Page 55 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 55
MIERCURI, 16 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
reprezentanţi ai vieţii cul
.65 de toi de la/făuriri- statulm turale şi personalităţi mar
’ cante de dincolo de Car-
I/
11
paţi, cum au fost M. Emi-
ÎVIZIUNE naţional toitar român ' : • >Â nescu, V. Alecsandri, Al.
Odobescu, C. A. Rosetti,
G. Sion, Dr. Nanu şl alţii. înţelegerea profundă a chemării
: Transmisiuni
alternative, „ASTRA“-i tei pentru emancipare Cu ateste prilejuri, pe lin
itatea Craiova gă conferinţele publice sus-
Bihor i C. S. de a produce mai multă
şte — Dinamo _ ţinute de către fruntaşii
educaţiei cetă- ar transilvăneni ’ intelectuali, se organizau
:ulturală serbări populare cu pro
a pronoexprcs In vastul program de popoarele aruncate la pă- ţiunilor ştiinţifică, filolo ducţii corale, dansuri, re
. experienţei emancipare naţională a ro mînt de puterea baionete gică, istorică şi a ştiinţelor prezentaţii teatrale, care — Conectăm o parte a Dacă te mulţumeşti să faci
interpretate de mânilor transilvăneni, vo lor tînjeau sub domnia u- naturii. antrenau şi masele, dînd acestei bobine la tensiune mereu aceleaşi lucrări, n-ai
ătraşcu, Maria cu scopul de a realiza e- să înveţi bine niciodată a-
iu, Daniela tat prin marele plebiscit nui absolutism aspru, dar Problema cultivării şi acestor adunări un carac
a de la Blaj cu prilejul adu deopotrivă pentru toţi în vorbirii limbii naţionale ter de adevărate şcoli de lastlcitatea care să permi ceastă frumoasă, dar difi
iţii în spriji- nării din 3/15 mai 1848, e- asprimea sa, ea vestea zo ocupă în cadrul programu educaţie naţională. tă deschiderea la pas a bo cilă meserie. Am descifrat
iţămintului po- rau cuprinse şi unele de rile unor zile mai senine, De un deosebit prestigiu binei defecte a motorului multe din secretele repa
eologic. Trece- lui „ASTREI" un loc de
nânici la un ziderate de înaintare prin visate şi dorite de vigu frunte. G. Bariţiu, Timo s-au bucurat adunările ge de la M1A/III. Vom în rării transformatoarelor de
diu de dezvol- cultură, de ridicare conti roasa generaţiune din anul tei Cipariu, Gavril Mun nerale care s-au ţinut în cerca apoi acest stator la 220, de 25 şi respectiv 32
alizarea unei nuă a nivelului de civili 1848...“. 1863 la Haţeg, în 1874 la tensiunea de 9,75 kV pen MW de la Viorel Arghir,
tăţi a muncii tean, viitori membri arde tru a avea siguranţa func
in toate do- zaţie. Asociaţiunea şi-a realizat leni ai Societăţii Academi Deva şi 1884 la Orăştie, ca muncitorul specialist care
de activitate Ca o revendicare de că- scopul fundamental prin ce de la Bucureşti, Andrei şi altele organizate după 1 ţionării. Este o lucrare ur coordonează formaţia noas
seri * Decembrie 1918, cum a fost gentă care ne cere un e- tră. Dar-am maţi- învăţat
al (parţial co- pătîi era crearea unei „u- multiple forme, mijloace Şaguna, Ion Puşcariu şi fort suplimentar. de la comuniştii din sec
niversităţi româneşti, cu şi instituţii, cuprinzînd alţii au fost animatorii tu cea din 1925, de la Cîm-
itea în eco- menirea de a lega pe toa studii şi cercetări, confe turor discuţiilor ce s-au peni unde, cu prilejul cen ...Muncitorul specialist ţie şi ce înseamnă efortul
tă românimea într-un corp rinţe şi prelegeri populare, purtat in domeniul filolo tenarului naşterii lui A- Mircea Dehel n-a întrerupt suplimentar. Cu ocazia re
documentelor. literar". Ideea acestora organizarea de biblioteci giei, limbii şi istoriei. vram Iancu, s-a adus un munca. îl aşteptau şi alte paraţiei capitale a blocu
unitatea oglin- omagiu marelui erou, inau- lucrări de rebobinare a lui IV au fost zile cînd am
opera teoreti- s-a amplificat, cerîndu-se publice şi şcoli ţărăneşti, Activitatea de cercetare gurîndu-se tot atunci şi motoarelor care acţionea lucrat şi peste 20 de ore.
