Page 33 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 33

CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL


      fs\                                                                    NiCOLÂE CEAOSESCU SI PREŞEDINTELE
                                                                       KAMPUCHIEI DEMOCRATE, NORODOM SIANUK


                                                                                       T  o v a r ă ş u l    Nicolae   marilor   naţiuni,   soluţionării   în  acest,  cadru,  preşedin­
                                                                                                                 între
                                                                                                                                            giune  şi  în  întreaga  lume.
                                                                                      Ceauşescu,  preşedintele  Re­
                                                                                                                           probleme
                                                                                                                                      ale
     S O C I A L I S M U L                                                            publicii  şi   Socialiste   îratîlnit,   tuturor   păcii   în   întreaga   tele   României  toate   subliniat
                                                                                                                 lumii  de  azi  in  inte:  osul
                                                                                                        Româ­
                                                                                                                                                          a
                                                                                      nia,
                                                                                                         Elena
                                                                                                tovarăşa
                                                                                                                                       al
                                                                                                                          popoarelor,
                                                                                                                                                       realizării
                                                                                                                                                                unei
                                                                                                                                            necesitatea
                                                                                      Ceauşescu,
                                                                                                                 cauzei
                                                                                                 s-au
                                                                                                                                                   reconcilieri
                                                                                                                                            largi
                                                                                                                                                               naţio­
                                                                                                                 lume.
                                                                                      luni,  cu  preşedintele  Kam-
                                                                                                                                                              forţele
                                                                                                                                                  între
                                                                                                                                            nale
                                                                                              Democrate,
                                                                                                                                convorbirii,
                                                                                                                  în
                                                                                                                       cadrul
                                                                                                                                                            retragerii
                                                                                                    care,
                                                                                      dom
                                                                                                          îm­
                                                                                                                                           trupelor
                                                                                                                                                    străine
        ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.                               puchiei   Sianuk,  prinţesa   Noro­  care  a  avut  loc  cu  acest   din   Kampuchia,   din   a-
                                                                                                                 prilej,
                                                                                                          Mo­
                                                                                             cu
                                                                                                                         prinţul
                                                                                                                                 Norodom
                                                                                      preună
                                                                                                                                           ceastă  ţară  şi  creării  con­
        S I   A l   C   O    M  S I   L I   U   I U I   P O  P U L A R   J U D E Ţ E A N  nique  Sianuk,  face  o  vi­  Sianuk  a  făcut  o  infor­  diţiilor   ca   poporul   kam-
                                                                                                                 mare  în  legătură  cu  situa­
                                                                                      zită  de  prietenie  în  ţara  .
                                                                                                                                           puchian  să-şi  rezolve  sin­
                                                                                      noastră.                   ţia  din  Kampuchia  Demo­  gur   problemele   ’   interne,
                                                                                       T  o v a r ă ş u l    Nicolae   crată,   evidenţiind   preocu­  fără  nici  un  amestec  din
                                                                                      Ceauşescu  a  adresat  prin­  parea  guvernului  de  coa­  afară.
