Page 43 - Drumul_socialismului_1984_12

425 * JOI, 13 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

0 bună organizare a muncii si randamente

IZIUNE Ziua tipografilor \ 9 zootehnică î

13 decembrie - zi înscrisă cu litere de aur în isto­ seriei de zeţar, linotipist, I superioare în fiecare fermă
sftn&ialca ria mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din ţara noastră, paginator, stereotipist, maşi- ) (Urmare din pag. 1) cu ei se aflau Lucia Petre, gestaţie. Animalele au, în
inoretiilui
mimate (r_ in urmă cu 66 de ani, în cursul eroicelor lupte ale anului n'/sf, zincograf, legător. s şefa fermei şi preşedintele general, o stare fiziologică
1918, care au culminat cu cele de la 13 decembrie, lu­ - Sint neasemuite bucu­ Furajele sînt bine gos­ unităţii. Romulus Costcscu. bună, cu excepţia tineretu­
(p.c.) crătorii tipografi s-au aflat în fruntea muncitorilor Capi­ ria şi mulţumirea noastră ă\ . podărite, animalele s-au Ca aspecte pozitive notăm lui bovin care este slab,
a In eco-
talei porniţi să ceară regimului burghezo-moşieresc dreptul lojă de activitatea colegi- \ lotizat şi se furajează di­ starea fiziologică bună a nehrănit corespunzător. A-
iţific (color), la o viaţă liberă şi demnă, la o viaţă de om, întotdeauna lor mai tineri, crescuţi in 1 ferenţiat. animalelor, furajarea care sociaţia are un colectiv de
in Univers, vom cinsti cu veneraţie memoria eroilor care şi-au dat culiul muncii, al respec- , se face corespunzător, di­ lucrători harnici — dintre
iterar-artisti- viaţa pentru viitorul luminos al patriei. tulul şi preţuirii inalntaşi- 1 C.A.P. SÎNTANDKEI ferenţiat, în funcţie de sta­ care se remarcă Nicolae
13 decembrie — „Ziua tipografilor". Sărbătoarea de lor - arată paginatorul [ rea de gestaţie şi catego­ Marinca, Lucreţia Trif,
(p.c.). astăzi are loc la puţine zile după încheierea Congresului Nicolae Florean, cu o ve- i Cu răspundere şi conştiin­ riile de animale (sint asi­ Elena Creangă, Gheorghe
al Xlll-lea al partidului, eveniment politic de cea mai chime de 37 de ani in tipo- > ciozitate lucrează îngrijito­ gurate furaje suficiente Arknescu şi alţii. în pe­
mare importanţă pentru poporul român, pe care tipogra­ grafie. Aşa este. firesc şi \ rii Radovica şi loan Dan, pentru perioada de stabu- rioada următoare va trebui
fii l-au cinstit cu succese deosebite în activitate. Efortu­ bine. Aşa ne-a învăţat t Costache, loan şi Maria laţie). îndeplinirea sarci­ să se acţioneze cu mai
rile tipografilor do la Deva, Petroşani şi Abrud se alătură partidul. Aşa trebuie să ) Bălan Şi Susana Aclam, nilor pe acest an la laptele multă hotărîre pentru rea­
tuturor celor ale oamenilor muncii hunedoreni, întregii fie omul nou care constru- ţ eforturile lor concretizîn- marfă şi realizarea efecti­ lizarea efectivului de ani­
I : 6,00 Ra- ţări pentru a da viaţă hotărîrilor adoptate de recentul leşie socialismul şi. comu- 1 du-se în obţinerea a peste
imineţii; fi,J0 , Congres, orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolac nismul. } 600 1 lapte producţie mar­ velor totale şi matcă. Aici male.
