Page 18 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 676
Toţi cetăţenii, în frunte cu
deputaţii, participanţi activi la
Mobilizare generală pentru efectuarea rezolvarea treburilor obşteşti 6 O
Dl
(Urmare din pag. 1) maşini în faţa complexu 11.30 Tclc
exemplară a recoltărilor şi însăminţărilor! imediat ce le treci pragul. că, un teren de joacă pen ll,3.'î I.un
lui
publi
alimentaţie
de
* T<
La Ilia şi în satele sale tru copii, dotat cu diferite g
s-a construit şi se constru aparate, iar la baza spor v
(Urmate din pag. 1) tru ca în săptămîna ce urmează să cocenii să fie strînse şi depozitate ieşte mult. Locuitorii şi-au tivă a comunei, alături de a
fie încheiată însămînţarea grîului fără nici o pierdere, • Sfecla fu înălţat case noi, moderne, terenul de fotbal, se vor t<
va fi depozitată separat în platfor. pe întreaga suprafaţă planificată. rajeră se poate însiloza în ames cu parter şi etaj, în curţi, amenaja o pistă de alerga sl
me pentru a se matura. • Mijloa • Nu este îngăduit nici un fel de tec cu cocenii de porumb, metodă alături de grajduri, sînt re, groapă cu nisip pentru 12.40 MUZ
cele de transport să fie utilizate rabat la calitatea lucrărilor, impu- practicată cu rezultate deosebite tot mai multe garaje. Vo sărituri, un teren de volei. ii’,Oi, Albi
zi-lumină la întreaga capacitate, nîndu-se ca specialiştii să acorde la A.E.I. Chimindia. • Este nece lumul desfacerilor de măr Acum se află în curs de (par
asigurînd încărcarea şi descărca atenţie maximă pregătirii terenu sar ca pentru fiecare vacă cu lap furi se ridică la mai multe finalizare lucrările de mo * U
ir
rea lor cu operativitate maximă. lui, tratării seminţelor, respectă te să se asigure, în toate unităţile zeci de milioane de lei a- dernizare a brutăriei co * Ci
• întreaga producţie de porumb rii normelor de densitate şi a a- agricole, cel puţin cîte 5 tone fu nual. A crescut şi s-au di munale şi se construieşte * C
d
trebuie să fie repartizată potrivit dîncimii de semănat • Imediat raje suculente şi cîte o tonă de versificat prestaţiile de un trotuar pe strada Gării, * K.
destinaţiilor stabilite, onorînd cu după arătură trebuie discuit te fibroase. • Nu vor fi consumate servicii către populaţie. pe o lungime de 300 m, din li
prioritate prevederile la fondul renul pentru a nu se pierde umi nutreţuri aflate în stoc, ci se va Toate acestea reflectă creş care jumătate este gata. ci
* Ti
de stat. • în paralel, este necesar ditatea din sol,'iar după semănat organiza păşuna tul şi pe terenurile terea bunăstării oamenilor, Tot din contribuţia în bani * Di
să fie strînsă fără pierderi şi va să fie făcut tăvălugitul. • Se cere cu trifoliene sau alte culturi care ridicarea permanentă a ni şi muncă a cetăţenilor s-au Iv
lorificată întreaga producţie de preocupare susţinută în vederea vor fi arate în această toamnă. • velului lor de trai material făcut în acest an lucrări 14,43 Inse
legume, cartofi şi sfeclă, astfel fertilizării tuturor suprafeţelor, Toate lucrările la adăposturi să şi spiritual. de reparaţii şi întreţinere timj
îneît să nu se deprecieze sau să se nivelării terenului .şi irigării semă — Toate cîte s-au făcut la toate şcolile şi căminele 19.00 Tele
piardă nici un kilogram din aceste năturilor unde este posibil. • Pe fie terminate grabnic, astfel îneît şi se fac în comuna noas culturale. în executarea a- 19.20 Ţarr
produse. toate suprafeţele să se strângă res animalele să aibă asigurate condi tră — ne spunea Alexa cestor lucrări de larg in lor).
