Page 19 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 19
)UMINICĂ, 6 OCTOMBRIE 1985 Fog. $
Atelier de creaţie „Ritmuri Orăştie, cunoscut şi a-
preciat centru istoric şi R e m e in b e r i
IZIUNE TIMP AL CERTITUDINII cultural a găzduit simpo
zionul „Rolul mişcării cul s
„Timp al certitudinii, al şi întregită de momentul turale în lupta pentru e- • Sectorul I de ia mina ca asemenea panouri să |
marilor împliniri" — iată poetic susţinut de Alina manciparea socială şi na Paroşeni a extras supli fie amplasate şi pe morgi- . Ce e prea mult...
IC’A, genericul sub care s-a des Groza, „proza celor patru ţională a românilor", orga mentar sarcinilor de plan, nea şoselei Sintuhalm—Hu- I
IIÎItIE făşurat ediţia a IV-a a ate decenii", realizată de cri nizat de Comitetul jude de la începutul anului, nedoara. Poate, atunci, res- * O vorbă eu un amic,
r
lierului de creaţie „Rit ticul literar ioan Adam de ţean de cultură şi educa 25 000 tone de cărbune, pectiva şosea nu a mai . într-un salon de res
taurant, iţi dă întotdea
muri". A fost o ediţie la ziarul „Scînteia" prin iar sectorul III, de la I.M. fi „tapetată", pe zeci de I
jpiilor ţie socialistă şi Muzeul ju una un sentiment tonic,
lotcca (lc care — în organizarea Co pertinente opinii despre deţean IIunedoara-Deva. Lupeni — aproape 24 000 kilometri, cu cărănvzi re- J reconfortant. Iar dacă
in (color), mitetului judeţean de cul literatură ca sinteză în Manifestarea, inclusă în tone • în curînd, berea fractare, deci cu zeci de |
inii văilor tură şi educaţie socialistă, mers a contemporaneităţii. la sticlă de 1 litru, fabri mii de lei... • Conduce- » de pe aproape vine şi
Producţie programul ediţiei a XVI-a o .muzică — uşoară,
iourilor ilc Bibliotecii judeţene şi Ce Atelierul şi-a deschis apoi a Zilelor culturii şi educa cată la Haţeg, va fi pre rea D.J.P.Tc. Deva ne in- | populară, de care-o fi —
iune celio- naclului literar „Ritmuri" generos porţile spre crea ţiei socialiste hunedorerm zentată de etichete inge formează că răspunsurile J e şi mai bine. Dar să
Deva - a dobîndit valori torii săi, poeţii Miron Ţie — Sarmis ’85, a reliefat nioase. Maşina de etiche cu întîrziere |a serviciul |
lopulară artistice noi, apropiindu-se şi Mariana Pândaru, lau contribuţia de-a lungul a- tat, primită de puţin timp special 091 sint generate * nu aştepţi acest adaus
de plăcere la „Bachus",
lummical sensibil de genericul pe reaţi cu premiul I pe ţară nilor a oraşului Orăştie la de fabrica de bere haţega- de greutăţi independente j fie că c vorba de gră
lolor) care şi l-a propus. în ediţia a V-a a Festi îmbogăţirea patrimoniului nă, se află în probe • Ve de voinţa unităţii şi-i asi- |
itcc, o glu- Prefaţată de vernisajul valului naţional „Cîntarea nind în sprijinul gospodine gură pe abonai,' că are in * dină ori de bar, terasa
1
n dans socio-cultural de pe aceste r „Sarmis", „Crama daci
orii risului expoziţiei „Galeriile Rit României", şi spre colegii meleaguri şi din întreaga lor pentru aprovizionarea atenţie măsu i tehnice şi | lor" şi mai nu ştiu care
nul in 60 muri", întîlnirea iubitori lor de cenaclu - Dorina ţară, amploarea fără prece cămărilor de iarnă, colec organizatorice care să du- ,
unde lor de frumos a beneficiat Brînduşa, Ecaterina Staicu, tivul magazinului C.L.F. nr. că la îmbunătăţirea acti- I din Deva. Să nu aş
îlneză : mi- dent pe care a cunoscut-o tepţi că rămîi decep
muzical- de o competentă „trecere Luiza Landt, Constantin viaţa spirituală în perioada 3, din Piaţa Victoriei-Deva vităţii acestui comparti- | ţionat. De ce ?
