Page 59 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 59
JMlNlCĂ, 20 OCTOMBRIE 1985 r v* » Z t
PE URMELE INIŢIATIVEI
— Cum aţi aprovizionat cămara cantinelor şcolare?
:iune „Sporirea numărului de posturi în cărbune"
— Astfel incit să asnurăm m e n i u r i g u s t o a s e ,
:A,
li III E 4. Cifre şi fapte, zidite împreună hrănitoare şi diversificate !
„Cu-m aţi pregătit căma din clasele a XH-â D şi directorul adjunct, iar bu
iilor.
£a de Am promis să apelăm la trebuie să ţinem seama de gătiri trebuie să se obţină ra cantinelor şcolare?". în G.'eci doi bucătari şi ma cătăreasa Catinca Popa şi
color), cifre. Ele sînt o dovadă atit mai mulţi factori. în pri 4 tone/post, la abatajele trebarea, adresată condu gazinera Eleonora Popa ospătarele Maria Avrames-
v ă i l o r a viitorului pe care visăm mul rînd, media zilnică a individuale — 7—8 tone/ cerilor liceelor industriale s-au întrecut pe ei înşişi cU şi Adela Pâscui nu şi-au
a cinte- să-l construim, cît şi a pre posturilor în cărbune a post, iar abatajele mecani şi administratorilor aces în pregătirea cămării ier dezminţit priceperea şi hăr
ncsc (co zentului pe care îl con crescut de la 58 la sută zate ajung pînă la 13—14 tora, în’ raidul întreprins nii" — ne spune tovarăşul nicia".
că popu- struim efectiv. Deşi se afir din efectiv, în perioada an tone/post. De aici, şi nu în municipiul Deva, a pri Mi roca Hui, administrato Notăm, aşadar, cantită
1 inical mă că cifrele sînt reci, noi terioară lansării iniţiati mărul diferit, de la briga mit invariabilul răspuns: rul liceului, însoţindu-ne ţile de produse care vor
or) credem că şi ele au o tem vei, la 65 la sută, pe pri dă la brigadă, al posturilor „Astfel îneît să asigurăm prin magazii, camere fri asigura masa elevilor pen
înST*'*?© a peratură’ proprie, ba chiar ma decadă din octombrie în cărbune. La I.M. Lu elevilor o masă consistentă, gorifice, depozite. în bucă tru iarnă. 31 tone cartofi
Donumon-
„omenească" atunci cînd 1985. Şi este mereu în creş peni, încă din planificare, gustoasă şi variată". Răs tăria curată şi spaţioasă, — (din care 5 tone pentru
exprimă mersul spre (şi tere, spre ..procentul ideal" se asigură prin redistribui punsul a fost confirmat, la se pregăteşte meniul zilei, furaje în gospodăria anexă
1 pricle- peste !) cotele pozitive for de 75 la sută. (Restul de re circa 25—30 de posturi faţa locului — în magazii prînzul (ciorba de cartofi a şcolii), 2 tone fasole us
mulate şi cînd se corelea 25 la sută: un procent de în plus, pentru fiecare cată, o tonă ceapă, 600 kg
varăşului
"eauşescu ză cu alte planuri şi gîn- 8.— concedii de odihnă, şi sector minier. Oamenii din fasole verde, 450 kg ardei
i lovară- duri ale strategiei noastre. altul de 17 — odihnă zilni activitatea de regie, de la cu varză, 500 kg pastă to
leauşcscu întreţinere, aeraj, pregătiri
a Popu- De pildă, să privim cifrele că planificată). Din acesta mate (o parte a fost con
rată Co- pe care le publicăm într-o însă mai trebuie scăzute ş.a. constituie „forţa de servată din producţia de
) şoc“ la caro se apelează roşii de pe lotul şcolar),
României pentru înlocuirea absenţi 300 kg ardei pentru um
c. „Sim- lor din cărbune. plut, zeci de borcane cu
vcrii“ Iniţiativa cere multă zarzavat asortat (tot din
duc ţie a
din R.D. muncă şi din partea a zeci — de fapte, de bogăţia cu carne, pirjoalele moldo producţia proprie). în bu
de oameni care nu lucrea conservelor, legumelor, a veneşti cu mazăre sote şi cătărie, prînzul gustos e
ză direct pentru cărbune, alimentelor depozitate c u desertul) fiind aproape ga pregătit, personalul dc aici
»M BRIE casetă distinctă, privind circa 3—4 la sută posturi însă de asta nu se plînge grija bunului gospodar. ta. Aflăm că zilnic. .1000 dovedindu-şi competenţa în
numărul posturilor în căr reprezentînd oameni care nimeni dacă sporeşte nu — Avem depozitate şi de elevi din şcoală, repar arta culinară.
