Page 55 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 55
JĂTĂ, 19 OCTOMBRIE 1985
Iniţiativa şi efortul propriu pentru autoaprovizionare - NOU CONCURS DE ADMITERE
LINE ÎN ŞCOALA PROFESIONALĂ
permanent incurajate şi sprijinite
In zilele de 25 şi 26 oc- înscrierile se fac la secre-
Ic săp- Realizarea unor meniuri ste două hectare de teren, iarnă 300 kg gogonele, 300 găsit-o pe gestionara Maria tombrie a.c., se va o-rgani- taoatele liceelor miniere din
I consistente, mai cu seamă ne asigurăm completarea kg varză, 1000 kg de car Truţă făeînd calcule: 600 za un nou concurs de ad- Deva, Crişcior, Petroşani,
eşti ale tofi, 250 kg ceapă, peste kg de varză, 300 kg de cas mitere în şcoala profesio- Vulcan, Lupeni pînâ în
i. „Tom pe bază de legume, zar meselor cu cele trebuitoa
Şah ★ zavaturi, peşte, carne de re: carne de porc, ceapă, 150 kg sfeclă roşie şi 100 traveţi, 120 kg de ceapă nală, cursuri de zi şi sera- ziua de 24 octombrie, ore
c ★ Ar- pasăre — este o cerinţă morcovi, pătrunjel, varză, kg fasole uscată — preciza şi 100' kg de fasole, o în le, profil mine. le 14.
cm ele roşii, fasole, dovlecei, car tovarăşa Elena Leu, de la semnată cantitate de ver
:u * A- cotidiană în faţa fiecărei
★ Oa- unităţi de consum colectiv. tofi, sfeclă roşie — ne spu restaurantul „Bucegi" din deaţă — frunze de pătrun
loi. Re- Experienţa deosebită-a can- nea FlorLan Ghitea, maga Hunedoara. Vom mai pune jei, ţelină, mărar — etc.,
sport ★ zioner la cantina „Con- şi ardei gras şi iute, iar erau deja puse în rafturile
zical tinei-restaurant „Siderur-
DliticA gistul", din Hunedoara, a cămării. Din cronica întrecerii socialiste
celei aparţinătoare C. S. — Pentru că — sublinia
prietc- „Victoria" Călan, I.A.C.R.S. ÎN LUMINA HOTARÎRILOR CONGRESULUI tovarăşa Maria Truţă, cu EFORTURI
Vizita Hunedoara, I. M. Barza, noscută ca harnică şi între comuna Cerbăl, un bloc
Nicolae AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE prinzătoare lucrătoare în PENTRU SCURTAREA cu cinci apartamente, că
împreu- „Mioriţa" Orăştic, a mul TERMENELOR min cultural, magazin u-
;a Elena tor întreprinderi miniere comerţul hunedorean — DE REPARAŢIE niversal, dispensar medi
în R. P. din Valea Jiului etc., se structorul", din Hunedoa celelalte le vom completa vrem să oferim zilnic celor
r) cere extinsă, generalizată. care ne frec pragul meniuri Reţinem din spusele to cal, sediul consiliului
iterar — ra. Nu aşteptăm să ne adu de la C.L.F. consistente, diverse, bine varăşului Cornel Albu, popular. O contribuţie în
joregra- Acordînd cea mai marc a- că alţii alimentele, produ — La nivelul I.C.S.A.P. secretarul organizaţiei de semnată la finalizarea a-
tenţie gospodăriilor anexe sele necesare la consumul Hunedoara — ne spunea pregătite. Cu gust. Doar cestor lucrări şi-au adus
(color). proprii, de unde îşi asigu miilor de constructori. Noi tovarăşul Costică Fotache, aşa este cunoscută firma partid de la secţia cup formaţiile de lucru con
re“ ră o bună parte din cele director adjunct al între „Gambrinus". toare industriale din ca de maistrul loan
necesare zilnic la masa oa ne lucrăm grădina, noi fo prinderii, — avem o gos Ziceam la începutul a- drul C.S. Hunedoara: „A- duse
ima un menilor, în aceste unităţi losim produsele. Aşa cum podărie anexă bine pusă cestor rînduri despre stră vem un avans de 1081 orc Ghcnescu şi Vasile Var
(ION
cores-
VLAD,
şi meniurile de fiecare zi ne gospodărim, aşa avem. la punct, din care ne asi danii, despre acel efort la reparaţiile agregatelor ga.