turile vegetale pentru a realiza ţii bune de iernare în toate uni Mariş, vicepreşedinte al teres obştesc, la care par Epoi
Zile holărîtoare pentru semănatul în cele mai bune con tăţile agricole. • Conducerile uni biroului executiv al consi ticipă toţi locuitorii vîrst- 19.40 Cînt
(coli
încheierea însâmînţării grîului diţii. tăţilor şi fermelor, inclusiv gospo liului popular — sînt re nici şi tineri, se evidenţia 20.20 Filn
Iernatul animalelor — dăriile populaţiei, să se preocupe zultatele concrete ale mun ză prin contribuţia ce şi-o „Ere
• Timpul bun de lucru în cîmp temeinic pregătit ! cu întreaga răspundere de ono cii oamenilor pentru oa aduc în permanenţă depu 21,45 Tclc
trebuie folosit din plin, orgnnizînd, meni. Organizaţiile de ma taţii Ioan Cozma şi Ale LUNI,
în continuare, lucrul în schim • întreaga cantitate de furaje, rarea prevederilor la fondul de să şi obşteşti, organizaţiile xandru Covaci, din Ilia,
buri prelungite cu tractoarele, pen in specia] otava, miriştile, fînul şi stat la toate produsele. democraţiei şi unităţii so Petru Fărău — Brîznic, 20.00 Tel*
cialiste, consiliul popular, Dan Traian — Bretea Mu- 20.20 Oriz
(ific
deputaţii şi cetăţenii, sub reşană, Gheorghe Pop — 20,35 Tez.
Unităţi cu rezultate bune şi altele în care conducerea acţionează în- Sîrbi, şi alţii, împreună cu (col
organizaţiilor
partid,
de
tr-un larg front comun cetăţenii din localităţile 20,50 R. E
nerj
organizarea şi participarea lasă de dorit pentru înfăptuirea sarcini lor. 21.00 Ron
lor)
lor formulate în cUvîntn- Aşa cum am aflat la pri 21.30 Tel*
deputaţii,
(Urmare din pag. i) ne venit, dar trebuie să fac pe supraveghetorii, nU coltată de pe 60 ha. Iar rea tovarăşului Nicolae mărie, cetăţenii, sub în
consiliul
popular,
fie mobilizaţi la strînsul se ocupă de organizarea şi în acea zi, peste 60 de Ceauşescu, rostită la Con drumarea comitetului co
rul orei 9, în tarlaua „Iu- recoltei de porumb, în pri mobilizarea la muncă a cooperatori se aflau în tar gresul al III-lea al consi munal de partid, depun e-
găre" erau la lucru vreo mul rînd, cooperatorii, de oamenilor, nu participă e- laua „Cerna Mare" la strîn liilor populare. Anul aces forturi stăruitoare în în
7—8 oameni, care stăteau oarece unitatea are de cu fectiv la strîngerea recol sul şi expediatul sfeclei ta, prin unirea eforturilor treaga activitate. Vor să
de vorbă în ca pui locului les porumbul de pe 76 de tei. Or, consiliul popular spre rampa de recepţie. cetăţenilor şi ale primă cucerească prin munca pe
eu Aurelia Lugojan, tehni ha, din care o parte ur riei, s-a reuşit să se obţină care o depun şi rezulta DEVA
ciană la consiliul popular. mează să fie. semănată cu noi succese în domeniul tele pe caro le obţin (Patria);
Avînd în vedere că circa grîu. edilitar-gospodăresc. Ast un loc de frunte în 1ÎUNEDC
30 de ha cu grîu urmează Activitate anemică am fel, prin contribuţia în bani întrecerea socialistă. Acest rli în \
sala
A);
să fie-' semănate după po înlîlnit şi la însămînţarea şi în muncă s-au realizat lucru este pe deplin posi faţa (M<
rumb era de aşteptat ca griului. La Banpotoc au lucrări de gospodărire şi Vulcanul
puterea
tot satul să fie mobilizat fost pregătite pentru a fi înfrumuseţare în valoare bil. Totul stă în cetăţenii tomele s
oamenilor.