        Anul XXXIX, nr. 9 068    MARŢI, 13 IANUARIE 1987       4 pagini - 50 bani     ţului   Norodom   Sianuk   şi   liţie   naţională   pentru   u-
                                                                                                                                             De  asemenea,  in  cadrul
                                                                                      prinţesei   Monique   Sianuk   nirea   tuturor   forţelor   po­  convorbirii,   preşedintele
                                                                                      un  salut  călduros  şi  cele   litice  şi  sociale  în  lupta   Nicolae  Ceauşescu  a  pre­
                                                                                      mai   bune   urări   de   bun   pentru   dobîndirea   inde­  zentat  preocupările  şi  ac­
                                                                                      venit   la   Bucureşti.   Tot­  pendenţei,   pentru   retrage­  ţiunile   României   .   pentru
                                                                                      odată,   preşedintele   Româ­  rea   trupelor   străine   din   înfăptuirea   dezarmării,   şl
                                                                                      niei  şi-a  exprimat  convin­  ţară  şi  asigurarea  dreptu­  în  primul  rînd  a  deza-mă-
                                                                                      gerea  că  vizita  se  va  în­  lui   poporului   kampuehian   rii   nucleare,   pentru   solu­
                                                                                     scrie   ca   o   nouă  contri­  de  a-şi  hotărî  în  mod  li­  ţionarea   pe   cale   paşn’că,
                                                                                      buţie   la   dezvoltarea   re­  ber  viitorul  său.  Oaspete­  prin   tratative,   a   tuturor
     Calitatea produselor—un atribut                                                 colaborare  de   româno—kam-   le  a  adresat  cele  mai  vii   problemelor  litigioase,  pen­
                                                                                                  prietenie
                                                                                      laţiilor
                                                                                                            şi
                                                                                                                 mulţumiri
                                                                                                                                  sprîj’nul
                                                                                                                           pentru
                                                                                                                                                promovarea
                                                                                                                                           tru
                                                                                      puchicne,  la  întărirea  con­  şi   solidaritatea   manifes­  politicii   de   pace,  fermă  a
                                                                                                                                                              securi­
       susţinut tot mai mult prin                                                     lucrării  şi  înţelegerii  din­  tate  de  poporul  român,  de   tate  şi  colaborare  în  Eu­
                                                                                                                           socialistă
                                                                                                                 România
                                                                                      tre naţiuni.
                                                                                                                                      cu
                                                                                       Mulţumind   pentru   invi­  lupta   poporului   kampU-   ropa şi în lume.
                                                                                                a
                                                                                                   vizita
                                                                                                          ţara
          autocontrolul producătorilor                                               taţia   de   preşedintele   No­  cliian  pentru  o  Kampuchie
                                                                                                                                       şi
                                                                                                                 independentă,
                                                                                                                              neutră
                                                                                      noastră,
                                                                                                                                                             Nicolae
                                                                                                                                              o v a r ă ş u l
                                                                                                                                             T
                                                                                      rodom  Sianuk  a  exprimat   nealiniată.             Ceauşescu,     preşedintele
       Importanţa  ce  o  prezin­  rezultate   deosebite   pe   li­  în  secţia  piese  auto  am   satisfacţia  sa  de  a  se  re-   T  o v a r ă ş u l    Nicolae   Republicii  Socialiste  Româ­
     tă  controlul  tehnic  dc  ca­  nia  calităţii  în  primul  an   notat  numele  unora  dintre   întîlni   şi   purta   convor­  Ceauşescu   a   reafirmat,   şi   nia,   şi   tovarăşa   Elena
     litate   asupra   produselor   al   cincinalului   actual   şi,   ei:   controlorii   Maria   Pi­  biri   cu   preşedintele   eu   acest   prilej,   poziţia   Ceauşescu,   au   continuat
     proprii,   pentru   orice   uni­  la  fel,  acum,  la  începutul   per,  Elisabeta  Groza,  Cor­  Nicolae Ceauşescu.  României  în  această  pro­  schimbul   de   vederi   într-o
     tate  economică,  şi,  mai  a-   lui 1987.            nelia   Bîldea,   Margareta   Preşedintele   Kampuchiei   blemă,  arătînd  că  se  im­  serie  de  probleme  de  in­
     les,   pentru   bilanţul...   be­  în  fiecare  loc  de  pro­  Moldovan,   Maria   E.şdnu.   Democrate   a   subliniat   pune   să   se   facă   totul   teres  comun  cu  preşedin­
     neficiarilor   a   fost   expri­  ducţie  al  Î.C.  Orăştie  ca­  Aurelia   Iancu,   Rodica   înaltul   prestigiu   interna­  pentru   soluţionarea   pe   tele   Kampuchiei   Demo­
     mată  cu  multă  plasticitate   litatea   produselor   se   află   Neagu,   operatoarele   Feli-   ţional  de  care  se  bucură   cale   politică,   prin   nego­  crate,  Norodom  Sianuk.  în
     de   tehnicianul   principal   în  prim  plan.  Dar,  la  sec­  cia   Aleman,  Niculina  Ta-   personalitatea   preşedinte­  cieri,  a  situaţiei  din  Kam­  cadrul unui dejun.