i in agricul- muncesc îngrijitori harnici,
ojurnai; 7,30 V Ceauşescu. Ei intîmpină sărbătoarea lor cu sarcinile de Remus Trif, Gheorghe i fă zilnică, precum şi în C.A.P. BERIU
;rcsului, che­ ţ plan depăşite la toţi indicatorii de producţie. Kaşler, Mircea Oprean, losii \ realizarea unui indice dc cu dragoste de animale —
ului Nicolac natalitate de peste 84 la preciza şefa fermei zoo­
programul Daradics, Ion R. Popa, Vir- t sută. Stocul de furaje tehnice — cum sînt Maria F e r m a zootehnică a
iune rcvolu- Cine sint aceşti o-ameni ra le purtăm .respectul şi gil Bucur, loan Lupaş, Dorin / Racj Ioana Ciontoş, Vasile C.A.P. Beriu şi-a început
(levista pre- Iepure, lenica Drăguş, Lu- ) permite ca pentru vacile
rul melodii- care toarnă cuvinte in toată consideraţia. Intre oa­ cu lapte raţia zilnică să şi Dumitru Lilieţ, Maria activitatea, ieri dimineaţă,
in de ştiri; plumb, tipăresc broşuri, im­ menii cu ani îndelungaţi in dovic Otvoş, Avram Popa, i Mîrza. Este inexplicabilă ia orele şase. Toţi ■ lucră­
II ascultfito- primate, afişe, pliante, ne unitate se numără Nicolae Bel!a Szemcsuk, Georgeta 1 fie compusă jin 20-kg su­ torii au fost prezenţi la
etin de ştiri; Hada, Aurel Matei, Nicolae Macavei, Eleonora Pinzaru, 1 culente. 6 kg grosiere şi starea necorespunzătoare de p r o g r a m u l de grajd j
olclorie; 10,30 oferă posibilitatea să citim 1 kg fibroase, totalizînd 7,6 curăţenie a animalelor. De
î; 11,00 Hu­ in acest ziar, zi de zi, ul­ Florean, laşii Clura, Ghizela Letiţia Dan, Ana Moldovan, ţ asemenea, tot ca aspecte- printre primii au venii
li,05 Sintem timele noutăţi din judeţ, din Şiko, Ana Balaşii, maistrul Maria Popa, Victor Arde- l U.N. pentru fiecare vacă. Nastasia Bodiu, Marioa-
; 11,35 Publl- ţară ori din lume ? Sini loan Drăguş, mulţi alţii. Iar loan, Nicu Pădurean, Ana / O mai mare atenţie se cerc negative mai putem aminti ra Sămoilescu, loan
Bulctin de acordată îngrijirii tinere­ lipsa unor geamuri la
'in comoara mulţi, sint harnici. Nu-i locurile lor de muncă sint Banciu, alţii ş! alţii sint ) Pădureanu, Maria Băluşe,
,15 Magazin putem insă neta — din mo­ secţiile de pregătirea for­ mindri de meseria aleasă, \ tului bovin destinat repro­ grajduri şi faptul că in Maria Tîmpean şi M ino­
c; 12,15 A- tive de spaţiu - pe . toţi mei de tipar, de imprimare de laptul că realizează, zi I ducţiei. două dintre adăposturi nu
(lio-tv.; 13,00 este încă introdusă apa, dora Cosor. O dată cu. îngri­
; 15,00 Club cei 140 de lucrători ai Ti­ sau finisare. Ce putem spu­ de zi, pe calea cuvintului i jitorii a sosit loan Mano-
16,00 Buletin pografiei din Deva, condu­ ne despre ei ? Că sint me­ tipărit, politica partidului. \ C.A.P. TIMP A adăparea vitelor făcîridu-se lcscu, inginerul şef al coo­
Muzică uşoa- să de directorul Constantin seriaşi buni şi pricepuţi, afară. In noul grajd, insta­
.; 10,15 Cru­ oameni adevăraţi, prin De „Ziua tipografilor", ^ ' Participarea Ia progra­ laţiile cu raeleţi pentru perativei. Efectivul total de
de la sate; Crăciunescu. toţi cei care se bucură de i animale nu este realizat,
?ta cconomi- Facem cunoştinţă cu ciţi- „şcoala" cărora am trecui lumina slovei tipărite le a- J mul de lucru a fost bună, evacuarea gunoiului nu
il medicului; fiecare dintre noi. dar prezenţa nu prea lasă funcţionau datorită — ni procentul de natalitate a
Ic ştiri; 17,35 va dintre ei. loan Angaliţa, dresează un gind cald de ) ajuns la numai 73 la sută.
