Page 33 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 33
CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL
fs\ NiCOLÂE CEAOSESCU SI PREŞEDINTELE
KAMPUCHIEI DEMOCRATE, NORODOM SIANUK
T o v a r ă ş u l Nicolae marilor naţiuni, soluţionării în acest, cadru, preşedin
între
giune şi în întreaga lume.
Ceauşescu, preşedintele Re
probleme
ale
S O C I A L I S M U L publicii şi Socialiste îratîlnit, tuturor păcii în întreaga tele României toate subliniat
lumii de azi in inte: osul
Româ
a
nia,
Elena
tovarăşa
al
popoarelor,
realizării
unei
necesitatea
Ceauşescu,
cauzei
s-au
reconcilieri
largi
naţio
lume.
luni, cu preşedintele Kam-
forţele
între
nale
Democrate,
convorbirii,
în
cadrul
retragerii
care,
dom
îm
trupelor
străine
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. puchiei Sianuk, prinţesa Noro care a avut loc cu acest din Kampuchia, din a-
prilej,
Mo
cu
prinţul
Norodom
preună
ceastă ţară şi creării con
S I A l C O M S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nique Sianuk, face o vi Sianuk a făcut o infor diţiilor ca poporul kam-
mare în legătură cu situa
zită de prietenie în ţara .
puchian să-şi rezolve sin
noastră. ţia din Kampuchia Demo gur problemele ’ interne,
T o v a r ă ş u l Nicolae crată, evidenţiind preocu fără nici un amestec din
Ceauşescu a adresat prin parea guvernului de coa afară.
Anul XXXIX, nr. 9 068 MARŢI, 13 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani ţului Norodom Sianuk şi liţie naţională pentru u-
De asemenea, in cadrul
prinţesei Monique Sianuk nirea tuturor forţelor po convorbirii, preşedintele
un salut călduros şi cele litice şi sociale în lupta Nicolae Ceauşescu a pre
mai bune urări de bun pentru dobîndirea inde zentat preocupările şi ac
venit la Bucureşti. Tot pendenţei, pentru retrage ţiunile României . pentru
odată, preşedintele Româ rea trupelor străine din înfăptuirea dezarmării, şl
niei şi-a exprimat convin ţară şi asigurarea dreptu în primul rînd a deza-mă-
gerea că vizita se va în lui poporului kampuehian rii nucleare, pentru solu
scrie ca o nouă contri de a-şi hotărî în mod li ţionarea pe cale paşn’că,
buţie la dezvoltarea re ber viitorul său. Oaspete prin tratative, a tuturor
Calitatea produselor—un atribut colaborare de româno—kam- le a adresat cele mai vii problemelor litigioase, pen
prietenie
laţiilor
şi
mulţumiri
sprîj’nul
pentru
promovarea
tru
puchicne, la întărirea con şi solidaritatea manifes politicii de pace, fermă a
securi
susţinut tot mai mult prin lucrării şi înţelegerii din tate de poporul român, de tate şi colaborare în Eu
socialistă
România
tre naţiuni.
cu
Mulţumind pentru invi lupta poporului kampU- ropa şi în lume.
a
vizita
ţara
autocontrolul producătorilor taţia de preşedintele No cliian pentru o Kampuchie
şi
independentă,
neutră
noastră,
Nicolae
o v a r ă ş u l
T
rodom Sianuk a exprimat nealiniată. Ceauşescu, preşedintele
Importanţa ce o prezin rezultate deosebite pe li în secţia piese auto am satisfacţia sa de a se re- T o v a r ă ş u l Nicolae Republicii Socialiste Româ
tă controlul tehnic dc ca nia calităţii în primul an notat numele unora dintre întîlni şi purta convor Ceauşescu a reafirmat, şi nia, şi tovarăşa Elena
litate asupra produselor al cincinalului actual şi, ei: controlorii Maria Pi biri cu preşedintele eu acest prilej, poziţia Ceauşescu, au continuat
proprii, pentru orice uni la fel, acum, la începutul per, Elisabeta Groza, Cor Nicolae Ceauşescu. României în această pro schimbul de vederi într-o
tate economică, şi, mai a- lui 1987. nelia Bîldea, Margareta Preşedintele Kampuchiei blemă, arătînd că se im serie de probleme de in
les, pentru bilanţul... be în fiecare loc de pro Moldovan, Maria E.şdnu. Democrate a subliniat pune să se facă totul teres comun cu preşedin
neficiarilor a fost expri ducţie al Î.C. Orăştie ca Aurelia Iancu, Rodica înaltul prestigiu interna pentru soluţionarea pe tele Kampuchiei Demo
mată cu multă plasticitate litatea produselor se află Neagu, operatoarele Feli- ţional de care se bucură cale politică, prin nego crate, Norodom Sianuk. în
de tehnicianul principal în prim plan. Dar, la sec cia Aleman, Niculina Ta- personalitatea preşedinte cieri, a situaţiei din Kam cadrul unui dejun.