tficc în revistă" a lucrărilor, fă Deheleanu, Letiţia Gavrilă, (gestionar Marin Pîriianu), ment. Sîntem pe recepţie... >
irt cută de artistul plastic Ion şi-a modificat vechiul pro • 4 506 kg nichel, 2 249 kg I Pentru că în toate a-
oria filmn- crom, 358 kg molibden — ‘ ceste localuri e.ştj obli
it Şeu. „Respect acest efort gram în... non-stop. Foar gat, vrei-nu-vrei, să as
al muncitorilor poeţi, care te bine ! • în cartierul „Mi metale de mare valoare - »
ale unui S I M P O Z I O N au recuperat şi predat, de I culţi aceeaşi muzică de
ic (color) se încumetă să se scalde cro II", din Orăştie, Coo comerţ. Cum, ds co
meşteşugărească la începutul anului, uteciş- J
perativa
1 la focu| culorii, al forme ş t i i n j i f i c merţ ? Peste tot e a-
ea azi (co- lor plastice. Faptul că au „Viaţă nouă" a deschis un tii de la secţia alimenta- | cecaşi muzică de fac
curajul să se exprime în atelier de reparat obiecte rea oţelăriilor din C.S. Hu- «
cauşescu aceste forme e un lucru electrocasnice, încărcat a- nedoara • Cu patru zile I tură bănăţeană, sîrbeas-
României deosebit", releva artistul, gregate frigorifice şi trans în urmă, la o stînă de pe J cu, sau ceva eu iz tur-
cofil.
făcînd cronica exponatelor de la Congresul al IX-lea, formarea frigiderelor „Fram" raza comunei Zam, lupii i
siic (color). în lăzi frigorifice. Treceţi au sfîş.iat 52 de oi. Au fost I Să ne înţelegem. Sint
semnate de Constantin De- de eînd în fruntea parti frumoase şi unele şi
ii. heleanu (acuarelă), Dorina dului a fost ales tovarăşul cu încredere pragul ate găsite înşirate prin pădu- j altele, cu condiţia unei
Brînduşa (ulei), Ecaterina Mioara Giurgiu, Dinorel Nicolae Ceauşescu. lierului ! • Dintre succese re, cu spatele in sus sau | dozări rezonabile. Dar
v
TOMBK1E Staicu (portret), Letiţia Ga- Traian Stănciulescu, Ioan In cadrul simpozionului le obţinute de colectivul în jos, ca în basmul cu eînd oriunde te aşezi
(I vrilă (pictură naivă pe Vasiu. Iar scriitorul Petri- au prezentat comunicări : Brigăzii geologice comple Păcală: un pas tare, unul | trebuie să asculţi a-
xe Veţel, pe perioada care moale ! Ce faceţi tovarăşi ,
ehnico-ştiin- sticlă), Mihai Sicoe, Dinu şor Ciorobea şi ing. pen prof. Rodica Andruş — coeaşi muzică, nu mai
Mureşan (colaj din tim sionar Ion Bugnariu au „Cîteva date privind miş a trecut din 1985, se de vînotori ? (Era să scriem... | e muzică, ei agasare.
olcloric bre), Stejerel lonescu (de creat, prin epigramele lor, carea socială şi naţională taşează economisirea co „ciobani" !) • Conducăto- J Chiar nu mai există
sen colorat). momente de autentic u- a locuitorilor din zona O- roanelor cu diamant. Con rul auto Mihai Ireniuc, de > muzică din locurile
■rmană. Iti- cret, s-au economisit 903,19 la I.P.I.C.C.F. Deva, a im- I
adin (color) Deschis de prof. Valoric mor. răştiei", prof. Maria Busa- carate ! Deci, despre oa plinit de curînd 36 de ) noastre ?