ciut, patria secretarul organizaţiei de - Ei ne-au învăţat să recunoştinţă şi mulţumire | Producţia de lapte, după O
Ic scrii; 10,30 scriem cu plumb, să pagi­
22,00 O zi partid din tipografie, ne acestor harnic! lucrători, ţ perioadă de stagnare, a
)0 Pagini or- înlesneşte demersul: năm şi să calandrăm, să pentru neodihna lor conţi- I BRIGADA „FUIGER" ÎN ZOOTEHNIE început să crească, dar
oralc -’in o- scoatem ziare, broşuri... nu cine ştie ce. Faptul se
10 N stop - in marea lor majorita­ produse Imite pentru cei nud, pentru ca munca şi explică prin aceea că va­
te, lucrătorii noştri sint ti­ peste 200 de beneficiari viaţa, tot ce-i nou şi iru- \
1
„urme" vizibile în realiză­
neri, oameni harnici, care din întreaga ţară - adaugă mas in ţară şi in lume să ^ rile fermei. Fondul de stat s-a spus — defectării mo- cilor aflate în lactaţie nu li
se asigură furaje suficien­
torului-reductor.
cunosc bine tehnica tipogra­ Nicolae Matei, preşedintele ajungă mai repede in con- |j nu este îndeplinit nici în te. î adăposturi este or­
n
fică Însuşită in şcoli pro­ comitetului de sindicat ai ştiinţe, să înfrumuseţeze ^ proporţie de 50 la sută, iar C.A.P. JELEDINŢI dine şi curăţenie, dar şl
fesionale şi perfecţionată tipografiei. Lingă ei am chipul şi spiritul oamenilor, ţ în lactaţie se găsesc doar mult frig, în special în
Remarcăm
ordinea
şi
iion ui — ţ-e- aici, alături de mai virstni- crescut, am deprins rostul, 25 Ia sută din vaei(i). Na­ curăţenia din grajduri, sta­ grajdul pentru tineret, un­
tria); El vis cii colegi de muncă, căro­ bucuria şi frumuseţea me- UVIU BRAICA ( talitatea de 65 la sută a de e tot atît de rece ca
lOARA: Măr­ grevat simţitor soarta pro­ rea de curăţenie a anima­ şi afară deoarece' uşile nu
ci ern — sala ducţiei de laptep ceea ce lelor, lucruri care nu se se închid, iar în loc de sti­
6-a (Modern realizează de pe o zi pe
Vmurgul fin- impune o preocupare deo­ clă, la uncie geamuri, sînt
■a); Femeia sebită pentru îmbunătăţi­ alta, ci în mod permanent puse paie. Maternitatea în­
ta); PETRO- rea reproducţiei. aici. Meritul este al con­
eii — seriile ducerii fermei şl coopera­ că n-a fost pusă la
Gară pentru Conducerile C.A.P. şi punct. Vacile bolnave sînt
[-II (Unirea); fermei zootehnice au dato­ tivei dar şi al îngrijitorilor ţinute laolaltă cu vacile
Răşinilor (7 ria să ia măsuri hotărîte (cum sînt Victor Vandu, Vio- sănătoase (?).
UPEN1: Lupii rel Busuioc, Lina Tofolvi
trai); VUL- pentru acoperirea grabnică
i fulgerătoare a deficitului de 105 tone şi Zudor Zoltan). care se C.A.P. SIBI.ŞEI,
EON EA; Taţii fînuri şi 640 tone suculen­ ocupă cu d g ie Şi răs­
ra os
net ul); PE- te, care .determină soarta pundere de animale. Şi Dănilă Bîldea, brigadierul
s (Muncito- aici, vitele sînt lotizate,
\NI: Mosco- indicatorilor de plan afe­ zootehnic al C.A.P. Sibişel,
rn lacrimi — renţi fermei zootehnice. furajarea efectuîndu-se di­ a fost primul care s-a pre- .