tovarăşului şi o „societate literară", însoţiri agricole, coopera ştiinţifică desfăşurată în
Ceauşescu sau chiar o „academie" ca tive, bănci populare, mu cadrul secţiunilor „AS cimitirul de la Ţebea şi ză morile de cărbune. Era Nu demult o avarie la
Madrigal" re să cuprindă un cîmp zee, expoziţii şi monumen TREI" s-a concretizat în bustul şi placa comemora conştient de urgenţa lor, blocul 6 a necesitat ore
ru pe ma- de activitate culturală mai te comemorative. A avut, editarea a numeroase lu tivă de la Baia de Criş. de necesitatea de a asigu şi ore de atenţie încordată.
larg, capabil să permită de asemenea, activitate e- crări, printre care: „Părţi Activitatea „ASTREI" de ra calitatea lucrării şi co Era duminică. Cu Iile Mîne-
istic. „Buzdu- monstrează că toate dru eficientul de siguranţă în can, Ioan Sipoş, Alexandru
i trei peceţi" deschiderea unor perspec ditorială şi de răspîndire alese din istoria Transil funcţionare. Şi cînd vor- Varodi, Ioan Butaciu am
D producţie a tive corespunzătoare nece a publicaţiilor sale, orga vaniei", de G. Bariţiu, lu murile Istoriei noastre au
filme Unu şi sităţilor spirituale ale tim nizarea de festivaluri artis crare fundamentală pentru fost consecvent îndreptate
filme Trei.
arte. pului. Frămintările şi lupte tice şi realizări cinemato istoria modernă % Transil spre realizarea actului de Valoarea etică a efortului suplimentar
il (parţial co- le în jurul acestei idei au grafice, sprijinirea institu vaniei, „Date istorice pri la 1 Decembrie 1918. Legi
cuprins elita cărturarilor ţiilor şcolare şi organiza vitoare la familiile româ timitatea, ca şi semnifica
şi politicienilor transilvă rea acţiunilor de alfabeti ţiile adinei ale acestui o- beşte la persoana a Il-a şi stabilit că era defect un
neni, şi * s-au materializat, zare, ocrotirea familiei şi ne", de Ion Cavaler de Puş biectiv trebuie mereu şi a IlI-a plural se referă şi reductor de la transforma
numiri
„Dicţionarul
cariu,
la începutul deceniului a copilului etc. lor de localităţi", de Sil fără oboseală apărate. Pen la colegul său Ioan Trufaş, torul de 25 MW. în aceeaşi
şapte al secolului tre La început „ASTRA" s-a tru că Unirea — aşa cum şi la electricienii Iahn Ka- seară am repus în func
cut prin înfiinţarea, la 23 orientat in principal spre vestru Moldovan şi Nico- arăta tovarăşul Nicolae rol şi Ion Cordoş, care e- ţiune blocul.
octombrie/4 noiembrie 1861, o concentrare a forţelor lae Togan, „Cronica nota Ceauşescu — „...nu a fost xecutau aceleaşi reme Dialogul cu electricianul
naval — se a Asociaţiunii transilvane intelectuale răzleţite, ur rului anonim al regelui efectul unei Intîmplări, ro dieri la partea electrică a
ria) ; Marile pentru literatura română mărind gruparea acestora Bella", traducere de M. Be- dul unei simple conjunc Tovie Popa a decurs firesc.