progra- Şi... avem zilnic meniuri propriu care sc cere din siderurgice din combina pondent).
sînt diverse, de bună ca gurăm o bună parte din
litate, apreciate de consu pe care consumatorii le a- cantităţile de produse ne partea fiecărui colectiv din tul nostru: 15 orc la PLANUL VALORIC
matori. preciază, iar numărul abo cesare la mesele consuma unităţile de servire publi O.S.M. I, 60 ore la cup DEPĂŞIT CU PESTE
toarele O.S.M. II, 31G ore
— Prin autoaproviziona naţilor este în continuă torilor. Am sacrificat anul că pentru a asigura zilnic 22 MILIOANE LEI
re din gospodăria anexă creştere la cantina noas acesta 164 de porci,- ceea ce meniuri diverse, consisten Ia O.E. I, 150 ore la O.E.
II, 260 ore Ia laminorul
proprie, în oare avem la tră. ne-a asigurat aproape 11 te, de calitate. Aici un rol de 800 mm, 90 ore la ce Comuniştii, întregul co
ora actuală 228 porci şi pe — Am conservat pentru tone de carne. Mai avem însemnat revine şi consilii lectiv muncitoresc de la
1,00 Ra- lor populare. La Hunedoa lelalte cuptoare de la gru
aineţii ; 46 de capete, dar sîntem în secţia prelucrător II, de
zilei în curs de repopulare a fer ra, de' pildă, conducerea pul de laminoare, 190 orc la C.S. Hunedoara rapor
Radio- I.C.S.A.P. a cerut, şi mai la cuptorul rotativ de la
1 şi au La capacitate maximă mei cu alţi 150 de porci. cere, lot do pămînt pe care fabrica de dolomită şi var tează succese de seamă în
re; 8,00 Vă rog să reţineţi că avem întrecerea socialistă pen
,10 Cu- deja însilozate pentru iar să-l cultive cu cele nece Zlaşti, la alte locuri de tru a încheia acest an,
; 9,oo neş, bobinatorii Rodica Landt, sare. De ce nu i s-a dat muncă unde am efectuat acest cincinal cu rezulta
,05 Au- Mircea Dehel... nă 70 tone de cartofi, 8 anul acesta,, mai cu seamă reparaţii curente, mijlocii,
) Bulc- tone de ceapă, 10 tone de că în jurul Hunedoarei capitale. în perioada tre te cît inai bune. La zi,
Revista de ing. Lucian Sucigan, şe împreună cu directorul ad ei raportează că planul
40 Mu- ful atelierului reparaţii ca junct ai I. E. Deva, ing. Mir varză, 5 tone de gogonele, este p ă an î n t nelucrat ? cută din acest an am şi fizic al secţiei este înde
,00 Bu- zane, iar celălalt de ing. cea Bădărău, privim „insuma- două tone fasole uscată, Asemenea întrebări am recuperat şi reînzidit 339
1,05 Un două tone ardei umpluţi cu putea pune şi altor con tone cărămizi de şamotă, plinit în procent de 107,3
iozdan; Ieronim Rusan, directorul torul" producţiei de energie la sută, ceea ce înseam
12.00 I. E. Deva. Alţi doi oameni electrică, aliat in camera varză, apoi ardei iute, ră- silii populare, mai cu peste 130 tone cărămizi nă mai mult de 2 600 to
care au petrecut noaptea de comandă centrală : C.T.E. dăcinoase, verdeaţă. Şi ac seamă . dacă avem în bazice, alte materiale". ne piese de schimb rea