( R e t e z a t ) ; ferenţiat. S-au asigurat fu­
aterizează C.A.P. TURDAŞ zentat la programul de
leaua roşie) ; raje pentru întreaga pe­ grajd. Concomitent, au ve­
: Am fost vc- rioadă de stabulaţie, la
; ORA ŞTIE : Fluctuaţia de 50—60 1 lapte ora actuală existînd în nit la lucru îngrijitorii
srătoare (Pa- a producţiei zilnice de lapte Anuţa Drăgoi, Domnica
I nop(i ’la- marfă obţinută la brigada stoc 508 tone fîn, 525 tone
lîIU-B.v Că- suculente şi 780 tone gro­ Sîntion, Maria Visăroi, Vic­
2ap (Casa de Spini denotă existenţa u- siere. toria Bud, Maria Drăgan
TEG: Departe nor carenţe în organizarea
■ ( D a c i a ) ; Aspecte (lin numea tipografilor deveni. şi conducerea activităţii din C.A.P. DIN CC MARE şi ceilalţi îngrijitori de a-
i pe poteci Foto N. GHEORGHIU ferma -zootehnică. Ingine­ nimale. Toţi lucrătorii din
LAN: Ani e-
dc cultură) ; rul Marin Ştefan trebuia Efectivele sînt realizate zootehnie sînt localnici şi
iteeul e viaţa să fie prezent la program, conform planului ; furajele
I); ILIA: Sa- dar se spurfea că ar fi în... muncesc eu multă hărnicie.
1 gigea (Lumi- Sindicatelor — un rol sporit sînt asigurate Ia nivelul Ieri dimineaţă, vacile cu
RI: Galbenul concediu (!). Producţia ne­ necesarului, cu un consis­
nai culoarea corespunzătoare de lapte lapte au fost hrănite cu
eroi). este legată şi de minusul tent surplus la fîn. Pro­ fîn, paie şi sfeclă furajeră.
în înfăptuirea obiectivelor de 700 tone înregistrat la ducţia de lapte nu este Viţeilor însă li se pune în
sortimentul de suculente, însă la nivelul dorit. Sta­ iesle fîn de slabă calitate,
rea fiziologică a animale­
TACOLEÎ adoptate de partid Procentul scăzut de natali­ lor nu este dintre cele deşi unitatea dispune de
tate (57 la sută ?) eviden­ mâi bune. Dar nu acest trifoliene. Există o mare
(Urmare din pag. 1) litatea cărbunelui şi a uti­ nătăţirea activităţii de edu­ ţiază serioase carenţe ce lucru ni se pare foarte
;-Betczat. Clu- grav, aici, ci starea total cantitate de gunoi dc grajd,
orole 17: An- lajelor, conţinutul şi eficien­ caţie multilaterală a oame­ trebuie grabnic înlăturate iar transportul acestuia în
lintece şi dan- Covârşitoarea majoritate a ţa adunărilor grupelor sin­ nilor muncii, soluţionarea în privinţa organizării re­ necorespunzătoare a insta­
Crişuiui" al acţiunilor întreprinse de sin­ dicale, a activităţii politico- problemelor de ordin social. laţiei electrice din adăpos­ dmp încă n-a început. St;
tură Brad, eu producţiei. Sporirea recol­ turile animalelor. Veche
Cint Şi joc din dicate este orientată spre educative şi cultural-artisti- Analiza activităţii sindica­ face o mare risipă de e-
• — ev.' Laura mobilizarea tuturor colective­ ce şi de agrement, telor în lumina exigenţelor telor la hectar obligă la şi degradată, instalaţia e- nergie electrică. în fiecare
e Iova şi alţii, lor de oameni ai muncii pen­ măsuri hotărîte pentru lectrică prezintă în per­
'.asa de. cultu- într-un mod similar acţio­ cuprinse în Raportul prezen­ din cele două adăposturi
Acelaşi spec- tru îndeplinirea sarcinilor de nează şi sindicatele din cen­ tat de tovarăşul Nicolae transportul şi aplicarea manenţă un real pericol
amblului din plan, ţinînd permanent sea­ trele siderurgice Hunedoara Ceauşescu la Congresul al de incendiu şi electrocu­ mari ardeau, la orele opt,
ma de faptul că, în orien­ şi Călan - unde se urmă­ Xlll-lea relevă şi existenţa celor 300 tone îngrăşă­ 10—12 becuri.
