Page 54 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 54
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 687 • î
Pentru a doua oară - locul II pe ţară Pentru rezultatele
bune obţinute în în
trecerea dintre consi
în întrecerea socialistă între comune liile populare comu
nale, comuna Rapoltu 13.00 Telex
13,05 La sfirş
Mare a obţinut în ★ Micil<
i amină
flapoltu Mare - pe coordonatele 1984, „Ordinul Mun marelui
pentru a doua
Degcţcli
oară
Moment
cii", clasa a Il-a. în
George
pagina de faţă rele monii...
tlas mu
vam cîteva din aceste meni cl<
portaj ■*
progresului material şi spiritual rezultate, precum şi 14,45 Săptămi
Autogra
unele dobîndite în
1985. 19.00 Telcjurs
19,30 Sub se
nici fră
tovarăşi
Ceauşes
nă cu t<
Bilanţ bogat, angajare fermă • Depăşirea, în anul tre Autoaprovizâonareo — Ceauşes
Chineză
cut, cu 36 capele bovine, de la cerinţe Ba fapte 20,10 Spectaci
muzical
85 capete porcine şi 25 ca fie
La cea de a doua parti nioasă a comunei, îmbună Tot ce am înfăptuit în cin pete ovine a efectivelor de 20,40 Film ar
cipare în întrecere, comuna tăţirea activităţilor din do cinalul actual, în 1984 şi 1985, animale planificate la gos între comunele coopern- socialistă între comunele „Ultima
podăriile populaţiei;
noastră s-a înscris cu rezul meniile învăţămîntului, sănă constituie rezultatul unei bu • Redarea în circuit a- tivizate ale judeţului, co ţării — s-au putut construi 22,25 Tclejun
acestui
tate notabile la toţi indica tăţii şi deservirii populaţiei. ne organizări şi mobilizări a gricoî a 7 ha teren; muna Rapoltu Mare se a- temeliile succeselor lui au 22,50 Din toa
an.
'recolta
Din
bă
contribuţia
•
torii,' între care producţiile Ca urmare, forţa econo comuniştilor, a tuturor locui nească Prin locuitorilor s-au firmă de la an la an ca un fost predate la fondul de cîntec
a
agricole vegetale şi anima mică a comunei a crescut, torilor comunei. Avem comu realizat obiective de inte furnizor merituos de pro stat 670 tone grîu şi orz 23.00 închide]
inului.
liere, diversificarea activită valoarea producţiei globale nişti, deputaţi, oameni de res obştesc în valoare de duse agroalimentare la fon — cantitate superioară ce
dul centralizat şi de auto-
ţilor economice de tip indus agricole sporind în 1984, nădejde care au depus şi 182 mii lei, faţă de 19 mii
Ici planificate ;
trial ' şi sceiail-cufturaf. faţă de 1983, cu 5,6 milioa depun eforturi susţinute pen aprovizionare. lei planificate, 724 tone
cartofi, se vor preda cele
Pentru organizaţia comu ne lei. Această evoluţie a tru îndeplinirea tuturor o- în întrecerea socialistă pe 2 900 tone sfeclă de .zahăr |£ADI<
nală de partid, consiliul fost posibilă datorită creşte biecti.velor şi sarcinilor ce Argumente în plus, anul trecut, acest indicator planificate ca şi cele 1208
popular, pentru toţi locuito rii, an de an, a producţiilor ne-au revenit.' Amintim, între pentru cununa a contribuit la punctajul BUCUREŞT
rii aşezărilor noastre, înde agricole. în a n u l 1984, co ei, pe Viorel Hornea, Victo de lauri obţinut de comună cu pe tone legume. dioprogramu:
plinirea integrală a sarcini muna a produs mai mult de- ria Nuţiu, Ionel şi Liviu Ro ste 1 770 de puncte. comuna Am mai contribuit pînă 0,30 La ordi
trecut,
Anul
agricultură
lor economico-sociale ce cît în a n u l 1983 cu 189 tone man, Simian Meştereagă, • Prestările de servicii noastră, oamenii săi au în prezent cu 66,8 tone car jurnal; 7,30 S ;
ne-au revenit în întregul cin grîu, 610 tone porumb, 760 Victoria Stăniilă, -Traian Paş către populaţie au fost de contribuit la fondul centra ne şi cu 3655 hl lapte, cu gajament dc
cinal pe care în curînd îl tone cartofi, 2 230 hl lapte ti u, Petru Hodor, Lazăr Filip, păşite cu 775 Iei pe locui lizat cu 816 tone grîu şi se 1 500 kg lînă. Revista preş
vom încheia, a constituit pre de vacă, 300 tone legume Viorel Benţa, loan Săvuţ, Ro tor ; Prin munca volunlar- cară, cu 545 tone porumb, Prin toate acestea, lo rierul melo
•
Buletin de ş
ocuparea principală. Aces etc. Rezultate mai bune au mul llieş, Artenie Homoro- patriotică s-au realizat lu 155 tone carne, 5 805 hl cuitorii comunei Rapoltu dlenţa radio