Iar
la cules şi eliberarea te cultivate cu grîu 26 de ha de peste 750 000 lei, depu- C'A'S t e 1
PETIiOş.
renului de coconi. Vineri — suprafaţă ce a fost a- şindu-se cu 150 000 lei prep Iliei sînt harnici şi ambi Egipt (!’
4 octombrie a.c., se lucra rată în special noaptea — vederile angajamentului pe ţioşi. Ei doresc să trans nâ la et
cu un singur disc la pregă dar nu s-a semănat nici 1985. Au fost executate lu forme comuna în oraş. Şi Moara 1
iembric)
tirea terenului şi nu se se un bob pînă în prezent (!). crări de întreţinere şi re timpul cînd va avea loc rea fee
măna grîu deoarece nu era Este cazul să menţionăm paraţii pe 50 lem drumuri, acest salt calitativ pe plan ral); VI
asigurat front de lucru. aici puţinul interes ce-1 străzi şi trotuare, s-a a- economic, social şi cultural dra (Li
NEA:
P
Petru Dalie, preşedintele acordă consiliul popular menajat o parcare pentru nu-i prea departe. nulul (0
cooperativei şi Lucreţia Ga- bunului mers al campaniei LA: Cui
vrilă, brigadiera de cîmp. agricole de toamnă Ia Ban lor (Mu
nu erau prezenţi la culesul potoc. Pe Cornel Breteanu, NOASA:
(Muncito
porumbului. Prin sat, în vicepreşedinte al biroului preună cu el, ajutîndu-1 la Paşi fermi pe Sosesc r
curţi sau la loturile per executiv, l-am căutat vineri alimentatul maşinii de se (Retezat)
sonale erau mulţi oameni. în toate locurile unde se mănat, erau cooperatorii raţie de
roşie) ;
muncea, dar nu l-am găsit, Mihai Gabor şi Petru Gu- drumul redresării
INDOLENŢA SI laci. Acolo se afla şi Ser- Dreptate
DEZINTERESUL — deşi răspunde de unitatea giu Zbuchea, inginerul şef im- ra
1
de aici. Era dus Ia Bîrsău
MÎNA ÎN MINA ca să organizeze repararea al cooperativei, atent la (Urmare din pag. 1) ari»
La cooperativa agricolă geamurilor la căminul cul calitatea lucrării. El pre GEOAG1
— seriili
de producţie din Banpotoc tural de parcă aceasta ar ciza că griul a fost semă numai în ultimele luni, a- cultură);
recoltarea sfeclei de zahăr fi fost cea mai importantă nat pe mai mult de 100 ha. ba ta jele 812—813, 1004 şi mină la
se apropie de sfîrşit, iar sarcină a primăriei şi nu Bine organizată era acti se află în curs de intrare cia); nr.
