Page 22 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 22
iq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 678 •'
Valorificăm cu răspundere învăţămintele Sfii r elevi;
desprinse din controlul complex CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA 20.00 Telejurnal
nomie
In cursul lunii martie 1981—1985 şi trecerea cu economico-financiar şi, pe Se acţionează cu hotarîre 20,20 Actualitate
20,35 Frumuseţii
a.c., un colectiv al Comi succes la realizarea celor această bază, realizarea Românie
tetului judeţean de partid adoptate de cel de-al XIII- sarcinilor ce ne revin. la recoltat şi semănat uşoarâ (c
a efectuat un control corn. lea Congres al partidului. — Cu ce rezultate se sol 20,45 Tribuna l
siiuie «le
plex asupra activităţii or — Ce a întreprins co dează măsurile adoptate şi politico-i«l
ganelor şi organizaţiilor mitetul de partid pe baza cum le apreciaţi ? (Urmare din oag. 1) ziua raidului nostru au fost aflau Gheorghe Simodea, lumina i
Congresul
de partid, U.T.C., sindica concluziilor desprinse ? — în luna iulie, într-o semănate cu grîu 110 ha, Ioan Rusu, Virgil Gheara lillor pop
le, O.D.U.S., consiliilor oa — La scurtă vreme du plenară a comitetului de copiii satului la strînsul iar patul germinativ a fost şi Ion Căpătană, pregăteau * Procese
menilor muncii din oraşul pă încheierea acţiunii, co partid din combinat am, roadelor toamnei. pregătit pe 160 de ha. patul germinativ, asigurînd «le perspi
Călan, pentru transpune mitetul de partid a iniţiat analizat modul în care se Concomitent se acţiona Pe „Dealul Făgeţelului", front de lucru semănăto funetionâi
rea în viaţă a hotărîrilor o dezbatere amplă cu o îndeplinesc măsurile sta la pregătitul patului ger o tarla a C.A.P. Răduleşti, rii. Luni, din cele 195 de mu>ii «
m«î»icitoi
de partid şi a legilor ţării. largă participare, reprezen- bilite — pe acestea eom- minativ şi semănat, lucrări aflată în vîrf de deal, i-am ha planificate, 60 ha erau ţionarc
In legătură cu aceasta, tînd toate organizaţiile de pletîndu-le cu altele în te coordonate direct de Emil găsit la semănat pe meca semănate cu grîu. 21.00 Film seri
ne-am adresat tovarăşului partid şi de masă, consi meiul sarcinilor adoptate Mircea, inginerul şef al nizatorul Adrian Moise şi In tarlalele „Oa.ş“ şi generaţii"
2-a
Ionel Hodorog, secretarul liile oamenilor muncii, în de plenara comună a Con cooperativei. Se aflau cu pe Trandafir Mihoc, ingi „Carpeni", cooperatorii con 21,50 Telejurna
comitetului de partid din care au fost stabilite mă siliului Naţional al Oame plugurile în b r a z d ă, nerul şef al cooperativei. tinuau recoltatul porum 22.00 închidere
Combinatul siderurgic „Vic suri concrete, pe uzine, nilor Muncii şi Consiliului Ioan Oncuţa, Ioviţă Mun- Deşi terenul era greu şi în bului, sub conducerea bri mulul.
toria" Călan, cu cîteva în secţii şi ateliere, toate a- Suprem al Dezvoltării Eco- teanu, Daniel Magda, Tra- pantă, cei doi, specialist şi gadierilor Ioan Marinca şi
trebări : vînd ca obiectiv central nomico-Sociale.. Am adop ian Marcu şi Ionel Lun- mecanizator, se străduiau Petru Gheara. Preşedintele Bl ADUS
tat şi alte măsuri cu ca can. In urma lor veneau să facă o lucrare de cali cooperativei, Adrian Sele.
