Page 41 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! I Hotărîrile Congresului al XlII-lea al P.C.R. - 1
program însufleţitor de acţiune al întregului popor
Sindicatelor — un rol sporit în
—--------------------- ------------------------------------- ,— m —.MjUPETm HUMEOOAPRtj
înfăptuirea obiectivelor adoptate de partid
( I A L I S M I L L I necesar ca sindicatele să-şi perfecţioneze continuu mun
„Este
ca, să aibă un rol mai activ în sistemul democraţiei noastre socia
liste, punînd pe primul plan activitatea oamenilor muncii ca pro
prietari, producători şi beneficiari ai tuturor bunurilor materiale şi
spirituale, pentru realizarea planurilor de dezvoltare economico-
socială".
Anul XXXVI, nr. 8 425 JOI, 13 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
NICOLAE CEAUSESCU
Abordînd factorii chemaţi
Sesiunea Marii Adunări Naţionale să asigure o largă partici ţele formulate în repetate produselor şi lucrărilor, în
Jinînd seama de exigen
cadrarea în consumurile sta
rînduri de tovarăşul Nicolae
pare a oamenilor muncii la
bilite pentru materii prime,
procesul de edificare multi Ceauşescu, sindicatele din materiale, energie şi com
laterală a României socia minerit, siderurgie, energeti bustibili. Pentru cunoaşterea
In prezenţa tovarăşului Ion Coman, Nicolae Con 4. Proiectul legii Bugetu liste, în Raportul la Con
Nicolae Ceauşescu, secretar stantin, Ion Dincă, Miu lui de stat al Republicii gresul al XlII-lea, secretarul că, construcţii, din unităţile temeinică a sarcinilor de
plan de către fiecare colec
general al Partidului Co Dobrescu, Ludovic Fazekas, Socialiste România pe anul de stat ale agriculturii, din
munist Român, preşedinte Alexandrina Găinuşe, Ma 1985 ; ■ general al partidului, tova celelalte ramuri ale produc tiv muncitoresc, sînt organi
le Republici} Socialiste nea Mănescu, Paul Nicu- 5. Proiectul legii privind răşul Nicolae Ceauşescu, sub ţiei materiale, abordează cu zate cu regularitate o largă,
România, miercuri, 12 de lescu, Constantin Olteanu, tipizarea şi standardizarea liniază rolul sindicatelor, ca propagandă audiovizuală,
cembrie, s-au deschis lu Gheorghe Oprea, Gheorghe produselor, construcţiilor organizaţia cea mai largă a consfătuiri, schimburi de ex
crările sesiunii a Xl-a a Pană, Ion Păţan, Dumitru şi tehnologiilor, normarea clasei muncitoare. Faptul, Raportul prezentat perienţă, în care se dezbat
celei de-a VlII-a legislaturi Popescu, Ilie Verdeţ. tehnică a consumurilor ma este pe dopliiv justificat dacă la Congresul al măsurile ce se impun, în
a Marii Adunări Naţionale. în sală se aflau, de a- teriale şi energetice, ridi se ţine seama:.do .contribu XlII-lea al partidului funcţie de specificul ramu
întrunită la scurt timp semenea, membri supleanţi carea calităţii şi nivelului ţia lor mereu sporită la pro rilor şi unităţilor, în vederea
după Congresul al XlII-lea ai Comitetului Politic Exe tehnic al produselor; fundele transformări revolu — reper istoric pentru îndeplinirii lor ritmice, inte
al Partidului Comunist cutiv, secretari ai C.C. al ţionare cer ou avut loc în dezvoltarea socialistă grale.
Român, într-o perioadă de P.C.R., membri ai Consi 6. Programul privind au- patria noastră în cei 40 de multilaterală a patriei De asemenea, sindicatele
intensă efervescenţă revo liului de Stat. toconducerea şi autoâpro- ani de construcţie liberă. au, în prezent, instituit un
vizlonarea pentru asigura
luţionară, de puternică an . Au participat, în calita rea bunei aprovizionări â Sub - conducerea organelor sistem operativ de urmărire
gajare patriotică a întregii te de invitaţi,- membri ai populaţiei cu produse agro- de partid, sindicatele din răspundere sporită, mai sis a rezultatelor prin care se
noastre naţiuni pentru în C.C. al P.C.R. şi ai guver alimentare şl bunuri in judeţul nostru au acumulat tematic, problematica orga evidenţiază locul colectivelor
deplinirea obiectivelor ac nului, conducători de in o bogată experienţă sub ra nizării, desfăşurării şi urmă fruntaşe din judeţ faţă do
tualului cincinal, a preve stituţii centrale, organiza dustriale de consum pe pe portul creşterii contribuţiei ririi întrecerii socialiste. cele moi bune din 'amurile
derilor cuprinse în docu ţii de masă şi obşteşti, re rioada 1 octombrie 1984 — lor la îndeplinirea în condiţii respective, precum şi direc
mentele adoptate de recen prezentanţi ai vieţii noas 30 septembrie 1985 ; cit mai bune a obiectivelor In criteriile şi obiectivele ţiile în care trebuie -o să
tul forum al comuniştilor 7. Proiectele de legi pen şi sarcinilor ce revin colec acesteia se pune un accent acţioneze în perspectiva .ime
români, a orientărilor cu tre ştiinţifice, culturale şi tru aprobarea decretelor tivelor muncitoreşti în actua prioritar pe realizarea pro
prinse în cuvîntările rosti artistice, ziarişti. cuprinzînd norme cu pu lul cincinal, precum şi la pre ducţiei fizice sortimentale şi diată.