     Floarea  Damian,  coordona­  ţia  piese  auto  se  pare  că   maş,  Iustina  Bogdan  şi  al­  lui  Nicolae  Ceauşescu,  ini­  puchia,   în   interesul   po­  Convorbirile   şi   dejunul
     torul  grupei  C.T.C.  de  la   ea  nu  mai  reprezintă  ceva   tele.  „De  la  secţia  ambala­  ţiativele   şi   acţiunile   şe­  porului   kampuehian,   al   s-au   desfăşurat   într-o
     secţia  piese  auto  a  I.  C.  O-   ce  există  doar  „în  faţa  o-   je  —  ne  spunea  tehnicia­  fului  statului  român  con­  tuturor   ţărilor   şi   popoa­  atmosferă   de   prietenie,
     răştie:   „Fără   C.T.C.   dru­  chilor",  ci  a  pătruns  chiar   nul  principal  Olivia  Siser-   sacrate   afirmării   politicii   relor  din  zonă,  al  cauzei   stimă   şi   înţelegere   re­
     mul   către   orice   obiectiv   în firea oamenilor, în in-  man,   coordonator   grupă   de înţelegere şi colaborare  păcii şi înţelegerii în re­  ciprocă.
     propus   ar   fi   mult   mai                        C.T.C.  —  ca  şi  de  la  „pie­
     lung !".                                             se   auto",   o   mare   parte
                                                                                Un  Gradul de pregătire şi responsabilitatea oamenilor—
       —  Acest  adevăr  —  men­                          din  producţia  obţinută  este
     ţiona   interlocutoarea   —   I. C. ORASTIE           destinată   exportului.
     se  referă  a>tît  la  controlul                      motiv  în  plus  pentru  rea­
     „din  afară"  al  calităţii,  cit                    la  toate  produsele.  O  do­ condiţii esenţiale ale înfăptuirii sarcinilor economice
                                                                  unei  înalte  calităţi
                                                           lizarea
     şi  la  autocontrol,  adică  la   teriorul   lor   sufletesc.   „A-
     trecerea   fiecărui   produs   ceasta  —  ne  informa  ing.   vedeşte  şi  activitatea  des­
     prin   exigenţele...   conştiin­  Mai'ia   Ţcrbea,   şef   birou   făşurată  de  controlorii  Ana   înfăptuirea   integrală   a   tarul  comitetului  de  partid   lectivele  miniere  .  din  Va­
     ţei  muncitoreşti.  Orice  pro­  C.T.C.   —   înseamnă   că   Tonevici,   Angela   Gorun,   obiectivelor   şi   sarcinilor   al   întreprinderii   miniere   lea   Jiului,   actualul   cinci­
     dus  ieşit  pe  poarta’  fa­  baza   controlului   asupra   Ilona   Itu,   de   operatoare­  ce   revin,   judeţului   nostru   Hunedoara,   Maria   Oană,   nal  reprezintă  perioada  li­
     bricii  trebuie  să  fie  cu  a-   calităţii  o  reprezintă,  aici.   le   Cornelia   Berar,   Ana   în  anul  1987.  şi  în  perspec­  secretarul   comitetului   de   nei   solicitări   unice,,   fără
     devărat'   rezultatul   price­  producătorii  de  piese  auto   Joca,  Maria  Bădiuţ,  Liviq   tiva  întregului  cincinal  se   partid din cadrul Coope-  precedent  în  istoria  secu­
     perii  profesionale  şi  al  u-   înşişi".           Dănilaş   şi   multe   altele"   află   într-o   strînsă   depen­                lară  de  extracţie  şi  pre­
     rtei   conştiinţe   desăvîrşite   Practic,   cei   retribuiţi   Am   notat   multe   nume   denţă,   între   alţi   factori,          lucrare   a   cărbunelui,   mai
     a  oamenilor  asupra  triplei   pentru   controlul   calităţii   de  operatoare.  Dar,  iată  şi   de  gradul  de  pregătire  pro­  Ânchetă   exact,   în   această   etapă
     lor   calităţi   —   proprietari,   nu  ar  putea  controla  co­  opinia  uneia  din  cele  mai   fesională,   politico-ideolo-       producţia  de  cărbune  tre­
     producători   şi   beneficiari.   respunzător   fiecare   din   bune  operatoare,  Ana  Poe-   gică   şi   culturală   a   oa­  pe probleme   buie  dublată.  Este  o  sar­