Floarea Damian, coordona ţia piese auto se pare că maş, Iustina Bogdan şi al lui Nicolae Ceauşescu, ini puchia, în interesul po Convorbirile şi dejunul
torul grupei C.T.C. de la ea nu mai reprezintă ceva tele. „De la secţia ambala ţiativele şi acţiunile şe porului kampuehian, al s-au desfăşurat într-o
secţia piese auto a I. C. O- ce există doar „în faţa o- je — ne spunea tehnicia fului statului român con tuturor ţărilor şi popoa atmosferă de prietenie,
răştie: „Fără C.T.C. dru chilor", ci a pătruns chiar nul principal Olivia Siser- sacrate afirmării politicii relor din zonă, al cauzei stimă şi înţelegere re
mul către orice obiectiv în firea oamenilor, în in- man, coordonator grupă de înţelegere şi colaborare păcii şi înţelegerii în re ciprocă.
propus ar fi mult mai C.T.C. — ca şi de la „pie
lung !". se auto", o mare parte
Un Gradul de pregătire şi responsabilitatea oamenilor—
— Acest adevăr — men din producţia obţinută este
ţiona interlocutoarea — I. C. ORASTIE destinată exportului.
se referă a>tît la controlul motiv în plus pentru rea
„din afară" al calităţii, cit la toate produsele. O do condiţii esenţiale ale înfăptuirii sarcinilor economice
unei înalte calităţi
lizarea
şi la autocontrol, adică la teriorul lor sufletesc. „A-
trecerea fiecărui produs ceasta — ne informa ing. vedeşte şi activitatea des
prin exigenţele... conştiin Mai'ia Ţcrbea, şef birou făşurată de controlorii Ana înfăptuirea integrală a tarul comitetului de partid lectivele miniere . din Va
ţei muncitoreşti. Orice pro C.T.C. — înseamnă că Tonevici, Angela Gorun, obiectivelor şi sarcinilor al întreprinderii miniere lea Jiului, actualul cinci
dus ieşit pe poarta’ fa baza controlului asupra Ilona Itu, de operatoare ce revin, judeţului nostru Hunedoara, Maria Oană, nal reprezintă perioada li
bricii trebuie să fie cu a- calităţii o reprezintă, aici. le Cornelia Berar, Ana în anul 1987. şi în perspec secretarul comitetului de nei solicitări unice,, fără
devărat' rezultatul price producătorii de piese auto Joca, Maria Bădiuţ, Liviq tiva întregului cincinal se partid din cadrul Coope- precedent în istoria secu
perii profesionale şi al u- înşişi". Dănilaş şi multe altele" află într-o strînsă depen lară de extracţie şi pre
rtei conştiinţe desăvîrşite Practic, cei retribuiţi Am notat multe nume denţă, între alţi factori, lucrare a cărbunelui, mai
a oamenilor asupra triplei pentru controlul calităţii de operatoare. Dar, iată şi de gradul de pregătire pro Ânchetă exact, în această etapă
lor calităţi — proprietari, nu ar putea controla co opinia uneia din cele mai fesională, politico-ideolo- producţia de cărbune tre
producători şi beneficiari. respunzător fiecare din bune operatoare, Ana Poe- gică şi culturală a oa pe probleme buie dublată. Este o sar
Secretarul general al parti miile de produse fabrica nar, de la secţia piese auto: menilor, de responsabili ole muncii de partid cină dată de conducerea
dului, tovarăşul Nicolae te. Treaba aceasta o fac, „De reglarea corectă a ma tatea socială cu care lu în economie partidului, de tovarăşul
Ceauşescu, a arătat că ac desigur, chiar operatorii, şinilor şi de respectarea crează. Nicolae Ceauşescu, cu
tualul cincinal, 1986—1990. strungarii, lăcătuşii, matri- întocmai a tehnologiilor în intenţia de a releva foarte multe şi majore
marchează intrarea Româ ţerii şi toţi ceilalţi oa de fabricaţie depinde în unele preocupări şi expe implicaţii politice, econo
niei într-un nou stadiu ' meni aflaţi pe liniile de mare măsură buna calita rienţe existente în judeţ rativei agricole de pro mice şi sociale, atît pen
de dezvoltare economico- fabricaţie. Prin urmare, la te a produselor. Autocon în această direcţie, am ducţie Rapoltu Mare, tru organizaţia municipală
socială, realizarea unei noi I.C. Orăştie se poate spu trolul constituie, deci, for întreprins o anchetă în Petru Barna, secretarul de partid, cît şi pentru
calităţi a muncii şi vieţii ne că sînt sute şi chiar ma de bază şi, în acelaşi care au fost solicitaţi to comitetului de partid al consiliile oamenilor mun
întregului popor. în uni mii de... controlori teh timp, de viitor în realiza varăşii Romuluţ Dragoş, Trustului antrepriză gene cii, organizaţiile de masă
tatea noastră, s-au obţinut nici de calitate I rea unei calităţi corespun secretar al Comitetului rală de construcţii montaj CORNEL ARMEANU
zătoare". municipal de partid Pe Hunedoara—Deva.