in eco- bune existente în fiecare îşi îngrijesc efectiv ’ sănă mărul de posturi şi produc sortate 28 tone de cartofi, tizaţi pe două schimburi, Şi la liceul industrial nr.
zi din perioada 28 septem tatea. Deci, trebuie să a- ţia de cărbune. Este un cu trei tone mai mult de participă cu răspundere la 4 cămara e pregătită pen
uric (co- brie — 9 octombrie 1985. lingem 71—72 la sută şi scop unic pe care comite eît ne-am propus. Iar în campania de recoltare, o tru iarnă. împreună cu
ton. „Ci- (Cele din perioada 14 sep vom face totul să ajungem tul orăşenesc de partid şi magazia de alimente, care parte din produsele cămă Gli. Bănoasă, administra
>r) tembrie, cînd a fost declan această cifră. Apoi, fluctua mina însăşi ii urmăresc, e ea o farmacie — apre rii şcolii (roşiile, fasolea, tor, trecem în revistă can
şată iniţiativa cu acest ge ţia care se vede în tabel şi-i subordonează toate ce ciază prof. Petre Stoican, morcovii) fiind recoltate şi tităţile îndestulătoare de
neric, pînă în 27 saplcm- este, în realitate, înlătura lelalte preocupări. O cifră: director adjunct la liceul sortate de ei. produse pentru abonaţii
brie 1985, inclusiv, au fost tă prin redistribuirea unor în ziua dc 9 octombrie industrial nr. I — avem — Nu cred că la altă cantinei: 12 tone cartofi,
oameni de la alte sectoare 1985 colectivul I.M. Lupeni conservate 900 kg gogone şcoală aţi văzut ce vedeţi 600 kg ceapă, 600 kg cas
publicate în ziarul nostru- a obţinut, peste planul zi
de activitate, pentru com le, 850 kg fasole verde, 500 la noi, în cămara iernii traveţi, 40 borcane (a 12 1)
nr. 8 809). lei, un plus do 109 tone de kg vinete, 450 kg ardei — ne-a întâmpinat Elisa- cu conserve de ardei um
7,00 Ac- pletarea posturilor din căr
de mi- NUMĂRUL POSTURILOR bune. Redistribuire care cărbune. Şi încă una: pentru umplut, 460 kg cas beta Moraru, contabil şef pluţi cu varză, 200 kg vi
oprogra- nu este reflectată în tabel 220 200 tone ! Aceasta re traveţi, 140 kg gogoşari, 300 la liceul industrial nr.. 3. nete, 50 damigene cu bu
) Maga- IN CĂRBUNE prezintă planul lunii oc- kg salată asortată, 250 1
une 28 SEPTEMBRIE pentru că noi milităm să A fost o preocupare deose lion, 6 bidoane (a 60 kg)
că; - 937 renunţăm cît de curînd la tombrie 1985 şi este mai bulion, 1 600 kg rădăeinoa- bită, s-a muncit mult, dar cu gogonele, iar de pe lotul
tw. tot i; 29 SEPTEMBRIE - 943 ea". măre deeît în oricare lună se; din acestea vom con s-a făcut o aprovizionare şcolar se recoltează acum
l; 13,15 * 30 SEPTEMBRIE - 964 a acestui an. La o recen tinua să conservăm pînă mult mai bună deeît în zarzavatul, varza, sfecla
orclics- 1 OCTOMBRIE - 935 Am mai putea adăuga tă analiză toţi şefii de bri
işoară a vi-go cîteva rînduri despre la cantitatea de 2 400 kg. anii precedenţi. Totul este roşie. Cantina — cu linie
13,30 2 OCTOMBRIE - 982 gadă, fără excepţie, s-au Intr-adevăr, „ca-n farma conservat, înmagazinat, mai modernă de autoservire,
