Page 39 - Drumul_socialismului_1984_12

MIERCURI, 12 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

Bază temeinică pentru producţiile Cercetarea ştiinţifică — în strînsă corelare
IZIUAIE

agricole ale anului viitor cu cerinţele de dezvoltare a bazei energetice
icretului
in Limba
(p.c.) - Adevărat vector de di­ - ne spune studentul Lazăr numeroase teme fiind deose­
populară in­ Cooperativa agricolă de văţăminte din acest an activitatea îngrijitorilor, fă- rijare a energiilor creatoare Ciroe, din onul V mine, pre­ bit de valoroase pentru mi­
ii producţie din Lăpuşnic se şi vom munci cu mai mare cîhd propuneri menite să pe o direcţie mereu as­ şedintele Consiliului U.A.S.C., neritul Văii Jiului".
Iczniciar- situează de mai mulţi ani răspundere, fertilizînd bine ducă la asigurarea unor cendentă, documentele Con­ noi am avut o participare Cornelia şi Cornel Spătar,
„Univcrsi ta­ în rîndul celor mai bune ogoarele cu îngrăşăminte lucrători localnici, destoi­
va unităţi din' judeţ. In 1984, nici şi cu dragoste do a- gresului al XlII-lea al parti­ deosebită. 121 studenţi au care formează o tînără şi
(parţial co- organice şi vom efectua la dului accentuează asupra fost prezenţi cu lucrări de frumoasă familie nu numai
cooperatorii din Lăpuşnic timp şi de calitate praşi- nimale, la întărirea or­ sarcinilor importante ce re­ în anul V topografie, ci şi
v. au obţinut la grîu — lele mecanice şi manuale. dinii şi disciplinei în vin cercetării ştiinţifice şi reală valoare şi au avut cea
tic (color). 4200 kg la hectar, la orz Acest lucru este valabil muncă, asigurarea furaje­ mai mare diversitate în ac­ în calitate de vicepreşedinţi
1 Puber", tehnologice pentru valorifi­ cu probleme profcsionol-
a televlziu- — 4 505 kg/ha, iar la po­ şi în legumicultura, unde lor in cantităţile şi sorti­ carea superioară a bogăţii­ tivitatea dc cercetare. De ştiinţifice în C.U.A.S.C. din
X Germană, rumb — 5500 kg/ha. La însă trebuie să constituim mentele prevăzute. lor naţionale, pentru dezvol­ sublinia! că nu doar studen­ institut sînt autorii unui stu­
(parţial co- orz şi porumb şi-au depă­ formaţii stabile, compuse Toţi cel care au luat tarea economiei pe baza ţii din anii terminali au fost diu al convergenţei de mer-
şit cu 305 kg şi respectiv din cooperatori harnici şi cuvîntul în adunarea ge­ celor moi noi cuceriri. Aceste autori de lucrări apreciate, dian pentru bazinul minier
i200 kg media planificată pricepuţi. nerală — referindu-se la orientări ne sînt călăuză şi ci chiar şi cei din anii I, II al Văii Jiului. „Este important
la hectar. în zootehnie, de Mai mulţi dintre vorbi­ sarcinile ce revin oame­ în continuare, pentru că Io şi III. şi pentru Valea Jiului şi pen­
asemenea, s-au obţinut re­ tori — Simion Murcşan, nilor muncii de la sate noi cercetarea face perte La subsecţia „mine şi uti­ tru ţară — ne mărturisesc ti­
zultate bune, depăşindu-se Tiberiu Dorea, Petru O- din documentele progra­ laje miniere" a amintitei rc- nerii soţi — şi avînd specia­
: tl.OO Ra- prevederile anuale la lapte motă, Anonie Gheară ş.a. matice ale Congresului al din structura de rezistenţă o lizare în topogrofîe, aveam
nincţii; G,30 marfă cu 300 hl şi la carne — s-au referit în cuvîntul XlII-lea al partidului, la' învâţămintului. Studenţii noş­
in agricul- cu 10 tone. lor la activitatea mecani­ tri, cuprinşi în peste 30 de şi datoria să-l elaborăm".
