compartimentului C.T.C. — rit de iniţiativă sînt şi în • Cu oc:
căruia se evidenţiază Mir- Andrei, Gheorghe Oprean, Multe lucruri bune au laboratoare de la l.L. Deva celelalte ateliere, în toate fiicei noas
dorini
,,I
cea Lazâr, loan Roibu, lo- Cornel Moga, Avram Tri- făcut şi muncitorii de la - am trecut din nou, din compartimentele producti Pagină realizată de Familia Si
sif Oros, Mircea Burza, Ni- pon, Andrei Pronoza, Du staţia C.F.U., în frunte cu această vară, la conduce ve, de concepţie şi de con COM
•
Familii
colae Şeuleanu, Aron Cul- mitru Lohan, Petru Luca, şeful atelierului, lancu Mla- rea procesului de dozare a ducere, a activităţii între DUMITRU GHEONEA ţă cu duri
da, Naghi Tiberiu, Marin Gheorghe Marina, loan Bor din, colectivul de numai 75 materiei prime cu ajutorul prinderii. doi ani i
scumpului