racter organizatoric, tehnic cu discurile Romaniţă Po- tate. La ,un moment dat, şan, despre care aflăm că
VIAŢA DE PARTID şi politic care, laolaltă, au povici şi Emil Nicula, iar nemulţumit de ceva, ingi şi-a terminat primul par BUCUREŞTI
Radioprogranl
determinat o îmbunătăţire sămînţa sub brazdă o pu nerul şef a trecut el la vo cela repartizată, arăta că C,30 La ordir
substanţială a mersului nea Siminic Muntean, spe lanul tractorului, arătînd în trei zile porumbul a fost agricultură : i
— Aşadar, ce concluzii, perfecţionarea muncii de producţiei. în lunile au cialist la semănat. Terenul practic cum doreşte să fie strîns de pe 20 de ha, ur- lrcaga noast
ce învăţăminte s-au des organizare, mobilizare ac gust şi septembrie, sporu îl tăvălugea mecanizato încorporată sămînţa în sol. mînd ca pînă la finele săp- 7.00 Radiojurr
ang
prins în urma controlului tivă şi eficace a întregului rile de producţie au fost rul Petru Groza. Deci, şi Pe o tarla alăturată, o tămînii lucrarea să se în «rină şi Răsp
onoare.
complex, tovarăşe secretar? colectiv de siderurgi.şti superioare realizărilor din aici se muncea în flux, te- formaţie de patru tractoa cheie pe toate cele 90 ha mărilor t o v
— Controlul şi îndruma pentru transpunerea în via februarie. Dacă în februa ’meinic şi cu spor. Pînă în re, la volanul cărora se cultivate. Nicolae Cct
rea au cuprins şi activita ţă a obiectivelor stabilite rie, combinatul realiza o îndeplinim li
nul pe 1985,
tea productivă, munca or de colectivul de control şi producţie marfă în valoare temeinic pis
ganelor şi organizaţiilor de îndrumare. Asemenea dez de 173,4 milioane lei, în viitor ; 8,00
partid şi de masă. a con bateri au avut loc în toa august, aceasta s-a ridicat Producţia agricolă să nu fie sei ; 8,10 Cu
9,00
«liilor ;
siliului oamenilor muncii te organizaţiile de partid, la peste 190 milioane lei. Ştiri; 9,05 Râ
din combinatul siderurgic de sindicat, U.T.C. şi Producţia de fontă a cres dijmuită sub nici o formă! cultătorilor ;
„Victoria". S-au cristalizat O.D.U.S., precum şi în con cut în acest interval de la tin de ştiri;
donate econ
atunci concluzii,. sarcini, siliile oamenilor muncii, 37 500 tone la peste 41 000 Din ţările so
măsuri pe care le-am aşe mergîndu-se cu măsurile tone. Cea mai importantă O îndatorire patriotică de muncă din recolta obţinută stantin Stanică,' muncitor Buletin de
zat în rîndul priorităţilor pînă la formaţiile de lu creştere s-a realizat la fur prim ordin a fiecărui ce de unităţile agricole sau Ia staţia C.F.R. Subcetate Radiocarusel'
majore ale întregii noastre cru. nalele vechi, unde, de. alt tăţean este aceea de a asi din cea realizată de gos şi pensionarul Nicu Tăbîr- în lumea ci
Publicitate ;
activităţi. Cum este şi fi In întreaga perioadă tre fel, în prezent se şi depă gura apărarea producţiei podăriile populaţiei. ghie. La percheziţia doini, de ştiri ; 1
resc, întregul ansamblu de cută de la control am in şesc sarcinile de plan. agricole, de a veghea cu între situaţiile care cad ciliară s-au mai găsit şi secoli>'"i XS
toii
conv
constatări are în vedere ex sistat ca în toate locurile Creşteri similare se reali întreaga răspundere pentru sub incidenţa prevederilor alte „achiziţii" de prove De L. ia
perienţa acumulată de or de muncă cheie să fie pro zează şi la alte produse, ca aceasta să nu fie dij Decretului 306/1981 se află nienţă dubioasă. Ion Ti- bai. Român
ganele noastre de partid, movaţi comunişti cu expe între care aglomerat feros, muită prin sustrageri sau fapta comisă dp Ana Dan, hon, Gheorghe Ioniţă şi ria. Transu
rezultatele dpbîndite. pre rienţă în munca politico- cocs fluidizat, gudron, ci să se deprecieze din «cau autoarea sustragerii unei Constantin Băiceanu n-au lă de la Bule
17.00
cum şi lipsurile şi neajun organizatorică cu înaltă lindri do laminor, piese de za neglijenţei. Datorită cantităţi de peste 500 kg conceput să se ducă la 17,05 Report
surile existente — terenul probitate profesională şi schimb etc. măsurilor întreprinse de porumb din lanurile C.A.P. furat de produse legumi Eroului de-a
Cîntcce ; 17