; HUNEDOA- şan, „Românii din Transil turi favorabile sau a înţe unui motor de moară; la Ne-a vorbit cu mîndrie des
cif- i (Mo- şi cultura poporului român, şi crearea unor mijloace vania la 1775", de N. To echipa lui Mihai Branişte,
zăpezi- cunoscută sub denumirea pentru a dezvolta şi pro legerilor intervenite Ia ma remarcată prin experienţă pre familia sa, despre cei trei
dar prescurtată de „ASTRA". gan şi multe altele. sa tratativelor, ci rezulta băieţi şi două fete, dintre
(Siderurgis- paga o activitate ştiinţifi- Cele mai prielnice oca tul luptei hotărîtoare a ce în efectuarea reparaţiilor care mai degrabă Marcela
e vinde flori Activitatea desfăşurată că-literară. Un moment la diverse instalaţii elec
lemnale lungi de „ASTRA" în domeniul zii de manifestare ale lor mai largi mase ale po trice, acum ocupată cu re vrea să se facă bobina
nstructorul) ; culturii a fost legată or important îl constituie cea „ASTREI" le-au constituit porului, un act de profun medieri la un electrotam- toare şi nu-1 mai dă răgaz
Prăpastia de ganic de dezideratele po de a doua adunare gene Insă adunările generale a- dă dreptate naţională". cu întrebările; ne-a vorbit
; Misterele rală din 1862, cînd s-au bur; se referă şi la Elena
'■ Noiembrie); liticii naţionale militante nuale, care se ţineau de Prof. IOAN FRĂTILĂ Giurgiu şi Silvia Debreţin firesc despre muncă şi îm
întec pentru ale românilor transilvă dezbătut problemele orto fiecare dată în altă loca care reparau un motor de pliniri, aşa cum priveşte
tural) j VUL- neni. Ea a constituit încă grafiei şi unificării forme litate şi la care luau parte acţionare a benzii trans
ul ghinionist de la început, aşa cum spu lor gramaticale ale limbii, reprezentanţi ai tuturor LIPSĂ DE şi solicitările peste orele
-Ld N E A : care mai tîrziu au devenit păturilor sociale româneşti. portoare de cărbune, la de program, uneori şi
de zile (Mi- nea Timotei Cipariu „ ...un RECEPTIVITATE alţi colegi din atelierul de noaptea, ale conducerii
la: b.d. în reazim naţionalităţii româ activitatea de început a A- La asemenea adunări erau reparaţii electrice al Ter secţiei pentru remedierea
itoresc); A- ne. Plămădită într-un timp cademiei Române, precum prezenţi conducători poli Cu ocazia unui con mocentralei Mintia.
Răzbunarea de apăsare politică, cînd şl hotărîrea înfiinţării sec tici români, dar mai ales trol efectuat mai demult unor avarii. Solicitări ' la
URICANI : — Nu, pe electricianul care, ca şi Mircea Dehel
(Retezatul); de Inspectoratul comer Steiner lohait nu-1 găsiţi şi Steiner iohan, ca mulţi
-to Carlos şi cial de stat la magazi acum aici, ne spune ingi
(Steaua ro- Aprovizionarea magazinelor — mai bine nul alimentar nr. 53 din alţi colegi din secţia re—
.RZA: Impe- nerul Traian Stingă. Ve paraţii electrice, Tovie Po
oă — seriile Haţeg, s-au constatat u- deţi acele linii de înaltă
; ORAŞTIE : nele nereguli, pentru ca tensiune 7 Acolo se află, la pa a răspuns permanent
seriile I-II sincronizată cu cerinţele cumpărătorilor re lucrătoarea gestiona una dintre ele. Verifică în prezent. Au răspuns astfel
eva zile din ră Lucreţia Neiconi a trerupătoarele la dispozi pentru că ei ştiu că numai
mov (Flacă- prin buna funcţionare a
-BAI: In fa- Dacă expresia „Reclama nu pot primi nimic dato- — produse gustoase de alt iost sancţionată. Cu toa tivele de acţionare MOP.