jurnal; 7,30 necesitatea ridicării în­ cercuri ştiinţifice, abordează VtAŢA Alexandru Cîrsot din anul IV,
osului, chc- Toata aceste realizări — zatorilor, eriticînd faptul tregii activităţi din agri­ aflat printre studenţii de
iui Nicolac se sublinia în adunarea cultură la cotele superi­ teme care au răspuns şi răs­ UNIVERSITARA frunte ai institutului, şi-a
programul generală — constituie o oare ale înfăptuirii noii pund cerinţelor dc dezvol­
ne rcvoln- tare a bazei energetice, a- asumat tema „Sinteza pozi­
svista pre- bază temeinică de plecare ADUNĂRI GENERALE revoluţii agrare — au a- ţională a mecanismului . pa­
•U melodil- pentru înfăptuirea sarcini­ rătat că la C.A.P. Lăpuş­ vind o preocupare deosebită uniuni ştiinţifice, 39 lucrări trulater din componenţa sec­
i ilc ştiri; lor din anul viitor, care IN C.A.P. pentru materializarea în pro­
ascultăto- nic există toate condiţiile au ' impresionat atît prin ţiilor de susţinere mecaniza­
in de ştiri; îi stimulează pe toţi mem­ ca încă din anul viitor ducţie a rezultatelor obţinu­ modul ştiinţific ridicat cît şi tă", lucrare concepută şk
de muzică brii cooperatori, pe meca­ să se obţină producţii spo­ te — precizează prof. univ. prin tematică . „Au fost a- realizată cu colegul său mai
Din ţările nizatorii şi specialiştii din că aceştia nu şi-au dat în­ ţ dr. ing. Dumitru Fodor, rec­
Buletin de unitate la o muncă mai totdeauna silinţa să exe­ rite, la nivelul prevederi­ torul Institutului de mine Pe­ iaofdate problemele majore mic, Gbeorghiţâ Boiban, ca­
liocaruselul lor, atît în sectorul vege­ ale industriei extractive cu re a fost imediat contractată
•ublicitatc ; susţinută In această pe­ cute lucrări de calitate, troşani. aplicabilitate imediată, în de filiala Periosonî a
ştiri; 12,03 rioadă şi în continuare, să se încadreze în timpul tal, cît şi in zootehnic. Această preocupare s-a
XX; 12,23 optim, ceea ce -a contri­ Dar pentru acest lucru consens cu cerinţele noilor C.C.S.I.T.U.
olclorului ; care să ducă — aşa cum consiliul dc conducere, materializat în lucrări dc concepţii şi tehnologii — a- Reglarea automată opti­
icră radio- sublinia tovarăşul Nicolâe buit în bună măsură la certă valoare pentru între­ preeiază şeful de lucrări, ing. mală a combinelor miniere;
ilităţi şi Ceauşcscu de la înalta uncie nerealizări în sec­ mecanizatorii, specialiştii prinderile miniere din Valea
ll>al minut tribună a Congresului al torul vegetal. Ei au cerut şi membrii cooperatori Aristid Boyte. 14 dintre a- studiul stabilităţii hoidei Pre-
Buletin de trebuie să acţioneze cu Jiului ca instalaţia de perfo­ ceste lucrări, fiind deosebit paraţiei cărbunelui Lupertf,
am folclo- XlII-lea al partidului —, tuturor lucrătorilor din rare I.M.P.-2; dispozitiv de do apreciate, au fost onora­ organe de tăiere penlrb
m de «în­ încă din anul 1985, la ob­ secţia mecanizare ca în mai marc răspundere, or-
doliate c- ţinerea unor producţii su­ continuare să dea dovadă ganizîndu-şi temeinic mun­ teleconvorbire în abataje în te cu premii I, II şi III pe combine de abataj CAFS-f,
Sfatul mc- de mai mare responsabi­ ca, mobilizîndu-se pentru construcţie antigrizutoasă ; ţară, cu premii speciale şi analiza factorilor de creştere
îuletin de perioare în toate sectoa­ sursă dublă de tensiune sta­ menţiuni. Studentul loan llie, a productivităţii muncii fa
•sitatca ra- rele, la nivelul cerinţelor litate în muncă, să-şi în­ efectuarea lucrărilor de de exemplu, a efectuat cer­
e patrioti- înfăptuirii noii revoluţii a- treţină utilajele în perfectă întreţinere, semănat şi re­ bilizată reglabilă, autoprote­ încărcarea şi evacuarea rocii
ibii româ- coltat în, perioada optimă jată cu circuite integrate ; cetări cu rezultate foarte din galerii, elaborarea mo­
erii ; 20,00 grare. stare de funcţionare, să bune asupra procesului dc delului matematic al produc­
igrieultura — Dacă ne putem mîndri instaureze în activitatea şi de calitate. bloc de avertizare şi coman­ deformare a rocilor şi ela­
dv.; 22,00 cu rezultatele obţinute la lor ordine şi disciplină In acest sens, adunarea dă a acţionării poiimotoare tivităţii la încărcare sînt nu
23,00 Rc- păioaşe, şi porumb — a- exemplare. a transportoarelor miniere borarea procedeelor tehnice doar teme de cercetare ale
Pre -oex- generală a adoptat un studenţilor petroşăncnî, ci au
>e- ruta,''în cuvîntul sau Gra- Referindu-se la rezulta­ in construcţie antigrizutoasă în vederea asigurării gradu­
step ţian Moise, brigadier la cul­ tele obţinute în ferma zoo­ program unitar de mă­ cu circuite integrate şi mul­ lui de stabilitate a puţului devenit şi devin certitudini
în munca minerilor din Va­
tura mare •— nu acelaşi tehnică a cooperativei, suri politico-organizatoriee te altele. vest Petrila (lucrcre aprecia­ lea Jiului.