dinspre 17/18 octombrie 1985 Mintia produce în această ţiunea do umplere a cămă vedere că răspund direct
ii; l*,i5 lizate în plus, pentru sec
tdio-tv.; lingă agregatele ce trebuie clipă (ieri, orele 11) aproa rii de iarnă este în plină de problemele autoaprovi- PE GRAFICUL ţiile mari productive. Un
3. La să pulseze, fără oprire, kilo pe 900 MWh. „Azi diminea desfăşurare... zionării în teritoriul lor. HĂRNICIEI
lină în waţii în sistemul energetic ţă — ne relatează interlocu La „Gambrinus", o altă Considerăm întrebările pu accent deosebit s-a pus
14,45 Colectivul de muncă al pe recuperarea matriţelor
minut ; naţional ! Un rezumat esen torul - conducerea I.P.C.V.J. unitate cu pondere însem se şi aşteptăm răspunsuri sectorului prestări în con necesare unor piese, pre
ştiri ; ţial al rapoartelor: „ Cinci ne-a comunicat că vor li spo nată în buna servire a le. în fapte. strucţii şi construcţii-mon- cum şi pc recondiţiona-
adresa grupuri ale C.T.E. Mintia au rite livrările zilnice de căr populaţiei hunedorene, am
18,00 O- GH. I. NEGREA taj din cadrul I.G.C.L. rea unei game cît mai di
iojurnal funcţionat corespunzător. La bune cu circa 3 000—4 000 de Hunedoara, condus de verse de piese de schimb
tică in- cazanul 3 B reparaţiile au tone. Electiv, în loc de 3-4 subinginerul Constantin necesare liniilor de lami
3nală ★ fost intensificate...",. navete vor s.osi in 'fiecare zi
ii; 20,00 Chiuia, înscrie zilnic noi nare, indicator îndeplinit
iră tr'Jl- O relatare—bilanţ, preluată 5-6 navete (o navetă are succese pe graficul între în procent de 103 la sută.
itia' 'JC.; imediat după. operativa de 34 de vagoane !). Am luat cerii socialiste. De la în Toate aceste însemnate
; 22,10 ieri, de lă ing. loan Breaz, toate măsurile pentru descăr ceputul anului echivalen
tindeni; succese muncitoreşti au
in do şelul afelierului reparaţii carea, ritmică a acestor va tul valoric al sporu făcut ca planul valoric
electrice : ,,S-au executat goane, în' scopul asigurării lui de producţie depăşeş al secţiei să fie depăşit
toate reparaţiile la staţiile consumului zilnic necesar te 100 000 lei. De subli cu mai bine de 22 milioa
electrice, de 110 KV şi 220 KV. (circa 12 000 tone), şi a sto- niat că au reuşit să fina ne lei. (VASILE GRIGO-
Cu ocazia reparaţiei capita cunlor pentru anotimpul fri lizeze şi să predea în RAŞ, corespondent)
le de la grupul nr. 1 (care guros. Menţionez cd prin mă
s-a încheiat cu 4 zile mai surile stabilite in şedinţa Co
devreme - n.n.) a fost înlo mitetului Politic Executiv ăl
lumea cuit statorul generatorului C. C. al P.C.R., din 17 oc 3. „Locuitor un substantiv
Iile I-II cu un stator modernizat. A tombrie 1985, au losţ create
(Arta);
:iu (Mo- fost încheiată, şi revizia mo condiţii şi mai mobilizatoa comun legat de fapte pronrii!