cmcilor; 3 OCTOMBRIE - 1 010 sistemul concret de lucru angajat să scoată cărbune aşteptăm conopida. bucătăria — în care Paras-
i. Alo, 4 OCTOMBRIE - 955 instaurat la I. M. Lupeni.. la acest nivel. Vom reveni, cie" e în magazia de ali
; 14,30 mente a liceului, unde sute însoţiţi de ing. Irina Sin- chiva Braun, Aurelia Cio-
minut ; 5 octombrie - 952 Posturile în cărbune sînt la timpul potrivit, cu date de borcane şi zeci de bu joan, director adjunct al banu (bucătărese). Elena
or; 18,00 6 OCTOMBRIE - 960 planificate pe brigăzi în despre îndeplinirea anga : Şerban, Maria Dan. Marja
18,05 Pu- 7 OCTOMBRIE - 973 jamentului. Plnă atunci, toaie cu conserve, puse du liceului, Măriţi Rad — ma
[uzicotc- 8 OCTOMBRIE funcţie de planul de stat, pă reţetele, proprii ale bu gaziner, şi Mareei Bota, I'eleki (ospătare) se întrec
0,00 Ra- - 961 dotările tehnice şi randa menţionăm că iniţiativa cătarilor Anioa Ciuraru şi administrator, parcurgem în vrednicie — impresio
RczuPa- 9 OCTOMBRIE - 979 „Sporirea numărului de nează prin curăţenia desă-
2 20 mentul abatajului, numărul posturi în cărbune" are Gheorghe Drăgan, te în încăperile depozitelor — de
. Divcr- .Ce ne spun, deci, , aceste zilelor lucrătoare din luna deamnă să adresezi cuvin la pivniţă la magazia de vîrşită, totul vorbind aici
ol doric; cifre ? La prima vedere deja mulţi prieteni în Va te de laudă gospodarilor mină — şi afirmaţia tova de atenţia şi grija acorda
lodiilor; mai nimic, în afara unei respectivă ctc. Dirijarea şi lea Jiului, şi a. fost prelua şcolii. „Ajutaţi de ospăta- tă bunei gospodăriri, sub
; 22,10 fluctuaţii zilnice cuprinse unirea eforturilor umane tă şi de alte întreprinderi răşei Moraru se confirmă.
v; 22,35 miniere. Vonr vedea ce rcle Elena Munteanu, Ma- „Rolul principal în conser toate aspectele
; 23,55— între 985 şi 1010 posturi. pentru cărbune, mai mult ria Tura, Aurelia Nicoară, varea produselor îl are to
;tiri. „Dar, in această analiză — constituie o activitate cpm- „casă" a făcut ea cu uni Natalia Zbughin, de eleve varăşa Rad — apreciază LUCIA LICIU
ne-a declarat Nieolae Vlad, plexă. De pildă, numai la tăţile respective. De exem
secretarul comitetului de randamente există o serie plu, la I.M. Bărbătonj.
Laudă muncii, laudă omului
partid al I.M. Lupeni — de condiţii specifice: la pre MARIN NEGOIŢĂ
lum ea Prima ediţie a săptămî- ra, o inspirată paradă a
iile Ml • De puţin timp, o for pereţii. în locul... inovato tă la meciul in care F.C.
(Arta); maţie de mineri din cadrul rilor ! • La intrarea în Pe Corvinul va aduce primele nii cultural-educative de la modei (organizată de
iu (Mo- Brigăzii geologice comple troşani, dinspre Deva: pe puncte din deplasare în a- Rapoltu Mare, care se des- I.C.S.M.I. Deva) şioaprecia- ViNZÂR!
xe Veţel, condusă de Pa- un stîlp din incinta I.U.M. qest tur al campionatului ? făşoară în aceste zile, a tă întîlnire cu regizorul
vel Marcu, a poposit în Petroşani, la cîţiva metri • Cooperativa meşteşugă beneficiat, joi şi vineri sea- Nieolae Corjos — care o fă ■ VINI) apartament tloiti
central.