lucru îl putem spune în dar mai ales la sarcinile şi tehnico-economice care, LUCIA LICIU
legătură cu cartofii şi mai ce revin acestui sector în tradus integral în viaţă, — Există o preocupare se­ tă cu premiul I), cinci stu­
ales legumele. Noi ne cu­ anul viitor, inginera Mă­ rioasă şi responsabilă a stu­ denţi de la facultatea de
noaştem bine pămîntul. ria Mihăilă, şefa fermei, va duce la realizarea sar­ denţilor noştri pentru munca maşini şi instalaţii miniere )
avloj'a — Dă producţii mari la grîu, cooperatorii Maxim Căr- cinilor economieo-finan-
sînt autorii unor multiplica­
a); Râlu- orz şi porumb. Şi la car­ măzan şi Maria Cibu au ciare în anul 1985. de cercetare. La recenta re­ ierea hidraulică a rocilor, m m
:ta); IIU- uniune ştiinţifică naţională, toare de presiune pentru 'tă­
£ă furată tofi vom obţine rezultate relevat unele neajunsuri
A) ; Run- bune, dacă vom trage în­ care s-au făcut simţite . în MIRCEA LEPĂDATU găzduită de institutul nostru \ \
n — sala
fîntînilor ^ fruntea satului \
l (Arta) ; \ Despre loan Nelu Coci o;;- l
tnkeii — I bă, din Măceu, consătenii /
ig); Scu- SE MATERIALIZEAZĂ O INVESTIŢIE t zic că este unul dintre col l
: fotbal ? i mal vrednici gospodari din 1
:rea Vla- DE MARE INTERES PENTRU POPULAŢIE^ ţ sat. Pasionat crescător de l
rie); LU- i animale, el are mereu i
’B2 (Cul- 1 curtea plină de vite, porci, 1
Edueaţia ( păsări ş,a., de pe urma i
aşei (Lu- ) cărora obţine însemnate I
.: Taţii Sistemul de aducţiune a apei i venituri băneşti. Se află t
ul); pe- 1 mereu in frunte şi in ce 1
(Muucito- t priveşte contractarea şi o- t
: In um- 1 norarca angajamentelor la '
rcsc); ţi­ potabile Sintâmăria-Orlea-Oeva l fondul de stat, unde în fie- L
nu cre- ! care an predă cantilăvi In- '
v- ...» jy.v-uct J LI l • J yJL Jli- '
iriile I-Il V semnate de came şi lapte, i
Alo, a- ! După cc în acest an a pre- .'
a (Steaua Pentru asigurarea confor­ întreprinderilor de gospodă­ \ dat două bovine, in greu- \
ZA: Am tului şi condiţiilor de viaţă rie comunală şi locativă. / talc dc 300 kg şi HOO litri !
irul) • • ci­ civilizată in locuinţele ora­ ţ de lapte, a fost primul din V
li’- 'a- Zilele trecute ne-am a- i sat care şi-a înclielat con- ,
u. .11 şelor noastre, anual se a- Hat pe şantierul conductei ] tracta pentru 1985, an Sri )
:iu-bAi : locă londuri de zeci şi sute in punctul de lucru de la ( care s-a angajat să livreze i
p (Casa de milioane lei. Cea mai e- ) doi viţei, un porc dc 120 kg )
EG: De- Ruşi, de unde am luat şi 1 şi 1600 1 lapte de vacă. La i
(Dacia); locventă dovadă a acestei imaginile care însoţesc a- 1 aceste dovezi clo hărnicie î
e poteci afirmaţii este investiţia de ceste rînduri. Punctul de l şi responsabilitate civică, 1
: Ani e- circa 100 milioane lei pen­ 1 n-avem decît să spunem şl ’
lultură) ; tru realizarea sistemului de lucru respectiv lace parte l noi, alături de -ceilalţi să- l
; e viaţa din tronsonul de conductă ' Icni: cinste lui ! *
ir.iA : captare, tratare şi aducţiu­ dat în antrepriză brigăzilor \ INTER VENŢIE l
decolare ne a apei potabile In sis­ de pe platforma Deva şi / SALVATOARE
tem gravitaţional, prin con­ care reprezintă circa 75 la 1 Nu demult, la o gospodă- 1
ductă de 1000 mm diame­ sută din întreaga conductă l rie a unui cetăţean din lo-
tru, de la Sintămăria Orlea 1 calitatea Pui, a izbucnit un ţ
;©LE! de executat. Timpul destul l incendii, care ameninţa să i
pină la Deva. de friguros nu-i împiedica ' ia proporţii. Membri ai for- ţ
Partea de la Batiz la De­ pe sudorii Mihai Lăcătuş şi \ maţici civiie de pompieri j
' din Haţeg s-au deplasat la I
intecc Şi va a sistemului, constind Ştefan Kiss, pe excavatoriş- L faţa locului şi, cu toate i
şuîui" al din două conducte cu dia­
3rad în­ tii loan Blaj şi loan Luca, / condiţiile atmosferice grele 1
de mii- metrul de 600 respectiv pe subinginerii Adrian Mar­ pc caro le-au avut do in- l
judeţ cu 1000 de mm şl două rezer­ fruntat — lapoviţă, vînt /
i joc din voare de cite 10 000 mc ca­ tin şi Alexandru Popa, care puternic —, au reuşit să l
soliştii munceau cot la cot cu e- i localizeze şi să stingă io- '
ţ cui, salvind gospodăria dc L
ă Laura pacitate de înmagazinase a chipele să continue în ritm
l, Gliiţă fost executată mai demult , alert lucrul. De altfel, hăr­ i la pagube mari.