tui scop î - am consacrat e- dobîndit Asociaţia economi dean, Dumitru Drăghici, Ni crări in valoare de 1177 lei lapte — toate acestea re Mare fac dovada înţelege tln de ştiri;
radi
fortul conceperii şi transpu că intercooperatistă şi C.A.P. colae Radu şi mulţi alţii. pe locuitor; se autofinan- prezentând depăşiri cu 1 rii superioare a echităţii literară popular
Comuna
•
zică
nerii în viaţă a unor pro Ra polt. Programele şi documentele ţează. Excedentul bugetar pînu la 312 la sută ale schimburilor dintre sat şi letftn de şti
grame cuprinzătoare, concre în anul. 1984 valoarea to Congresului al X111-1ea al s-a cifrat la 26 mii lei. cantităţilor planificate. oraş, în ultimă instanţă, univers in tr
în
rodniciei
se
Semnele
te, care au orientat activita tală a investiţiilor realizate partidului şi Congresului al trevăd şi în acest an. E- Pe terenul sănătos al re a patriotismului lor. il,35 .Public
Bul
tea de bază a comuniştilor, în comună s-a ridicat la 13,4 lll-lea al Consiliilor populare [ fectivelc de animale sînt zultatelor care ne-au adus FLORIAN SILVĂŞAN, AtU
deputaţilor, a tuturor ce milioane lei, faţă de 5,4 mi pun în faţa organizaţiei co depăşite cu 235 capete la pentru a doua oară înalta vicepreşedinte comWra foh
tăţenilor. Astfel, în ultimii lioane lei în 1983. Au fost munale de partid şi consiliu porcine, iar la ovine exis distincţie — Ordinul Mun al biroului executiv Avanpremier
depă
unei
posibilitatea
tă
13.00 De la
ani am pus şi continuă să constituite, dezvoltate sau lui popular obiective econo şiri substanţiale prin fătă- cii clasa a Il-a pentru lo al consiliului popular sfîrşit de «
fie puse în aplicare progra modernizate noi capacităţi mico-sociale noi şi mobiliza rile viitoare. cul II ocupat în întrecerea comunal localităţile
Lucrările ce vor fi exe
mele privitoare la valorifi de producţie la A.E.I. Bobîl- toare pe care sîntem hotărîţi cutate prin contribuţia în Fotbal minu
Buletin
17.00
carea mai bună a pămîntu- na şi cooperativele agricole, să le înfăptuim cu responsa bani a locuitorilor se ci 17,05 Muzică
iui, creşterea producţiei de s-au efectuat l'uorări de iri bilitate. frează la 186 mii lei. dumneavoasl
voluntar-pa-
Prin
cereale, zootehnice şi legu gaţii, desecări şi de .comba triotică muncă realizat lu Laudă muncii, laudă omului rele serii : i
s-au
micole, înfăptuirea . principii tere a eroziunii solului, pre AUGUSTIN BOTIC1U, crări în valoare dc. 1,4 mi ★ Săptămîni
ternă işl int<
lor auto-conduce-rii, autoapro. cum şi de gospodărire şi În secretarul comitetului lioane lei, dcpăşindu-sc cu Muzică, in fi
vizionării teritoriale şi auto- frumuseţare a satelor comu comunal de partid, 568 mii lei volumul planifi In ansamblul preocupă tea faţă de patrie, de cu Radi^nrnal
gestiunii, dezvoltarea armo nei. primarul comunei cat pc întregul an. rilor comitetului comunal ceririle socialismului, pen turalăt.'* La
22.00 Radio.
de partid consacrate dez tru ridicarea nivelului de Ritmuri de
- o - ® voltării echilibrate şi armo cultură. 23,55—24,00
nioase a^comunei, un loc Dintre acţiunile deosebit ştiri.
de seamă l-a ocupat şi de importante incluse în
Producţiile sporite, sigure si stabile — o certitudine continuă să-l ocupe grija săptâmina culturcl-educa-
* pentru îmbogăţirea conti tivâ putem enumera: „Tri : C i m e i
Acţionînd permanent sub Dc bună seamă, atingerea te a celor care pun .sămîn- stat o producţie de porumb nuă a vieţii spirituale a lo buna democraţiei", îniîlni-
imboldul înaltelor impera acestei recolte n-a fost un ţa în brazdă. La Rapoltu do 4 ori mai mare decît cuitorilor satelor noastre. rea cu membrii cenaclului'
tive puse în faţa lucrători lucru prea uşor. Paralel Mare s-a încetăţenit icleea cea stabilită prin plan e In cea de a V-a ediţie „Ritmuri", masa rotundă
DEVA :
lor pământului de secreta cu strădania noastră, a spe răspunderii fiecăruia pen cel maj grăitor argument a Festivalului naţional intitulată „Folclorul şi arta este a mea 3
rul general al partidului, to cialiştilor, în amplasarea tru calitatea muncii sale. al' hărniciei şi priceperii „Cintarea României", comu populară, comori ale spi (Patria); Dt
varăşul Nicolae Ceauşescu, culturilor, în alegerea so De aceea, nu poate trece cu care s-a muncit. Ceea na noastră s-a prezentat ritualităţii satului românesc" HUNEDOAR
dem — sal.