cAlan:
din cele 37 de ha cu car strîngerea la timp şi fără vitatea şi la C.A.P. Cristur. in exploatare abatajul 1005, cultură):
tofi au fost strînşi tuber pierderi a recoltei şi însă C.A.P. Dobra. In ziua în care l-am fotografiat pe elevii Un sprijin substanţial la iar la mina est sînt trecu divers (
culii de pe 27 ha. Paulina mînţarea păioaselor. Şcolii generale din Dobra, el recoltaseră deja de pe terenu recoltatul porumbului îl te pe producţie noile aba Mitică P
Vlad, Teodora Cibian, Ana rile fermei legumicole circa £ 000 kg de fasole verde, pe dădeau elevii. Am găsit la taje 721 şi 722, rezervele GHELAT
loacele
Vlad, Şofron Cîzu, Elena PRIMĂRIA — SĂ SE care au şl incărcat-o pentru a fl livrată către beneficiari. recoltat, în tarlaua „Plrîul estimate asigurând cantită
11
Voica şi alţi cooperatori IMPLICE MAI PUTERNIC ursului , peste 140 de elevi ţile necesare acoperirii ci
şi-au recoltat deja supra IN REALIZAREA — ca titular de plan în a- Elena Gros, preşedintele de la Şcoala generală nr. frelor de plan pentru anul
feţele cu cartofi şi sfecla SARCINILOR gricultură — este direct Unităţii, şi Elena Iana, e- 7 Deva şi de la Şcoala ge 1985. La efectuarea tuturor
de zahăr ce le-au fost re DE CAMPANIE răspunzător de strângerea conomista fermei vegetale, nerală din Cristur. Ladis- acestor lucrări s-au remar
partizate. Alţii însă — Vc- la timp şi fără pierderi a precizau că au fost livrate lau Szabo, preşedintele coo cat prin vrednicie şi devo
tuţa Albu, Torica Albu etc. In raidul nostru de vi recoltei, de onorarea obli pînă acum 1500 tone de perativei, care coordona lu tament minerii din brigă • iu
— au ieşit la lucru în cîmp neri ne-am Interesat de gaţiilor către fondul de sfeclă. Mai sublinia pre crarea, lăuda hărnicia şi zile conduse de- Vasile telul (
cu întîrziere, numai după modul în care se implică stat, însămînţarea la timp şedintele cooperativei spri dăruirea în muncă a ce Jurj, Nicolae Petrea, Ioan 16,30, „Ş
multe insistenţe, aşa că primăria în organizarea, şi în condiţii agrotehnice jinul primit din partea U- lor mici. In tarlaua „Ba Furdui, Vasile Coman. liun odor
prestigic
mai au de recoltat mult. mobilizarea şi coordonarea superioare a cerealelor pă- nor unităţi economice din zine", în frunte cu bri într-adevur, la Exploata muzică
Joi a început culesul po activităţii pe ogoare, cum ioase. municipiu (G. I. G. C. L., gadierul Anton Daradics, rea minieră Ghelari, redre reştl, ci
rumbului, dar nu coopera participă efectiv la munca TOATĂ LUMEA B.D.A.PJS., U.M.T.C.F. şi un grup de cooperatori ac sarea situaţiei şi îndepli nedoara
torii au intrat în lan, ci în cîmp. La cele spuse de LA DATORIE! I.E.E.L.I.F.), care au re ţionau la recoltatul sfeclei nirea planului şi angaja
elevi ai şcolilor generale spre Cornel Breteanu mai In „Luncă", o tarla în partizat autovehicule să a- de zahăr. Erau, de fapt, mentelor se află în centrul
nr. 1 şi 2 şi ai Liceului adăugăm- că el se ocupă tinsă de 50 ha aparţinând jute la transportul sfeclei ultimele 1,5 ha rămase ne- preocupărilor întregului co
industriei din Simeria. Coo de orice altceva — cum C.A.P. Deva,găsim peste din cîmp. adunatc şi oamenii se stră lectiv. Iar atunci cînd —
peratorii şi-au recoltat pro am consemnat — numai 200 de elevi de la Liceul Cu forţe sporite se ac duiau să încheie cît mai aşa cum sublinia tovarăşul
Timpii
ducţia de pe loturile per de bunul mers al campa „Decebal" Deva care re ţiona la pregătitul terenu grabnic lucrul. Nicolae Drîstaru, secreta azi, 6