oileton (co- Stoian, directorul Biblio Invitat al ate.'erului de rab — „Figuri reprezenta menii acestei brigăzi se ani... la volan, in această | Şi. mai o o condiţie i
tadela". tecii judeţene, atelierul de creaţie, grupul vocal-instru- tive ale culturii hunedore- poate spune că şi-au în vreme - care a trecui fără * responsabilii unităţilor
tl. creaţie a fost inspirat con mental „Canon", al Casei ne la sfîr.şitul secolului al suşit caratele hărniciei şi „evenimente rutiere" — I de acest fel să înţelea
dus de Mya Gosch|er, de cultură Hunedoara, a XlX-lea şi începutul seco gă şi să distingă faptul
momentele lite'are sucee- reconfirmat — a cita oară lului al XX-lea", prof. Ma destoiniciei muncitoreşti ! • harnicul conducător auto J că muzica se oferă, nu
dîndu-se sub privirile a- — prin loa-n Evu, Mircea Medicul veterinar Emanoil a străbătut, după un cal- | se dă. Aceasta înseam
tente ale unui public nu Goian, Graţian Ordean şi ria Vîrtopeanu — „Partici Stănculescu, de la Baia de cui efectuat cu zgîrcenie, • nă şi o alegere a ceea
Criş, a efectuat o nouă o- peste 2 000 000 km ! • La j
meros şi avizat. Au rămas Ladislau lacob, împlinirile parea locuitorilor din zona peraţie reuşită la o vacă faza pe I.P.C.V.J. Petroşani ( ce oferi şi modul în
şi vor rămîne ca momente artistice ale acestui timp. Orăştici la desuvtrşLrca sta de cinci ani, gestantă în a concursului anual de ‘ caro oferi, astfel îneît
e Limonada de vîrf ale actualei ediţii Multiloureată, formaţia hu- tului naţional unitar ro luna a Vl-a, a lui Roman protecţie a muncii, pe prî- | comesenii să poală vorbi
iul (Arta); editorialul „Libertate şi nedoreană a înfiorat seara mân", prof. Nicolae Adam omeneşte, nu cu venele
: Muşcheta- creaţie", realizat [a înalte literară cu frumuseţi lirice — „Cultura orăştiană — Drăgoi, din Ţebea. El o mul loc s-a situat echipa- , gîtului umflate.
ţă (Modern, extras din corpul animalu jui Uzinei de preparare o I
j cărţile pe cote ştiinţifice de socio nebănuite, inimi şi cugete factor activ în lupta pen lui mal multe cuie şi bu cărbunelui Coroeşti, format J Dacă responşy bHM- u-
, sala 11); logul Traian Dinorel Stăn- vibrind în „Colindul flo tru emancipare socială şi nităţilor comerciale nu
icăra); Fan- ciulescu, ale cărui idei în rilor de măr", în „Cîntec căţi de sîrmă, redindu-i din Elena Cugereanu, Ve- > voi- să cunoască astfel
ăbcsc (Aria, naţională", prof; Ioan Po-. sănătatea deplină. Cind ronica Ştefan şi Dumitru I
CorviPllor) ; deamnă ia meditaţie multă despre vară" şi în „Cîntec pa — „Corul de la Orăş faci meseria cu pasiune... Manolache • Silvia Vinca, J de reguli, organismul
Picd’one in vreme după închiderea por de leagăn", în „întrebări", tie — factor activ al cul însărcinat cu avizarea
1); O luml- ţilor atelierului „Ritmuri", încheind atelierul de crea • O cărămidă refractară, Aurel Petriş şi Aron Câta | desfacerii Unui astfel
X (Unirţa); turii orăştiene", prof. Pe- , cu care se căptuşesc cup sint cîţiva dintre „fericiţii" »
ălifar (7 No- „antologia poeziei româ ţie printr-o deschidere nea tru Baciu — „Tipăriturile toarele oţeiăriilor, costă 60 care s-au intilnit recent, în I de produs este obligat
PENI: Râpl- neşti contemporane" — An semuită - a sufletului spre satul Runcu Mare, cu mis- , să intervină prompt şi
ilor (Cullu- gliei Dumbrăveanu — pre universul muzicii bune. locale ■— expresie a miş lei, scrie pe un panou ex radical !
N : Ciulean- zentată de Valeriu Bărgău LUCIA LICIU pus in apropierea halei O- trejii sau cu... ursul. Se zice |
ărul) ; LO- cării' culturale pentru, e- ţelăriei electrice nr. 2 a că nu s-a spedat nimeni, <
:area drago manciparea socială şi na C.S. Hunedoara. Propunem mai ales... Moş Martin !
rii) ; PETRI- OPERA LUI ION BUDAI DELEANU -
salamandre- ţională a românilor", Vir- VREDNICIE
rcsc) ; ANI- O MOŞTENIRE DE EXCEPŢIONALĂ
leva, cîndva gil Crăciun, secretar al Intre cei mai vrednici cc-
; URICANI: VALOARE Comitetului orăşenesc de tâţeni ai satului Cinipuri
ile călătoare de Sus, comuna Gurasada,
IAD: Decla- Ion Buclai Doleanu ră socialistă. Adevărată ma partid — „Mişcarea cultu sc numără şi Logliin Rai
oste (Steaua rală în „Epoca Nicolae ta, in vîrstă de 72 ani.
RABARZA : mîne figura cea mai lu nifestare ştiinţifică, de L. Raita a crescut întot
lanţuri (Mi- minoasa a Şcolii arde o mare profunzime ana Ceauşescu".