Toate toarelor de la instalaţia de re care vor conduce la creş
numai termolicare o municipiului terea producţiei de energie
0
;ala- B); (U^mo* rjjo ooq M în ziua de 9 octombrie au
V Deva. Acum efectuăm cele electrică. Ca întotdeauna, fost, pe întreprindere, 94
i r lalte reparaţii planificate". energetic ieri ii hunedoreni vor
uorvi- Şi ciţiva oameni harnici din face totul pentru atingerea se construieşte din -plin. A de absenţi nemotivaţi. Dar,
NI: Că- apărut un nou cartier. Şi din aceştia, doar 57 au a-
1 (Pa- acest sector: electricianul acestui deziderat. C.T.E.. Min în strada Rîndunicii se feetat direct locurile de
Unirea); specialist Petru Debreţin, e- tia va produce la capacitate
iragoste lectricianul Alexandru Fe- maximă I". construieşte din plin, şi va producţie. Este un număr
jUPENI : apare un nou cartier. Cu mai mic faţă de perioada
(Culţii- câteva zile în urmă s-a a- anterioară iniţiativei. Mer-
Acasă
ONEA : tacat fundaţia pentru ma gînd mai departe cu ana
(Mine- Să se acţioneze energic la gazinul universal din „Băr- liza, din cei 57 absenţi,
Fata băteni". O grămadă de tre unii nu sînt mineri. Cînd
itorese); buri se află pe agenda de lipseşte un miner este mai
t divers eliberarea terenurilor, arat Cooperativa „Drum nou“ ilin Hunedoara, secţia croito
Mircas- rie serie. Din realizările în muncă ale lucrătoarei Adela lucru a „primului gospo grav, pentru că se „pierd"
(Stcaua Fiorea se desprind nu numai experienţa înaintată, hărnicia, dar" din Lupeni: amenaja încă 5—0 oameni care sînt
: Sosesc şi transportul furajelor! dar şi statornicia in acelaşi loc de muncă. rea zonei de agrement cooi-donaţi de minerul res
2 (Pa-
lacăra) ; (Urrna>e di'> oog M Bi’ăiţa, asfaltarea străzilor pectiv. Deci, se pierde pro
Ciulean- Mînerău, Teliuc . şi chiar din cartierul „Ştefan", mo ducţia de cărbune din-
:ultură) ; Pestişu Mic,- trebuie' să se PRODUCŢIA AGRICOLĂ SĂ NU FIE dernizarea „Viitonilui" — tr-un front de lucru ! Asta
1
[I (Da- nea ' Jurj, Ladislau . Golom- acţioneze cu mai multă-=ho-
ovocarea boş şi Traiari I-Iaidu, din tăţîre, la eliberatul terenu DIJMUITĂ ! o stradă al cărei nume . vrem sa-i .facem pe oameni
.AN: A- Deşi-sînt tot mai .puţine Simeriâ), .Constantin Maţeş spune aproape totul despre să înţeleagă. Deci, iniţia
i Nordu- brigada Pestişu 'Mic, .care lui de coceni, mobilizîndu- ce’ se face acum în '„Lu tiva noastră acţionează şi
cultură); numai după mari insisten se pentru transportul a- la număr, cazurile de dij- (88 kg' porumb de la C.A.P. pe planul, conştiinţei/ !
i de ar- ţe şi după . adoptarea mă cestora din cîmp, pe lingă m u i r e a producţiei agricole Cristur), Aurel, Muhteahu peni 1985“ pentru „Lupeni
ILIA : utilajele mecanice, toate nu pot fi sub nici un mo (96 kg cartofi de la C.A.P. 1990" şi pentru Lupeni O mină, un oraş, un
I-II (Lu- surilor legale din partea din... mileniul trei ! nume: Lupeni. O bătălie i
î: Su ro consiliului popular au ieşit atelajele de pe raza sa tiv tolerate. Acest fapt Rîu Bărbat). — Dar, problema noas creşterea producţiei de căr
la recoltatul porumbului. telor. trebuie să-l înţeleagă şi Ca muncitor la comple tră principală rămîne tot bune. Alta: dezvoltarea ur
Mai mult, coppcratori cum Fiindcă ne referim la a- loan Duma din satul Pojo- xul din Haţeg al I.I.C., Si cărbunele — ne declară Ion banistică a oraşului Aniin-
sînt Titu Curtean, Gheorghe cest aspect, trebuie să ară ga, care a „uitat" 112 kg mbrie Neiconi, în loc să do Resiga. Iniţiativa lansată două, îmbinate cu strate
Vlaic, Tăiţă Ilea şi Remus tăm că — spre meritul porumb în tarlaua unde a vedească răspundere faţă în 14 septembrie 1985, pre gie, pentru viitor şi înfăp
Blăjan, din brigada Josani, conducerilor colective, al lucrat la cules (!). Nu se de apărarea avuţiei unită luată de ziarul judeţean, tuite de aceiaşi oameni ca
pe lingă că au ieşit cu cooperatorilor din majori poate trece cu vederea nici ţii, a sustras de la locul îşi arată deja roadele. re pot fi numiţi cu un sub
mare întârziere la strînsul tatea unităţilor — fibroa fapta comisă de Miron Rus, de muncă 53 kg orz, 35 kg stantiv comun: locuitoi'i.