tările majore ale partidului reşte mai insistent creşterea unor lipsuri şi neajunsuri minte organice existente tare. De asemenea, mai
pentru etapa actuală un loc indicilor de utilizare a agre­ care au în vedere nivelul şi la adăposturile de animale. subliniem că uşile de la C.A.P. ORĂŞTIOAKA
central îl ocupă dezvoltarea gatelor, a procentului de conţinutul muncii. Unele sin­ grajduri, în starea în care DE JOS
bazei naţionale de materii scoatere şi a ponderii oţe­ dicate nu asigură o cuprins C.A.P. ORÂŞTIE se află acum, pot opri doar
prime şi energetice, care a- lurilor aliate şi înalt aliate, dere corespunzătoare a pro­ De la 40 vaci ce şe mulg,
şează economia judeţului întărirea disciplinei ^ tehnolo­ blemelor prioritare, altele a- Producţia de lapte marfă animalele să circule, dar la Cooperativa agricolă de
obabil pentru nostru în primele rînduri ale cordă încă un sprijin slab este îa creştere, dar lipsa nu vîntul şi frigul (!),
ccmbrie 1081 : solicitării. gice, realizarea sarcinilor îa producţie din Orăştioara
t rece mai ales export etc. -, cele din do­ grupelor sindicale, ceea ce a 190 tone fîn şi 1 700 tone A.E.I. BERIU de Jos, se obţin circa 451
imineata. Cerul Un important număr de generează alte lipsuri. Se suculente grevează valori­
uit senin. Vîn- acţiuni întreprinse de sindi­ meniul producţiei de ener­ mai întreprind încă unele ac­ lapte zilnic. Mai grav este
moderat, cu catele din Valea Jiului, de gie electrică, din investiţii, ficarea deplină a potenţia­ La Asociaţia economică faptul că producţia de lapte
asificări locale ţiuni fără o influenţă reală intercooperatistă din Beriu ce se livrează la fondul de
■ă din sectorul exemplu, vizează stimularea transporturi, comerţ, unităţile asupra comportamentului oa­ lului zootehnic. Lasă de stat se află în scădere, în
îperaturile mi- tot mai susţinută a efortu­ de stat ale agriculturii etc, menilor în muncă şi în viaţa dorit gospodărirea incintei producţia de lapte se aflu
cuprinse între lui colectivelor minereşti pen­ Organele şi organizaţiile ultima vreme. Din cei 700
minus 5 grade, socială. sectorului, ceea ce impune în creştere. Ieri dimineaţă hl lapte prevăzuţi a se li­
me între minus tru îndeplinirea în condiţii sindicale se ocupă, de ase­ Eliminarea cu hotărîre a s-au muls 500 1 lnpte. Fluc­ vra la fondul de stat în
; grade. Local cit mai bune a sarcinilor de menea, mai bine de soluţio­ lipsurilor şi neîmplinirilor, aşa mai mult spirit de ordine
tce ceaţă, cu plan, Sint organizate frec­ narea problemelor privind şi disciplină în activitatea tuaţiile producţiei de lapte 1984 s-au realizat doar 334
chiciură. cum o cer imperativ docu­ hl. Situaţia se explică prin
vent dezbateri, schimburi de promovarea progresului teh­ mentele Congresului al Xlii- din zootehnie. Saivanul nu de la o zi la alta sînt însă
vremea va fi experienţă, consfătuiri, mese nic, stimularea mişcării in­ mari, ajungînd la 30—40 1. aceea că procentul de na­
5 noaptea, cu rotunde, analize în centru! ventatorilor şi inovatorilor, lea al partidului,, perfecţiona­ este pregătit corespunzător talitate s-a realizat numai
.ilt senin noap- respectarea normelor de pro­ rea întregii activităţi repre­ pentru iernarea ovinelor. Acest fapt impune mai în proporţie de 73 la sută,
rar noros ziua, cărora sint puse probleme multă grijă pentru furaja­
înt posibile a- de fond ale activităţii — re­ tecţie şi securitate a muncii, zintă garanţia sporirii con­ iar furajarea animalelor
nsoare. Vinlul crutarea, calificarea şi stabi­ economisirea, recuperarea, C.A.P. MÂRTINESTI rea raţională a animalelor, nu se face diferenţiat, în
2tŢc
‘
are, cu rafale lizarea forţei dc muncă, spo­ recondiţionarea şi refolosirea tribuţiei sindicatelor la înfăp­
:e 80—100 km/ tuirea marilor obiective adop­ Toţi îngrijitorii au fost în funcţie de producţia ce funcţie de producţia ce o
;orul nordic. rirea indicilor de utilizare a materialelor, subansamblelor
complexelor şi maşinilor, ca­ şi pieselor de schimb, îmbu­ tate de partid. la datorie, iar împreună o dă fiecare, de starea de dă fiecare.