4S-miî ; ciu- lene, care, prin pondere litică, simpozionul a scos deauna multe animale şi a
trăinul avut in fiecare an o con
ii acâra); .şi echilibru, poate fi pusă deopotrivă în evidenţă, tribuţie importantă la în
făptuirea
programului
<le
W: Vraciul alături de marii iuminişti prin comunicările prof. autoconducerc şi autoapro-
ii (Casa de europeni. Apreciat ca fi dr. Ion Lungu din Cluj- vizionare teritorială. In
ŢICG: O lu-
ijui X <I)a- lolog, el a rămas în con Napoca (autorul unui ma Bucuria notelor de 10. prezent, vrednicul gospo
: Ziua ,.Z“ : ştiinţa noast'ă ca autor siv volum despre „Şcoala Aspect surprins la Şcoa dar are 12 bovine, oi, porci
s-a
acest
isă (Casa de al Ţiganiadci, prima e- ardeleană"), prof. Clemen la generală nr. 3 Hune cte., iar să în predea la an fon
angajat
4ERIA: Fapt popee în literatură româ te Constandin, prof. Con doara. dul de stat o vacă, un
işul); ILIA: viţel, un porc. lapte de
CU (Lumina) ; nă, al poemului „Trei stantin Pascu, prof. Ma- Foto ION VLAD
copul şi mij- viteji". Buclai Doleanu rioara Lupulescu, prof. vacă ş.a.
erul). este deopotrivă un mare Petru Baciu din judeţul
poet clasic, comparabil nostru, înalta conştiinţă r
de apărare, hidrometrul
pe plan uirvcsai, şi un de artist cetăţean, spiritul In anul 1982, In oraşul Crişul Alb (la Blâjcni, Criş- mintim iazul decantor de '.servant io egălura cu
1
steril de la Ribiţa, al I.M.
fACOLE! mare savant, istoric, spi vizionar, ideile formaţiei Brad a luat liinţă Staţia cior, Vaţa de los, Gura- Barza. Măsurarea nivelului ganele locale şi cu sta-
rit enciclopedie. La cu tele locale în opera lui ( hidrologică. înfiinţarea ei honţ), iar nouă pe alluenţi: i. Cind cursurile de apă
filozofice, ca şi elemen
rent cu preocupările tim s-a datorai nevoii de a la Buceş (pe Valea Satu apei freatice din sol este 1 1 poluate, de asemenea,
pului, dar şi capabil să Ion Budai Doleanu, mo ) veni in sprijinul produc lui), la Brad (pe rîul asigurată de punctele de
IOAKA. Cas- inoveze, să stabilească dernitatea creaţiei sale ţiei, al sarcinilor pe care Luncoi), la Ribicioara (pe toraj hidrologic Lunca Mo tervine.
nilor, orele t Valea Ribiţei), la Vaţa de ţilor, Hălmagiu şi Cil. De Staţia hidrologică Brad
ina muzicală reguli gramaticale şi o ter literare. le ridică activitatea unită măreşte zi şi noapte pre-
“. Participă minologie adecvată, să Simpozionul a fost pre ţilor economice din terito Sus (pe Valea Vaţa), la asemenea este asigurată
formaţii de fie preocupat într-un mod cedat de o emoţionantă riu, iar din punct de vede Hălmagiu (pe Valea Bă- măsurarea de debite de la oitaţiile (ploile şi ninso-
că din Biicu- neştiului), la Hălmăgel (pe izvoarele amenajate, cit şi e). De la înfiinţarea sta-
apoca şi Hu- mai ştiinţific de proble vizită în satul Cigmău, re geograiic - necesităţii la cele neamenajate ;i şi pino in prezent, ni-
ma etimologiei, el încear locul natal al omului de a fi cit mai aproape de Valea Hâlmagiului), Io Va
că să descopere ceva din Ion Budai Deleanu, cel sursă, respectiv de reţeaua lurile (pe Valea de la La- (Zdrapţi, Ribicioara, Vaţa riul maxim s-o înregistrat
fondul autohton al lim care şi-a scris opera, de hidrologică a riului Crişul Blăjeni (in 21 mai 1985,
bii române. Budai Delea. venită moştenire de ex \ Alb şi afluenţilor săi, de a 24), cind riul Crişul
nu nu admite părerea că cepţională valoare, de transmitere operativă a da lb a atins cota de 220
populaţia dacică a fost parte de ţară, dar în si lelor pe fluxul informaţio Hidrologii din Brad n, cu un debit de 139
obabil pentru exterminată de romanii nea căruia n-a încetat să nal. etri cubi pe secundă, iar
imbrie 1985 : învingători şi că din ci pîlpîie nici un moment \ sta ceo ma< scăzută, Io
fl frumoasă vilizaţia lor n-a mai ră dorul pentru acest colţ Raza de activitate a Sta zuri), la Brazii (pe riul Si de Sus, Blăjeni). Posturile rişcior (16 cm), cu un de-
ua. Cerul va ţiei hidrologice■ începe Io ghişoara) şi la losăşel (pe hidrometrice de la Blăjeni, t de 0,125 metri cubi pe
mai mult se- mas nimic. In scrisul.său de ţară. La Cigmău, doar izvorul Crişului Alb şi se rcundă (in 13 anuarie
şl dimineaţa, foloseşte limba vie, Ţi- o placă comemorativă ri termină in comuna Brazii, riul loşei). Tot pe afluenţi Buceş, Crişcior, Hălmagiu,
lufla moderat ganiada fiind scrisă în dicată în 1963 mai amin există şi secţiuni satelit, Gurahonţ măsoară debitele >84).