unor perfecţionări auten tehnică şi am acţionat Trebuie să recunoaştem conducerile unităţilor agri Prieaz. Reprobabilă este şi cole de la C.A.P. Ilia decît bii române
tice pe toate planurile. pentru întărirea răspunde însă că toate aceste spo cole, în ultima perioadă atitudinea lui Mihai Bălan cu autobasculanta (?). Deşi serii * Ra
Trebuie să subliniem că rii în înfăptuirea tuturor ruri sînt încă departe de s-au semnalat tot mai şi Panaite Stanou, munci „măruntă" la prima vede Revista inte
activitatea desfăşurată de măsurilor Am analizat cu sarcinile de plan, iar acest puţine cazuri de sustrageri tori la C. S. Hunedoara, re, sustragerea de către dio ; * Mu
ţii, muzică
colectivul - trimis de Comi prioritate în adunările ge adevăr reprezintă, în con şi de păgubire a avuţiei care şi-au însuşit cîte 150 Virgil Tănase a 16 kg po jurnal ; *
tetul judeţean de partid nerale de partid, în grupele tinuare, obiectivul perfec obşteşti. Se cuvine ca, în kg prune din livada C.A.P. rumb şi 12 kg sfeclă fu *85 ; * La
s-a constituit jntr-un real sindicale şi organizaţiile ţionării întregii noastre ac continuare, să existe grijă Buituri, ca şi a Elenei Ilie, rajeră de la C.A.P. Piş- 22.00 CK 7.1
Radi^Urnal
sprijin pentru întreaga U.T.C. cele mai stringen tivităţi pînă la sfîrşitul a- sporită faţă de strîngerea Veronicăi Maxim, Elenei chinţi, tot furt se cheamă. zultatele ti
muncă consacrată înfăptui, te probleme economice şi nului şi într-o perspectivă la timp şi fără pierderi a Feodor şi Carmen Matees- Inadmisibil este şi proce expres ;
rii obiectivelor şi sarcini organizatorice de care de mai largă. întregii producţii agricole, cu, care au „recoltat" 240 deul folosit de Ioan Sitoia- muzicală; !
lor ce ne revin în acest pinde în mod decisiv con să nu fie îngăduit nimă kg cartofi de la C.A.P. letin de şti
ultim an al cincinalului solidarea noului mecanism CORNEL ARMEANU nui să se înfrupte fără Sălaşu de Sus. Intolerabilă nu, tractorist la I.J.T.L.
este şi fapta ciobanului Deva, care a fost prins cu
Valentin Rotaru de la 70 kg porumb provenit din C»ne
lanurile C.A.P. Hărău Cum
Obiectivele majore ale colectivului — A.E.I.C.O. Simeria, care, asemenea acte afectează DEVA :
1
împreună cu Emil Alexoi.
gint
din Petreni au furat 240 integritatea avuţiei obşteşti, cetate (Patri
(Art:
vinovaţi
împotriva
celor
RA : Joo 1
calitatea şi eficienţa kg porumb de la brigada vor fi nimănui prevederile de ni, sala
aplicate
Măgura a C.A.P. Jeledinţi.
legale,
nefiindu-i
Au fost de asemenea depis
căsătorit
taţi, ca autori ai unui furt îngăduit să dijmuiască B); Mas
(Flar’-™> •
• 1985 — anul de vîrf al unităţii fost greu şi pentru berarii la fabrica noastră din de grîu din vagoane. Con producţia agricolă. sup ci
• Berea „Bucegi" — locul IV pe ţară -din Haţeg, ei au reuşit să Haţeg sînt rodul hărniciei telu, >rvi
• Ceea ce s-a cîştigat trebuie consolidat se organizeze în mod co şi disciplinei tehnologice, ŞANI: Mi
respunzător în lunile ur al modului serios şi res tîrzii (Par
La întreprinderea de ţele Alba şi Argeş, pentru mătoare, au dat o atenţie ponsabil de organizare şi aproape secolului :
Un şerif
bere Haţeg — un continuu orz —, cu I.U.M. Petroşani deosebită aprovizionării cu conducere a activităţii de (7 Noiemb
du-tc-vino, de dimineaţa şi I.M. Orăştie, privind a- materie primă şi asigurării către comitetul de partid de punctul terminus Surorile
pînă seara. Maşini din sigurarca unor piese de pieselor de schimb nece şi consiliul oamenilor mun tural); VX
bunic, ai
cinci judeţe — Alba, Caraş- schimb pentru utilajele de sare, mecanizării şi auto cii. Dar să nu ne culcăm eeafărul); /
Severin, Gorj, Hunedoara, bază, îndeosebi din sec matizării unor fluxuri ' de pe lauri"... (Urmare din pag. 1) şi de aceea vrem să facem canul (Mi
Sălaj — încarcă bere la ţia îmbuteliere, cu bene producţie, reuşind să în Acest mod sincer de a treabă cît mai bună". LA : Im,
spînzurătoWţ
sticlă pentru unităţile co ficiarii noştri — unităţile cheie trimestrul al II-lea gîndi şi acţiona, acest mică — de asemenea, ca Intr-adevăr, la toate o- resc); ANTNV.