noi toţi cei care veghem iurilor care se pretează cel neobservat amănuntul, de ce trebuie demonstrat în mai bine, ea fiind repre şi îndeosebi întilnirea fiilor mi se întîn
necontenit la rodirea ogoa mai bine pământurilor de loc nesemnificativ, că după această toamnă şi în cele zentată în fazele superioa satului, manifestare cu ca mie / n *;Oden
relor din comuna Rapoltu care dispune C.A.P. Rapol răsărirea plantelor în hol viitoare este că producţia re cu o formaţie de teatru re se încheie săptâmina Cur
Marc ne-am concentrat e- tu Mare, trebuie subliniată dă, primii care verifică te obţinută în 1984 nu a fost scurt şl una de căluşari. cultural-educativă „Laudă r a ) y
(Arta — Ci
forturile, strădaniile şi a- în mod deosebit seriozita meinicia semănatului sînt o întâmplare. Producţiile Săptâmina cultural-edu- muncii, laudă omului", ca nilor); PET
tenţia pentru a obţine pro tea cu care mecanizatorii au ei, mecanizatorii. Seriozita sporite, sigure şi stabile cativă „Laudă muncii, lau re va ti o mărturie a ne- pi t anul râzi
ducţii pe măsura condiţii muncit şi muncesc. Fără a tea şi stăruinţa cu care sînt deja o certitudine la dă omului", - componentă uitării, a dorinţei revede ring); Cape
Declaraţie
lor create agriculturii so minimaliza eforturile vreu fiecare în parte acţionea Rapolt. Ele ne-au adus a unui ansamblu mai bogat rii cu toţi cei dragi ai noş (7 Noicmbr
cialiste. ' nuia dintre toţi cei care, din ză atunci cîrid pământul o purifcte -preţioase în între de ■ activităţi — are drept tri. Masca de i
Cu toate că 1984 n-a fost primăvară pî-nă în toam cere sînt singurele'modali cerea socialistă în care scop intensificarea activită DOINA BIRIŞ, ral); VUL(
(Luceafărul)
un an cu condiţii climate nă, se străduiesc să lucre tăţi în măsură să dea îm ne-am clasat pe locul II ţii cultural-educative de secretar adjunct Piedone în
rice dintre cele mai bune, ze ogorul cît mai bine, plinire muncii lor şi a pe ţară. cu problemele ml); ANIIs
am reuşit să realizăm, la vreau să spun că nimic nu noastră, a tuturor. Faptul formare a omului nou, pu- de propagandă morgana
nind în centrul activităţii
URICANI:
cultura porumbului, o pro poate egala exigenţa, efor că în toamna lui 1984 de CORNEL TĂRĂPOANCĂ, al comitetului (Retezat); E
ducţie medic la hectar de turile, aplecarea către mun la C.A.P. Rapoltu Mare inginer şef, educativ-patriotice, dragos- comunal de partid ma ploilor
aproape 8 (ion kg boabe. ca de cea mai bună călită- s-a livrat la fondul de C.A.P. Rapoltu Mare roşie); OR/
păsările că
tria); Cur
GEOAGIU-1
dra (Casa
HAŢEG: R
cia); BRA5
dragonului;
venturi în
lui (Casa
SIMERIA:
gint (Mure
Zorro — st
mina); GE
rile (Mine
Timpul p
azi, 19 o.
Vremea vi
> s ''p nant frumi
variabil,
semnala pi
formă de
Vîntul va
din vest
Temperatul
fi cuprinse
5 grade, ia
între 10 şi
cal, dimin
izolat, pe
La munt
fi predomi
Cerul va f
ros. Izolat
WH cipitaţii si
lapoviţă şi
tul va pr
Aşa este şi la Rapolt. Oameni, fapte, împliniri în sinteze revelatoare. Fotomontajul de mai sus este, credem, edificator. Oamenii pe care ii priviţi aici sînt doar licări de 5
cîţiva dintre cei ' ce şi-au pus semnătura pe împlinirile comunei. De la stingă la dreapta : deputatul comunal Manase Deac, legumicultoarea Victoria Nuţiu, mecani nord-vest
ceaţă.
zatorul Romulus Toader, zootehnistul Zaharie Prodan, brigadiera Steliana Săvuţ, ţăranul cu gospodărie individuală Mircea Meda.
____________________________ Fotomontaj de NICOLAE GHEORGHIU