te de tovarăşul Nicolae Erau prezenţi şefii mi tere de lege emise de Con gătirea înfăptuirii- orientări a celei destinate exportului,
Ceauşescu la Plenara co siunilor diplomatice acre siliul de Stat după sesiu creşterea productivităţii mun
mună a Comitetului Cen ditaţi l Bucureşti, precum nea a noua a Marii Adu lor adoptate de Congresul
a
tral al Partidului Comunist şi corespondenţi ai presei nări Naţionale. al XlII-lea al partidului. cii, îmbunătăţirea calităţii (Continuare în pag. a 3 a)
Român şi a Consiliului străine. La primul punct al or
Suprem al Dezvoltării E- Lucrările sesiunii au dinii de zi, tovarăşul Ion
cohomfce şi Sociale a Ro fost deschise de preşedin Sîrbu, preşedintele Comisi
mâniei, precum şi la Ple tele Marii Adunări Naţio ei de validare, a prezentat
nara Consiliului Naţional nale, tovarăşul Nicolae raportul acestei comisii
al Oamenilor Muncii, ac „Giosan. privind validarea alegerii
tuala sesiune dezbate pro Cei prezenţi au păstrat unor deputaţi în M.A.N.
iectele unor legi şi progra un moment de reculegere Marea Adunare Naţiona
me de o însemnătate deo în memoria tovarăşului lă a validat, în unanimi
sebită pentru viitorul lu Ştefan Voitec, vicepreşedin tate, alegerea tovarăşului
minos al ţării. te al Consiliului de Stat. Virgil Necşoiu, ca deputat
T o v a r ă ş u l Nicolae La propunerea Biroului în circumscripţia electorală
Ceauşescu, tovarăşa Elena Marii Adunări Naţionale, nr. 3 Braşov-Tractorul, ju
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi deputaţii au adoptat în deţul Braşov, şi a tovară
din conducerea partidului unanimitate următoarea or şului Pal Arpad, ca deputat
şi statului au fost întîmpi- dine de zi: în circumscripţia electora"
naţi, la sosirea în rotonda lă nr. 11 Gherla, judeţul
Palatului Marii Adunări 1. Validarea alegerii u- Cluj.
Naţionale, de către depu nor deputaţi în Marea A- Cei doi deputaţi au de
taţi şi invitaţi, cu cele mai dunare Naţională ; pus apoi jurămîntul de
calde sentimente de dra 2. Proiectul legij Planu credinţă şl devotament fa
goste, stimă şi preţuire, cu lui naţional unic de dez ţă de Republica Socialistă
puternice şi îndelungi a- voltare economico-socială a România.
plauze. Republicii Socialiste Ro Toyarăşul Ştefan Bîrleâ,
mânia pe anul 1985 ;
împreună cu tovarăşul 3. Proiectul legii planu preşedintele Comitetului de
Nicolae Ceauşescu, în lo lui de dezvoltare a agri Stat al Planificării, a pre
jile oficiale au luat loc to culturii şi industriei ali zentat expunerea asupra litate I.E.C. Deva. La atelierul mecanic al termocentralei Mintia se execută lucrări de ca
judeţ.
din
In
inginerul
imagine,
şi
tehnolog
pentru
întreprinderi
alte
Maria
Va-
varăşa Elena Ceauşescu, mentare al Republicii So Proiectului legii Planului siu, strungarul Ionel Mănăstire şi maistru] principal «lexandru Raţiu urmăresc respecta
tovarăşii Emil Bobu, Vir- cialiste România pe anul rea întocmai a detaliilor pentru confecţionarea inelelor Premo necesare la I.M.C. Deva.
gil Cazacu, Lina CiobanU, 1985 ; (Continuare în pag. a 4-a)
• - • - ■ - • - • a . 9'-
O bună organizare a muncii şi randamente superioare
in f i e c a r e f e r m ă z o o t e h n i c ă !