merciale. Ce înseamnă a- comerciale. De asemenea, cu însemnate depăşiri de spirit de angajare fermă şi staţia de clorinare şi biectivele staţiei se acţio ciul — seriile
UEi
ceasta ? Că berea de Ha în ultimii 4—5 ani am în plan şi să recupereze con şi autoexigenţă muncito pavilionul de exploatare. nează cu forţe sporite şi citorcsc); fecioară
pirca
ţeg este tot mai bună şi, cadrat mai mulţi tineri siderabil din restanţe, să rească l-am desprins şi din La decantor sîntem în sta cu maximă răspundere, a- zat); BRAD !:
ca atare, tot mai solicita specialişti, care coordo depăşească productivitatea discuţiile cu ceilalţi inter diul de precomprimare, o- tenţia conducerii brigăzii sălbaticii — >
roşie
(Steaua
tă. O spun şi cifrele de nează compartimentele muncii pe trei trimestre locutori. „Lucrul cel mai peraţie pe care ne vom nr. 2 şi a T.A.G.C.M. Deva, BARZA : LE
bilanţ. în iulie — un plus „cheie". Mă refer la cu 20 000 lei pe lucrător, important pe care l-am strădui s-0 terminăm pe la a unor specialişti de la retului slnge
de 1,2 milioane lei la pro inginerii Marcela Oan- să înregistreze importante veuşit noi în ultimii 3—1 jumătatea acestei luni, să Consiliul popular judeţean rul); ORAŞţt
ducţia marfă şi de 8 500 ani a fost, după părerea începem posteomprimarea, este concentrată la acest care vinde ffl
pice
Dragoste
hl bere la sticlă, în august mea, disciplinarea oame îneît la sfîrşitul lui octom important obiectiv. căra); GE*
— 8,5 milioane lei şi 15 100 LA ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG nilor, cultivarea efectivă a brie, obiectivul să fie gata Am notat şi opinia-con- . Dublura ind
hl bere, în septembrie — simţului datoriei, a dorin de funcţionare. La înce cluzie a inginerului Florin ţiune (Casa
HAŢEG : Dffl
500 000 lei şi '10 000 hl bere. ţei de mai bine" — apre putul acestei săptămîni am Lazea, şeful brigăzii nr. 2 zi (Dacia); t
Se putea depăşi la fel de cea, şef secţie malţ — economii la costurile de ciază tovarăşa Dorina Du început turnarea pereţilor a T.A.G.C.M. Deva : cotenent Crii
bine şi sortimentul de bere bere, Simion Derecichei, producţie. „Ne-am preo ra, secretarul comitetului interiori la staţia de mi- — Staţia de tratare a a- LAN : Fra
(F n sa de cui
la butoi, însă comerţul încă şef secţie îmbuteliere, A- cupat stăruitor să aducem de partid al întreprinderii. crosite care, de asemenea, pei de la Sîntămăria-Orlea t-u'Â : P- ui
ezită să preia cantităţi mai driana Roşculeţ, şef fabri orz bun, ştiind că astfel In final, tovarăşul Ionel va fi terminată pînă la 31 este una dintre lucrările iui (Murtîşuj
importante. că malţ, Dumitru Cucoş, vom produce un malţ bun, Işfan a ţinut să precizeze i octombrie. Unele probleme de anvergură şi valoare treia faţă
(Lumina) ;
Asupra factorilor care şef C.T.C. — laborator. Şi implicit o bere bună, re „Dacă nu vor interveni ne pune staţia de reactivi, diin planul nostru pe acest Loto Prono 1
au determinat acest" re pentru că oamenii sînt leva tînăra ingineră Mar factori independenţi de însă conducerea brigăzii a nn. Deşi stadiile sînt puţin
zultate deosebite, cele mai cei care fac totul în fa cela Oancea. Şi în conti voinţa şi posibilităţile noas perfectat o colaborare cu rămase în urmă faţă de
bune din existenţa de a- brică, mi-aş îngădui să-i nuare vom da atenţia cu tre, sîntem hotărîţi să ne cîţiva specialişti de la termenele planificate, ne VREN