r si Ma- ) Au acţionat cu rapidita- I
Noua investiţie, prin care nicia colectivelor brigăzi­ 1 te şi au dat dovadă de o »
vor li rezolvate trebuinţele lor de pe platforma Deva, ) bună pregătire pompierii I
1 Ludovic Olali I, Ion 'Lut, i
de apă potabilă ale ora­ pe care le conduc ingine­ ) ion Tiruţă, Ludovic Olah ţ
şelor Haţeg, Călan, Sime- rul Ştefan Bibicu, subingi­ l II, Ion Gergely, Simion *-
Nciconi şi tinârul Ilic Buju, )
ria şi Deva cuprinde o sla- nerii Adrian Martin şi Eu­ J Ncic
l de curind cooptat In for- 4
ţie-priză de captare aliată gen Aradi, tehnicienii Ru- I maţia civilă de pompieri u i
l untru V oraşului Haţeg. (Ni cu Sbu- 1
, 1884 : . in execuţia Antreprizei de dotl Gollik, Vlada Micin şi 1 clica, corespondent). ‘
uşor şi construcţii hidrotehnice Riu Marius Mogoşan au depă­
variabil, Mare-Aval, o staţie de tra­ şit cu mult ceea ce avea ) CINE POATE î
t cursul tare a apei brute la Sintă­ f DA RELAŢII 7
iea pra­ de executat subunitatea lor / De la 19 noiembrie, Par- 1
de lapo- măria Orlea, pe care o con­ in acest an. l tenie Ursa, in virstă de BG i
:ntul va struieşte brigada de antre­ ani, din satul Boz (Bră- *
intensi- priză nr. 2 a T.A.G.C.M. De­ De la Inginerul loan \ nişca) nu s-a mal reîntors l
-00 km/ Galici - adjunctul şelulul I acasă. Familia Îngrijorată, >
îperatu- va şi conducta din tuburi brigăzii complexe de antre­ \ l-a căutat peste tot. In spe- l
euprin- de azbociment cu diame­ i ranţa. că cineva ar putea ’
şi plus trul de 1000 mm, combina­ priză nr. 2 a T.A.G.C.M. ~ ) da vreo relaţie, aceasta s-a t
:imc în- ailăm că la staţia de tra­ l adresat redacţiei, dind şi /
Izolat tă cu tronsoane din oţel de tare a apei brute de la 1 câteva semnalmente: Parte- \
produ- acelaşi diametru, in lungi­ Sintămăria Orlea s-a ter­ ( nie Ursa este de statură ,
me totală de 26,5 km, cu­ ! potrivită, are mustăţi mari, \
a va fl minat betonarea la unul l cărunte, răsucite în sus. In i
u cerul prinsă intre localităţile Ba­ 1 ziua cind a dispărut era )
t noros tiz şi Sintămăria Orlea şi dintre cele două bazine, l îmbrăcat cu o haină trei- i
.ca nin- pe care o instalează sub­ lucrările continuă. } sferturi de culoare neagră, 1
irezcnta L pantalon din catifea kaki, 1
n l
L00 km/ unităţile din Deva, Haţeg, , căciulă neagră şi cizme din T
torar se Călan, Simeria, Orăştie şi \ cauciuc. Purta un baston
1 depui- IJ.P.I.M.P.S. ale Crupului i pentru că îl durea un pi
) clor.