camere,
(Flacă- satul Pîrneşti, comuna Să- de şoseaua naţională, un rească „Progresul" din De ră, de manifestări cu rezo- cut cunoscute preocupările Patriei, telefon 12158. Deva. Aleea
Câlifar nanţă în viaţa spirituală a cinematografiei româneşti (4:165)
Corvi- vîrşin, judeţul Arad. Nu în ingenios ceas măsoară, prin va a deschis, în Orăştie, la
<J1: Că- vizită, ci in... prospectare pulsaţii electrice, frumoase parterul blocului 26 din aşezării. in organizarea şi a prezentat filmul „Alo, 0 VÎND Dacia 1 810, nouă,
(Pa- Muzeului judeţean, a avut aterizează străbunica" — au la borti 14 000 km. Hunedoara,
Jnirea); şi explorare geologică. le clipe pe care le trăieş Micro II, un centru de pri loc simpozionul cu tenva marcat manifestările zilei, Slmion Bărnuţiu, nr. 10, tele
iragoste Hunedorenii vor redeschide te astăzi Capitala Văii mire pentru comandă şi fon 14297. (1359)
UPENI: acolo o galerie veche, vor Jiului • în barul restau reparaţii bijuterii, care „Dovezi materiale ale is- iar participarea muitilau- 0 VINI) I.M.S., motor Die
(Cultu- săpa şanţuri şi puţuri de rantului „Corvinul" din Hu funcţionează de trei ori pe toriei noastre în perime- reatului grup „Canon" din sel 115. Comuna Daniitra, ju
Acasâ tru! comunei Rapoltu Ma- Hunedoara a luminat sea- deţul Blstriţa-Năsăuil. Curtuiuş
)NEA : cercetare şi vor recolta, în nedoara se vînd şi... flori. săptămină — marţea, mier Petru, telefon 98.
(Mine- final, o probă-pilot de 15 Iniţiativa aparţine conduce curea şi joia • După 27 re", realizat cu participa- ra cu fumuseţea artei a-
Tandar- tone. Succes deplin pe noul rii I.C.S.A.P. din localitate de ani de muncă neîntre rea competentă a prof. devărate. PIERDERE
ereştrii loachim Lazăr, directorul Astăzi, festivităţile de
dNOA- şantier ! • Praful de cu ruptă în acelaşi loc — Că 0 PIERDUT legitimaţie de
(Mun- răţat „Cristal", produs de minul spital din Brănişca, muzeului, şi dr. loan An- înrnînare a „Ordinului Mun- serviciu, nr. 2575, pe numele
1: Fapt Fabrica de producţie in s-a pensionat Magdalena driţoiu, manifestare ştiin- cii”, clasa a ll-a, obţinut Moldovan loan Dorian, elibe
BRAD: Remembei* ţifică’ emoţionant întregită în întrecerea socialistă din rată de I. E. C. Deva. O de
tîrzii dustrială mică şi prestări Doda. Sărbătorind-o, co eu o întîlnire cu poezia şi tre consiliile populare co- clar nulă. (4362)
GURA- de servicii Hunedoara, u- legii i-au urat fostei ospă-
e mul- şurează munca gospodine tare sănătate şi- viaţă în muzica. intilnirea cu arta munale, ca şi a titlurilor
II (Mi- au realizat-o membri ai ce- de laureat, cucerite în e- ANIVERSARE
Sosesc lor la curăţatul diferitelor’ şi vine să confirme, o dată delungată • La unitatea naclului literar „Ritmuri" diţia a V-a a Festivalu- ■ CU prilejul aniversării
(Pa- obiecte de bucătărie - din in plus, că nu există loc de alimentaţie publică nr. zilei de naştere, la 22 octom
icăra) ; lemn, metal sau sticlă (fie el şi... local) nepotrivit 338, din Băniţa, botezată Deva - Valcriu Bârgău, lui naţional „Cîntarea brie, dragă Pop Gheorghe
iulcan- (cristal) —, dîndu-le un as „Berărie", halatele perso loan Vositî, Mariana Pân- României" vor fi urmate de (Popică), îţi urăm „La mulţi
Itură) : pentru a procura o floare daru, Florina lonescu, Dori- intilnirea fiilor satului şi de ani !“. Meri si Gilu.