proape opt ani a între evidenţiez şi pe maistrul venită procesului de fa amplificăm strădaniile şi T.C.I. Craiova, care lucrea. vom mobiliza exemplar in
prinderii de bere Haţeg, Ioan Buturoiu, berarul Tibi bricare a malţului şi, fi hărnicia, îneît în acest an ză la noua capacitate de această lună, vom concen
s-a oprit succint directorul Cornea şi inginerul Pavel reşte, respectării severe a să atingem pentru prima la „Vîscoza“ Lupeni şi. în tra forţe suplimentare, ast Timpul pr
azi, 9 oct
unităţii. inginerul Ionel Amariei — de la fermen reţetelor de producere a dată capacitatea fabricii, funcţie de venirea lor, vom fel îneît în această lună Vremea va
Işfan. taţie, lăcătuşul Ioan Bojin berii". „De altfel, aşa se de 500 000 hl bere. Avem avansa şi cu această lu să finalizăm toate obiecti nant frumo:
— Este încununarea u- şi operatorul berar Adrian şi explică locul IV pe ţară toate condiţiile pentru a- crare". „în ultima vreme, vele, iar în noiembrie să mai mult £
şl variabil 2
nei munci perseverente şi Stănescu — de le malţ, pe care l-a ocupat pentru ceasta. Mă gîndesc, în ritmurile de execuţie au punem staţia în funcţiune. lat sînt pos
responsabile a întregului muncitorii Ana Sas. Nico- a doua oară în acest an primul rînd, la perfecţio crescut, acum avem ceea Şi încă o completare, nu be. Vîntul
colectiv. Personalul s-a leta Băloi şi Betica Toteş- (în lunile iulie şi sep narea liniei de îmbutelie- ce ne trebuie şi ne dăm lipsită de importanţă: gri derat din s
Temperaturi
perfecţionat şi stabilizat în tcan, subingineru] Simion tembrie) sortimentul nos re BF 00, prin care vom tot interesul să terminăm ja deosebită pentru calita vor fi cup
fabrică, este mai conştient Lepădătoni — de la îmbu tru de bere pasteurizată creşte capacitatea de la cît mai repede toate obiec tea lucrărilor. Angajarea şl 11 grade,
şi mai interesat pentru teliere, maistrul Pantelimon „Bucegi", între cele 14 în 40 000 sticle pe schimb tivele", arăta dulgherul Do- întregului nostru colectiv xime Intre
ceea ce trebuie să facă. Sas — de la atelierul me treprinderi care produc a- la 80 000—100 000 sticlo pe rel Furdui. Iar fierarul Io- este să finalizăm în con de. La Izolat,
munţi
Am îmbunătăţit mult co canic şi electric, lăcătuşul cest sortiment", considera schimb, întărirea colaboră sif Ianoş adăuga: „Ştim ce diţii cît mai bune şi în fi predomii
laborarea cu furnizorii Anton Ilarabagiu, frezorul Dumitru Cucoş. La rîn rii cu furnizorii materiei răspundere apasă pe ume timp optim acest obiectiv". să, cu cei
noştri de materie primă — Silviu I-Ieljoni şi strunga dul său, maistrul berar prime şi cu comerţul, dar rii noştri, pentru că de sta Vom consemna cu plă mai mult f
Izolat,
dupi
fermele I.A.S Simeria, rul Teodor Maţi — de la Ioan Mesaroş releva : „Am şi la celelalte măsuri teh ţia de tratare depinde ho- cere trecerea acestui difi posibile pli
pentru hamei de calitate, atelierul de reparaţii, în făcut bere Ia Azuga, Bacău, nice şi organizatorice luate tărîtor darea în exploata cil examen. Cu cît mai re tul va su
unele unităţi agricole din treţinere, intervenţii. Galaţi şi pot spune că reu în ultima vreme. re şi buna funcţionare a pede, cu atît mai bine. din sud şi
judeţul nostru, din jude Eîeşi începutul de an a şitele din ultima vreme de G. DINU întregii alimentări cu apă Succes !