preocupă de buna desfăşu Bărbuleasâ, Salomia Baciu privind producţia de lapte. introducerea în raţia vaci
Ieri dimineaţă, Biroul Comitetului judeţean de rare a activităţii zilnice în şi Ileana Roman, împreu Este posibil ca prin fura lor cu lapte a sfeclei fu
partid a organizat o acţiune de control şi îndrumare a fermă. . nă cu medicul veterinar jare diferenţiată producţia rajere, iar in raţia anima
activităţii din fermele zootehnice ale consiliilor Ca probleme nesoluţiona Viorel Oros şi operatoarea să sporească în continuate. lelor gestante să fie intro
unice agroindustriale Simeria şi Orăştie. Cu acest te încă am notat necesita însămînţătoare Maria Mic Eforturi mai mari se cer duse furajele fibroase. La a-
prilej, s-a urmărit modul cum se realizează efectivele, tea încheierii grabnice a merită toată lauda pentru pentru realizarea efectivu dăpoşturile din brigada
cum se respectă programul de lucru în ferme, evolu lucrărilor de punere în răspunderea ce o dovedesc lui matcă, unde minusul Cârpiniş trebuie finalizate
ţia producţiei de lapte, modul de furajare şi îngrijire funcţiune, a adăposturilor în muncă. Ferma are crea este de 51 vaci şi juninci. neîntârziat lucrările pentru
a animalelor, asigurarea condiţiilor pentru buna iernare la noua fermă, asigurarea tă o importantă rezervă de Faptul că s-au asigurat asigurarea debitului de apă
a efectivelor şi valorificarea deplină a potenţialului bunei funcţionări a insta furaje la suculente şi fi 150 tone frunzare permite stabilit. De asemenea, in
zootehnic al fiecărei unităţi. Iată, pe scurt, aspectele să se economisească fînu- vederea respectării norme
semnificative ce s-au desprins. rile, sortiment la care uni lor de igienă, este necesar
BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE tatea s-a înscris cu un de să se asigure halate pentru
ficit de 133 tone. îngrijitori.
COMPLEXUL raţia zilnică a vacilor cu
A.E.I. BOBILNA lapte fiind constituită din laţiilor evacuare a de broase. Viţeii, graţie preo C.A.P. SIMERIA C.A.P. BA CIA
3 kg fin de lucerna, 20 kg jecţiilor, transportului gu cupării inginerului Ion
Merită relevat faptul că suculente, 5 kg grosiere şi noiului de grajd în cîmp Mitrofan, sînt hrăniţi zil Prezenţa factorilor ce Buna organizare şi coor
procentul de natalitate se 2 kg concentrate, care se şi încadrării fermelor cu nic cu ceaiuri de fin de răspund de activitatea sec donare a activităţii fermei
ridică la 92 la sută, ceea administrează în stare pre specialişti. bună calitate, starea lor de torului zootehnic, inclusiv se regăsesc în realizarea
ce denotă o preocupare parată. Dacă producţia de întreţinere fiind, deci, co de la Comitetul orăşenesc integrală a planului anual
deosebită pentru buna or lapte marfă nu este reali FERMA NR. G respunzătoare. de partid Simeria. denotă la fondul de stat — 2 900
ganizare a reproducţiei. O- zată, faptul se datoreşte DIN ORĂŞTIE interesul sporit pentru hl lapte. Procentul de na
peratoarea însămînţătoare existenţei a peste 260 vaci A I.A.S. SIMERIA C.A.P. RAPOLTU MARE realizarea sarcinilor de talitate este de 85 la sută,
Ileana Ileş îşi îndeplineşte aflate la prima fătare şi plan. Ca urmare, prevede iar stocul de gestaţii neu
cu conştiinciozitate atribu hrănirii cu lapte degresat Ordinea şi disciplina ca Avînd îngrijitori local rile la fondul de stat pe tru anul viitor este I 74
ţiile încredinţate. Directorul a unui număr mare de vi racterizează întreagă acti nici, între care se eviden anul 1984 sînt depăşite, la sută.
asociaţiei, Teodor Demian, ţei. îngrijitorii Gheorghe vitate a conducerii fermei, ţiază Sabina Mert, Maria estimîndu-se livrarea în Brigada de reporteri :
Roman,
Viorica
1
Păsulă,
plus a 230 hl lapte. Fura
ne spunea că s-au asigu Cercel, surorile Veta, Ana câre livrează zilnic peste Silvia Mărunţ, Maria Lute- jele se administrează raţio NICOLAE TIRCOB
şi Lucreţia Boticean, Zaha- TRAIAN BONDOR
rat furajele necesare unei ria.Prodan şi alţii, meca 1 500 1 lapte, revenind 5,8 şan şi alţii, unitatea şi-a nal, prin amestec şi pre MIRCEA LEPADATU
hrăniri echilibrate a fie nicii "Ştefan "Lungu,: ■ Ion 1 pe cap de vacă. îngriji onorat integral prevederile parare. Furajarea poate
cărei categorii de bovine, Lazjir. şi Ion Ciorao se; torii Măria Mitu, Elenă anuale la fondul de stat fi totuşi îmbunătăţită prin (Continuare in pag. a 3-a)