(Da- pect plăcut, fără a le di pentru cei dragi • Numai nalului n-au văzut săpu (4358)
’oearca minua calitatea. Se gă în această săptămînă, pe nul de mult timp, pînzele na Brînduşe, Ecaterina Stal- programe artistice susţinu-
N: A- seşte în stocuri mari la străvezii de păianjen con cu, Petrişor Ciorobea, Ste- te de formaţii folclorice din
Mordu ste 1000 de şoimi ai pa jărel lonescu. Vineri sea- judeţ. DECESE '
Iturăţv F.P.I.M.P.S. Hunedoara, în triei, elevi în clasele a ll-a curează tavanul de sticlă,
de ar- să comerţul din judeţ ezită ale şcolilor generale din cafeaua are pete de un
ILTA ; să-l contracteze. Şi este soare, iar berea... lipseşte
0
de
[ (Lu- municipiile, oraşele şi co sînt COLEGII dc serviciu
Itodica
alături
Suro- foarte bun şi la un preţ munele judeţului nostru, au cu desăvîrşire ! Trebuie Bogos, in greaua încer
accesibil • în dotarea Coo cunoscut emoţia primirii căutat (şi găsit !) naşul... Marţi la Deva care pricinuită de pier
perativei meşteşugăreşti cravatei roşii cu tricolor. • „Abonamente I.T.A. ne derea mamei sale.
„Moţul" Brad a intrat un Momentele de neuitat ale onorate" se află în buzu SIMULTAN CU MARGARETA MUREŞAN Sincere condoleanţe.
interesant mototriciclu cu primirii în Organizaţia pio narul tuturor călătorilor din
consum redus de combus nierilor au avut loc în nu satele situate pe traseul Marea maestră internaţională Margareta Mureşan,
tibil, folosit la transportul Godineşti-Zam • La „Trup- primul şahist român care a jucat în turneul candi
pentru meroase locuri încărcate de 0 COLECTIVEI, dc oa
1985; diferitelor aparate electro- istorie din judeţ — Sarmi- Hărău" porumbul este înalt- daţilor la titlul mondial, răspunde cu multă căldură meni al muncii din ca
limbă- casnice şi electronice de la zegetusa, Ţebea, Castelul şi frumos, iar ştiuieţii ou solicitării amatorilor deveni de şah, acordînd marţi drul I.F.E.T. Deva este
is la alături de familiile în
cădea domiciliul clienţilor la ate Corvinilor, Casa memorială boabe de aur. Tot aşo de după-amigză, de la ora 16,30, la Sala sporturilor doliate, Voieu I,ueia.n şi
• avea lierele cooperativei şi retur Crişan, Muzeul judeţean • frumoşi şi „de aur" ni s-au din Deva, un simultan. ropiue Verona, la greaua
să. In • Cei de la G.I.G.C.L., ca Filiala O.J.T. Hunedoara or părut a fi elevii din clasa înscrierile, azi dimineaţă la sala de concurs, Încercare pricinuită de
•ui va a Xl-a B, Liceul nr. 5 De începînd cu ora 10. moartea mamei.
friabil re au reparat burlanele de ganizează, la sfîrşitul săp-
ul va la blocul in care se află tăminii viitoare', o excursie va, Adrian Birluţ, Teodora (4357)
unele şi cinematograful „Patria", de două zile la Cluj-Napo- Leahu, Doina Păcurar, Da
nord- niela iordache, Marinela Vernisaj „personală" a artistului cu
1 ma- au făcut o „inovaţie" : au ca, prilej pentru suporterii prinde 20 de lucrări re
îc în- unit toate burlanele de co echipei Corvinul de a-şi în Dud, Cornel Dodan, Florin 0 CUMNAŢII Itubcns şl
local lectare într-unul singur, de curaja formaţia favorită în Neamţi şi mulţi alţii — oa leii, la Galeriile de artă prezentative pentru arta Rodica, Radu şi Adriana
la 17 re, împreună cu diriginta ale Fondului Plastic din sa, cunoscută prin expozi prezintă sincere condo
inime scurgere. Dar, au uitat să-i jocul pe care îl va susţine ţiile de grup organizate în leanţe familiei Voieu
Dimi- mărească, celui din urmă, în compania echipei stu lor, Mihaela Mihai, îl cu Deva a avut loc vernisajul ţară şi peste hotare, cum
ţă şi capacitatea de preluare a denţilor clujeni. Să fie legeau pentru hambarele expoziţiei de grafică—gra Eugcniu pentru pierde
>g de au fost cele de gravură şi rea mamei
ryak). apei. Cînd plouă, suferă vorba de excursia organiza toamnei '85 vură a artistului plastic ex-Iibris din Italia, Japo VOICU VIORICA.
Marcel Brcilean. Prima nia, Belgia, Franţa ctc.