MARIN NEGOIŢĂ troşani, Ioan Bîrnă, secre R/ Dragoş : Pentru co (Continuare în pag. a 2-a)
Sporirea rodniciei pămîntului — factor de bază
în obţinerea de recolte superioare la hectar
In complexul de acti tilizîndu-se astfel 217 hec la care iau parte mecani mare parte din gunoiul
vităţi menite a spori rod tare teren. zatorii Dumitru Asimione- dus în cîmp. Importante
nicia pămîntului — calea Cele mai mari cantităţi sei, Andrei Ioo şi Gheorghe cantităţi au fost împrăş
obţinerii unor recolte su de îngrăşăminte naturale Burîeanu. tiate şi la cooperativele
perioare la hectar — ferti transportate se înregistrea — Am fertilizat pînă a- din Cristur, Le.şnic ş.a. în
lizarea naturală a terenu ză la cooperativele agrico cum aproape 40 de ha şi cooperativele amintite ac
lui se înscrie în prkn le din Şoimuş — 2 600 to ne propunem să adminis tivitatea continuă şi în
plan. Pornind de la a- ne, Brăliişca — 2 400 tone, trăm gunoi de grajd pe 90 aceste zile. La cooperati
cest adevăr de necontes Deva — 2 200 tone, ca şi de ha, în această iarnă — vele din Bîrcea, Hărău şi
tat şi acţionînd în lumina la A.E.I. Chimindia — ne spunea Sergiu Sbuchea, Veţel gunoiul de grajd se
orientărilor şi indicaţiilor 2 000 tone ş.a. Aurel Luca, inginerul şef al C.A.P. De află în platforme în cîmp
cuprinse în cuvîntarea to preşedintele C.A.P. Şoi va. nefiind fertilizat încă nici
varăşului Nicolae Ceauşescu, muş, arăta : Cantităţile de gunoi de un metru pătrat de teren,
secretarul general al parti în aceste unităţi — punem
dului, la Plenara lărgită această problemă în sar
a Consiliului Naţional al C. U. A. S. C. D E V A cina organelor şi organi
Agriculturii, Industriei A- zaţiilor de partid, a consi
‘limentare, Silviculturii şi liilor populare, a condu
Gospodăririi Apelor — — Am dus în cîmp toa grajd transportate în u- cerilor de cooperative —
cooperatorii, mecanizato tă cantitatea de îngrăşă nele unităţi sînt încă mici. se cer organizate acţiuni
rii şi specialiştii din uni minte ce exista în ferma La C.A.P. Hărău au fost de masă — cu participa
tăţile ce aparţin Consiliu zootehnică. în aceste zile duse în cîmp doar 160 to rea unui număr cît mai
lui unic agroindustrial De se munceşte la adminis ne, la C.A.P. Bîrsău — mare de oameni — pentru
va acordă, în această pe trarea acestora, activitate 310 tone, iar la C.A.P. a se duce în cîmp întrea
rioadă, o atenţie maximă la care am mobilizat un Veţcl — 400 tone. în fer ga cantitate de îngrăşămin
transportului în cîinp a mare număr de coopera mele zootehnice din unită te naturale şi administra
îngrăşămintelor .naturale tori şi atelaje. Ca rezul ţile respective mai există rea cît mai grabnică a
şi administrării acestora tat al acestui fapt, pînă cantităţi însemnate de acestora — fertilizarea te
pe terenurile ce urinează în prezent au fost împrăş îngrăşăminte naturale. De renului fiind factor esen
a fi cultivate în primă tiate 2 000 tone gunoi cu aceea activitatea trebuie ţial în obţinerea unor re
întreprinderea „Plafar“ Orăştie. în vîrful unei coloa vara viitoare. La nivel de care s-au fertilizat peste mult impulsionată în pe colte superioare pe unita
ne de distilare fracţionată în vid a uleiurilor volatile, înal consiliu unic, s-au dus în 30 de ha teren. rioada următoare. tea de suprafaţă — obiec
tă, de cîţlvn zeci do metri, tînărul operator chimist Mar cîrnp, pînă în prezent,
cel VasUescu supraveghează buna funcţionare a dlvizorului La C.A.P. Deva au mai La unităţile agricole din tiv de maximă însemnă
de reflux. 12 730 tone gunoi de^grajd, rămas de transportat în Deva, Brănişca, 'Şoimuş, tate al celui de al. II-lea
Foto NICOLAE GHEORGHIU din care 9 CIO tone au cîmp circa 100 tone îngră precum şi la A.E.I. Chi an al actualului cincinal.
fost deja administrate, fer- şăminte naturale, activitate mindia s-â administrat o TRAIAN BONDOR