ii pentru recoltei, au încercat şă sele, grosierele, celelalte, şofer la I.P.I.C.C.F., care a tărîţe şi 6 baloţi de paie. Ideea principală care sus
:ie 1985 : sustras cu autobasculanta Nici Elena Culda şi Ilieş ţine. acţiunea este ca oa Plus un adjectiv: harnici.
predomi- dijmuiască clin ca, lăsîncl categorii de nutreţuri, au menii să-şi presteze postu Cifrele vor fi dovada Vii
cu cerul ştiuleţii pe cocenii adunaţi fost strînse la vreme .din 31-I-ID-813, 200 kg sfeclă Ianoş nu sc prea pot lăuda rile la locurile productive. torului !
se vor în grămezi". cîmp, fiind adăpostite în de zahăr de pe terenul cu „cinstea" lor, deoarece
aţii sula Şi la C.AP. Cinci.ş erau condiţii bune. Nu acelaşi au sustras 7,5 leg carne de
slabă, C.A.P. Brănişca. Inexplica pasăre şi, respectiv, 73 kg
moderat concentrate. la arat, în tar lucru îl putem spune însă bilă este şi „rătăcirea" lui DEZBATERE TEHNICĂ
lord-vest. laua „Cerăt", şase tractoa despre cooperativele agri loan Lingurar într-o tarla de furaje combinate de la
nime vor re. împreună cu mecani cole din Ghelari, Lelese şi „Avicola" Mintia. Negăsin-
i zero şi cu cartofi a C.A.P. Boşo- du-şi nici o ocupaţie (de în organizarea Consiliului „Utilizarea cenuşilor de
maxime zatorii Petru Drămnescu, Bunila, care mai au în rod, de iinde n-a plecat fără termocentrală Ia prepara
acle. Lo- Eugen Florincaş, Nicolae cîaup sute de tone de fîn, fapt nici nu prea s-a obosit Naţional al Inginerilor şi rea butoanelor şi extinderea
ceaţă şi Vlaic, Constantin şi Dumi întîrziind în mod nejusti- 256 kg tuberculi. De ase să caute), Carpi Cârpaci Tehnicienilor, Institutului
rumă. tru Mihai şi Constantin ficat transportul acestuia menea, Elena Dan a furat şi-a „agonisit" 77 kg po de cercetări şi proiectări domeniilor de utilizare a
emea va 200 kg porumb de la C.A.P. rumb ştiuleţi şi 21 kg boa pentru materiale de con cenuşilor". Au luat parte
rumoasă. Truţă se afla în cîmp, â- la locurile de iernare a Strei, iar Aurel Mîrza din be provenind de pe terenul strucţii Bucureşti şl între specialişti şi cadre de con
>orar no- tent la calitatea lucrării, oilor. Mai mult, la C.AP ducere de la întreprinde
idea pre- Cornel Pătescu, inginerul Ghelari nici- la această dată Deva a trecut în proprieta A.E.I. din localitate. prinderii de materiale de
*mă de şef al cooperativei. Sc mun n-a fost scois gunoiul din tea sa 120 kg trifoi şi 5 Evident, căzînd sub in construcţii Deva, ieri a avut rile de materiale de con
are. Vîn- cidenţa prevederilor Decre strucţii şi termocentralele
intensi- cea şi la eliberatul terenu saivane, adăposturile res baloţi de paie de pe te loc, în sala festivă a Con pe cărbune, din ţară, de la
cm/h din lui de coceni, dar ritmuri pective nefiind pregătite renul C.A.P. Deşi la prăşit tului '300/1981, pentru fap siliului judeţean al sindi
’d. Local le nu erau corespunzătoare. pentru iarnă. Ce aşteaptă n-au participat, s-au dus la tele săvîrşite, fiecare îşi catelor, o interesantă dez- unele organizaţii de con
strucţii, de la institutele de
Atît la Cinciş, cît şi la alte oare conducerile unităţilor „cules" şi Carii Schuster va primi răsplata ce i se proiectări şi cercetări.
unităţi rum sînt cele din amintite ? (120 kg cartofi de la C.A.P. cuvine. batei’e tehnică pe tema :