Temperatu- din judeţul Arad. La sediul unde se foc măsurători ex- solide de aluviuni in sus Studiile ce se electuea-
vor fl cu- cea mai firească limbă teşte de Ion Budai De staţiei, dotată cu aparatu i servesc la întocmirea
5 şi 10 gra- românească, cu fondul ei leanu de la a cărui naş ră modernă, i-am intilnit pediţionale. Pentru scurge pensie. Toate posturile hi
mai ridicate lexical viu. tere se împlinesc 225 de rile naturale ale afluenţi drometrice din cadrul Sta nuarului hidrologic, edi-
grade in su Ne exprimăm con la datorie pe responsabilul lor şi a riului Crişul Alb ţiei hidrologice Brad mă i( de Institutul Central de
ni,, iar cele Asemenea aspecte ale ani. Mircea Cindea, pe hidro se intocmesc studii hidro soară zilnic precipitaţiile, leteorologie şi Hidrologie,
re 24 şi 29 activităţii acestei ilustre vingerea că manifestarea logul Ştefan Tica, tehni
îincaţa izolat personalităţi a culturii de la Geoagiu va fi re- logice, In ce priveşte fo date care sini transmise otodată, Staţia Ird'ologj-
uce ceaţă. româneşti, născute pe pă- programată şi la centru cianul principal Ioan Sim, losinţele de ape selecţio prin fluxul informaţional la 5 Brad furnizează datele
: vremea va mîntul Hunedoarei, la de judeţ pentru infor tehniciană Dorina Cindea nate, consumatorii princi Staţia Meteo Ţebea şi moi ’drologice Io Dispeceratul
ant frumoasă, Cigmău, în 1760, au fost maţia pe care a oferit-o, şi pe cele trei absolvente pali cărora li se livrează departe la Dispeceratul I.G.A. Deva, pentru intoc-
riabll. Cu to- scoase în evidenţă de pentru ţinuta să ştiinţi ale liceului „Hidro" din apa sint I.M. Barza, E.G.C.L. Direcţiei Apelor. La fieca iireo buletin jiu pe jude-
după-amiază Arad: Flori ca Mureş an, Brad şi E.M. Ţebea. Capta re post hidrometric sint il Hunedoara Dote docu-
e ploi cu ca- participanţii la simpozio fică. Ar fi un omagiu Stela Filipaş, şi Doina Roţ. lentare oentru studii şi
versă, însoţite nul organizat, la Geoa- pentru o mare personali rea cea mai masivă o face stabilite cote de apărare,
:ări electrice, giu, do Comitetul jude tate hunedoreană şi na Am aliat că Staţia hidro E.G.C.L., care asigură ali constind in : cote de aten nteze ma’ sint furnizate
at, cu inten- logică Brad are o vastă mentarea cu apă a oraşu ţie, cote de inundaţie, cote altor benehaar• intere-
seurtă durată ţean de cultură şi edu ţională într-Un an jubi a ti.
(Meteorolog caţie socialistă şi consi liar. arie de întindere pe reţe lui Brad şi cartierului Gu- de pericol, cit şi praguri
:iu Ludovic liul comuna] de educa lele de ape. Patru posturi rabarza, iar in ce priveşte de avertizare pluviometrică. ION COTOI,
ţie politică şi cultură MINEL BODEA hidrometrice se află pe evacuarea de reiiduuri, a- In momentul atingerii cote- corespondent
)