; (Casa de 'rită repartiţiilor deja în te acestea nici acum lu maşinilor de preluat căr
ŢEG: Micul este sufletul comerţului" fel, atunci cînd sînt proas crurile nu stau mai bine: - ...Linia de 220 kV De bunele de sub estacade şi
BRAZI: Sub îşi păstrează valabilitatea, tocmite (pentru alte uni pete — au devenit pentru va — Arad. Electricianul
ALAN: Cafe atunci se cuvine să spu tăţi — se înţelege). Faptul noi, gestionarii, repetate preţurile la bomboane Steiner, pe care maistrul din depozit» a benzilor
de cultură) j nem că magazinul „Ro- că în luna septembrie am nu sînt afişate, ambala Ştefan Manta îl caracte transportoare, a concasoa-
sun" Tilla motive de discuţii cu cei jele şi dezordinea din relor şi alimentatorilor
A ' el mi marta", deschis în urmă rămas sub plan cu 30 000 care ne aprovizionează. Nu Jurul tejghelei împiedică rizase în cuvinte puţine,
ni (Lumi- cu cîteva luni în cel mai lei, se datorează lipsei de avem nici un interes — dar pline de înţeles („este pentru cărbune, a motoa
tînăr cartier al oraşului sprijin din partea celor continuă interlocutoarea — preluarea mărfurilor, iar cel mai destoinic tînăr din relor de mori, a tuturor u-
Vulcan este una dintre obligaţi s-o facă. Pină cu să refuzăm marfa. Sîntem servirea suferă din cauza atelier, foarte corect şi pri tilajelor care condiţionea
unităţile comerciale care două săptămîni în urmă, implicaţi în buna aprovi proastei organizări. ceput"), revizuia celulele ză funcţionarea sistemului
&COLEÎ beneficiază din plin de prin librăria noastră n-a zionare a populaţiei, şi în Se vede că receptivita şi mecanismele de acţio de alimentare cu cărbune
serviciile... reclamei. mai trecut nici ,un merceo realizarea sarcinilor de tea la critică, precum şi nare aleopneumatice şi se a centralei, vor putea răs
— Despre modul cum ne log de aproape un an de mobilizarea pentru înlă paratorii la linia de înaltă punde sarcinii încredinţate
a „Arta", o- desfăşurăm activitatea în zile. plan. Dar, în nici un caz, turarea lipsurilor se face tensiune. de a produce zilnic coi pe
ablul folclo- unitate vorbesc în primul Nu avem nimic de spus practica aceasta a condi aici in ritm de melc. — Ceea ce executăm noi ste 1000 MW energie elec
t „Haţega- rînd realizările economice despre diversificarea măr ţionării aprovizionării cu cere migală şi' pricepere.
lui .ludeţcan prea mari cantităţi de pros trică.
cu specta- obţinute. Fluenţa mare a furilor oferite spre cumpă E. SiNA
le pe plai şi cumpărătorilor care zilnic rare, dar aşa cum aflăm pături nu trebuie încura
vin în magazin n-a fost jată.
niciodată socotită impedi Diversitatea mărfurilor PIERDERI
ment pentru o servire ci Prin cîteva magazine intîlnită în unităţile i co -JmYTRT • Pierdut autorizaţie seria
vilizată. Atît doar, că din-, comerciale din merciale vulcănene, ‘ grija C, nr. 217/049517 din 1 octom
tre mărfurile care sînt oraşul Vulcan pentru prestarea unui co p u b lic ita te brie 1981, în meseria de pre
mult solicitate în acest merţ civilizat, calitatea bu lucrător şi montator marmură PUNE CU... S1RMĂ
şi piatră, pe numele Bălă Ioan,
sezon, din magazinul nos nă a servirii, preocuparea eliberată de Consiliul popu
•abil pentru de la Fineta Croitoru, vin-. lar Simeria. O declar nulă.
ibric 1983 : tru lipsesc hainele din pie zătoare în unitatea nr. 11 pentru a face din comerţ VÎNZĂRI (3313) O gospodină o cum
încălzi uşor, le şi blană, rochiile de o- a Gostatului, în unitate nu o activitate în care sînt
va înnoura antrenaţi oameni cu che A Vind două apartamente • Pierdut, simbătă seara, părat in ziua de 11 no
:ădea preci- cazie — ne spune Jenica se înghesuie nimeni să a 4 şi 2 camere, hol central. cal alb cu defect la piciorul iembrie a.c. o pline
locale, sub Karlender, lucrătoare co cumpere salamul produs mare pentru meserie sînt Deva, telefon 11130, după orele stîng spate. Sîntuhalm 39. ,,Dîmboviţa" de la cen
iare şi lapo- mercială în magazinul de I.A.S. Orăştie. De vină uşor de sesizat de orice 16. (3312) Găsitorului recompensă. trul de pe strada Kagâl-
se va pro- „Romarta". cumpărător. Criticile pe (3311)
ttul va sufla — calitatea acestuia. Şi • Vind apartament patru ca niceanu din Deva. A
nord-vest. JTot despre lipsa unor pentru că tot a venit vor care le-am adresat în cu mere, zona pieţei. Deva, tele DECESE venit apoi la redacţie cu
minime vor anumite produse aveam să prinsul acestei anchete sînt fon 16277, după orele 17. o bucată de girmă de
re minus 8 ba despre produsele din însă tot realităţi ale comer (3305) • Colegii din cadrul între 3 mm grosime şi 8 cm
de, iar ma- aflăm şi de la Aurelia carne, se cuvine să mai • Vind apartament două prinderii chimice Orăştie —
cu
şi G grade. Ursu — şef de unitate al facem o observaţie. Am ţului vulcănean. Eforturile camere. Deva, Dacia, bloc 29, secţia I chimie aduc la viaţă lungime.