sonale. începutul n-a fost niei nu. La Banpotoc — coltau porumbul. Munceau lui, pe suprafeţele eliberate Se muncea bine şi la rul comitetului de partid vremea
eu piciorul drept ci cu stân unitatea de care răspunde bine elevii, dovedindu-se de alte culturi, pentru în pregătitul terenului şi se — cei 860 de comunişti, şl caldă
gul, deoarece conducerea personal — nu s-a îngrijit tot atît de conştiincioşi şi sămînţarea grîului. în tar mănatul grîului. Cu discul, constituiţi în 16 organiza fi varia
nin noa
cooperativei nu a asigurat nici să ducă apă la devii la munca pe ogoare ca şi laua „La moară", dis-de- în tarlaua „Zăpode" pre ţii de bază, alcătuiesc două vîntul '
seceri pentru tăierea coce aflaţi la. strîngerea recol la carte. Inginera Marfa dknineaţă intraseră cu plu gătea patul germinativ Cor treimi din efectivul total, din sud
nilor şi nici sfoară sau tei. Margareta Ocolişan, se Căîuşeru, şefa fermei ve gurile şi discurile în braz nel Manchoş. El încheiase avem formată imaginea rlle mii
sîrmă pentru legarea sno cretar adjunct cu proble getale a unităţii, cea care dă opt tractoare, la volanul de discuit 80 de hectare. forţei de înrîurire pe care prinse 1
de, izol
pilor. Vineri, la cules au me de propagandă al co coordona activitatea în a- cărora se aflau mecaniza In urina Iui, cu semănătoa organizaţia de partid de pînă la
venit şi 150 de lucrători mitetului comunal de cest punct de lucru, era torii Nicolae Lupuţ, Gavri- rea, Arpad Deme şi Doru aici o exercită în canali dul Bai
ai întreprinderii comercia partid, şi secretara birou foarte mulţumită de hăr lă Mititeanu, Gheorghe Gheorghe au pus sămînţa zarea tuturor energiilor maxime
grade,
le de stat pentru desface lui executiv al consiliului nicia elevilor. De la Eca- Burleanu, Dumitru Andreu- sub brazdă pe 65 ha. Iar spre atingerea ţelului pro se va )
rea produselor alimentare popular se aflau în jurul terina Compodi, contabila că, Ion Asimionesei, Vasi Ioan Zadie tăvălugea su pus. Drumul bun pe care
La mi
şi 60 de lă întreprinderea orei 10, ia sediu, în loc şefă a unităţii, care tocmai le Andreucă, Ion Pleoţ şi prafaţa însămânţată. Toate se află acum colectivul ex fi prede
comercială de stat pentru să fie în cîmp. La gazeta pleca cu Un transport la Dumitru Saivan. Pînă seara aceste lucrări erau coordo ploatării miniere, rezultate cu ceru
desfacerea produselor in de perete a comunei, aşe baza de recepţie, aflăm că ei araseră 150 ha şi pregă nate de Mihai Lăpugeanu, le obţinute şi calitatea oa tul lzol
dustriale, ambele din De zată chiar în poarta con au fost livrate la fondul tiseră patul germinativ pe inginerul şef al cooperati menilor reprezintă tot atâ sînt po
va, în frunte eu directorii siliului popular, nu se spu de stat 25 tone. 135 ha din cele 240 desti vei. Acesta sublinia că pe tea garanţii ale îndeplini ractcr c
de de:
unităţilor respective — ne o vorbă despre campa Cooperativa din Deva a nate grîului. Însămînţarea măsură ce porumbul va fi rii obiectivului avut în a- Vînt m
Gheorghe Niţescuşi Adrian nia agricolă de toamnă. Şi avut o suprafaţă de 80 ha acestuia o efectua Ioan Bo- recoltat, vor creşte ritmu tenţie — recuperarea res siflcări
Iordache. Ajutorul acordat ar avea multe de spus... cultivată cu sfeclă de za rodi, pe care l-am întâlnit rile la semănat, în aşa fel tanţelor şi realizarea întoc din sud
de si
de lucrătorii comerţului Lucrătorii primăriei, a- hăr. A avut, fiindcă pînă în tarlaua „Mal Muluţ", îneît lucrarea să se încheie mai a sarcinilor de pro Pronceu
devean şi de elevi este bi Uinci cînd merg la unităţi, sâmbătă sfecla a fost re din brigada Arehia. Ira- la data stabilită; ducţie.