încetarea
din
noştinţă
Vremea va Librăriei nr. 41 din Vul mai scris şi cu.alte ocazii pe care Direcţia comercia scara A, apartament 7, tele a colegului lor de muncă - Am găsit-o intr-o
:er variabil, can. Numai că de astă da despre moda... condiţionă lă a municipiului Petro fon 22790. (3309) piine - ne-a spus fe
sori tempo- tă, deficienţele de apro^r şani le-a întreprins pentru • Vind casă, anexe gospo POPA DUMITRU meia. Cind orn tăiat cu
sufla mo- rii aprovizionării unor ma perfecţionarea activităţii în vîrstă de 49 ani, căruia îi cuţitul şi a scrişnit aşa
-vest. vizionare vizează in primul gazine. Iată, la alimentara de servire a populaţiei sînt dăreşti, sat Totia Mică, nr. 69. vom păstra o neştearsă amin de tare, m-am speriat...
rînd lipsa de preocupare a nr. 44 (şef magazin Victo Informaţii, Simeria, strada tire.
toarele trei evidente. Cu toate acestea, M. Kogălniceanu, nr. 14. Sincere condoleanţe familiei Mo întreb cum pot a-
;a continua celor ce trebuie să se in ria Pal), onorarea comen mai multă atenţie în core (3300) junge asemenea obiecte
îcă treptat, tereseze, să cunoască, să zilor se face în funcţie de îndurerate. < c -")
ti mult no- asigure onorarea comenzi acceptarea sau refuzarea larea fondului de marfă A Vind nutrii. Simeria, • Mulţumim tuturor acelora in plinea cc se pune in
precipitaţii cu cerinţele desprinse din vinzare ?
ă de ploaie, lor pe care în fiecare lună cantităţilor impuse de... George- Coşbuc 29. Telefon care prin prezenţă şi flori au
viţă. Izolat, unitatea le face depozi prospături. De cine impu comenzile unităţilor, mal 60233. (3316) fost alături de noi şi au con Am putea răspunde la
va depune telor. se ? Nu se ştie încă. mult sprijin acordat pen • Vind haină imitaţie bla dus pe ultimul drum pe scum această întrebare ostiei :
i sufla mo- tru aprovizionarea echita ,,prin neglijenţa celor ce
•vest. Tem- — Din lunile iunie—iulie — Dacă nu primesc de nă 50—32 şi material imitaţie pul nostru soţ şi tată o fabrică". Lăsăm insă
me vor fi nu am primit caiete de flecare dată prospături (al bilă a magazinelor sînt astrahan. Deva, telefon 22219. Uocotenent colonel
minus 7 şi matematică şi biologie şi căror termen de garanţie probleme cărora trebuie (3310) 1MIHALACHE FANICA întreprinderii de morărit
iar cele să li se afle soluţionări a- ÎNCHIRIERE şi panificaţie iniţiativa
şi 6 grade, creioane. Despre jucării, ce este de 24 de ore), nu rrii decvate. Deosebite mulţumiri şi recu unui răspuns documen
ceaţă. (Me- se mai onorează nici o altă • Primesc două eleve în noştinţă colegilor săi de mun
erviciu L. să mai spun 7 Chiar şi a- CONSTANTA tat, concret şi eficient.
tunci cind merg personal comandă ! Lebărul, calta gazdă. Deva, telefon ^0953, după că.
în depozit, se întîmplă să boşul şi cîrnaţul „Rustic" POPESCU CORPADE orele 17. (3293) Familia îndoliată