     Secretarul  general  al  parti­  miile  de  produse  fabrica­  nar,  de  la  secţia  piese  auto:   menilor,   de   responsabili­  ole muncii de partid   cină   dată   de   conducerea
     dului,   tovarăşul   Nicolae   te.  Treaba  aceasta  o  fac,   „De  reglarea  corectă  a  ma­  tatea  socială  cu  care  lu­  în economie  partidului,   de   tovarăşul
     Ceauşescu,  a  arătat  că  ac­  desigur,   chiar   operatorii,   şinilor   şi   de   respectarea   crează.                            Nicolae   Ceauşescu,   cu
     tualul  cincinal,  1986—1990.   strungarii,   lăcătuşii,   matri-   întocmai   a   tehnologiilor   în  intenţia  de  a  releva        foarte   multe   şi   majore
     marchează   intrarea   Româ­  ţerii   şi   toţi   ceilalţi   oa­  de   fabricaţie   depinde   în   unele  preocupări  şi  expe­       implicaţii   politice,   econo­
     niei   într-un   nou   stadiu   '   meni  aflaţi  pe  liniile  de   mare  măsură  buna  calita­  rienţe   existente   în   judeţ   rativei   agricole   de   pro­  mice  şi  sociale,  atît  pen­
     de   dezvoltare   economico-   fabricaţie.  Prin  urmare,  la   te  a  produselor.  Autocon­  în   această   direcţie,   am   ducţie   Rapoltu   Mare,   tru   organizaţia   municipală
     socială,  realizarea  unei  noi   I.C.  Orăştie  se  poate  spu­  trolul  constituie,  deci,  for­  întreprins   o   anchetă   în   Petru   Barna,   secretarul   de   partid,   cît   şi   pentru
     calităţi  a  muncii  şi  vieţii   ne  că  sînt  sute  şi  chiar   ma  de  bază  şi,  în  acelaşi   care  au  fost  solicitaţi  to­  comitetului   de   partid   al   consiliile   oamenilor   mun­
     întregului   popor.   în   uni­  mii   de...   controlori   teh­  timp,  de  viitor  în  realiza­  varăşii   Romuluţ   Dragoş,   Trustului   antrepriză   gene­  cii, organizaţiile de masă
     tatea noastră, s-au obţinut  nici de calitate I      rea  unei  calităţi  corespun­  secretar   al   Comitetului   rală  de  construcţii  montaj   CORNEL ARMEANU
                                                          zătoare".                  municipal   de   partid   Pe­  Hunedoara—Deva.
                                                                   MARIN NEGOIŢĂ     troşani, Ioan Bîrnă, secre­  R/ Dragoş : Pentru co­    (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                   Sporirea rodniciei pămîntului — factor de bază
                                                                      în obţinerea de recolte superioare la hectar
                                                            In   complexul   de   acti­  tilizîndu-se  astfel  217  hec­  la  care  iau  parte  mecani­  mare   parte   din   gunoiul
                                                          vităţi  menite  a  spori  rod­  tare teren.           zatorii   Dumitru   Asimione-   dus   în   cîmp.   Importante
                                                          nicia   pămîntului   —   calea   Cele   mai   mari   cantităţi   sei,  Andrei  Ioo  şi  Gheorghe   cantităţi   au   fost   împrăş­
                                                          obţinerii   unor   recolte   su­  de   îngrăşăminte   naturale   Burîeanu.       tiate   şi   la   cooperativele
                                                          perioare  la  hectar  —  ferti­  transportate   se   înregistrea­  —  Am  fertilizat  pînă  a-   din  Cristur,  Le.şnic  ş.a.  în
                                                          lizarea  naturală  a  terenu­  ză  la  cooperativele  agrico­  cum  aproape  40  de  ha  şi   cooperativele   amintite   ac­
                                                          lui   se   înscrie   în   prkn   le  din  Şoimuş  —  2  600  to­  ne  propunem  să  adminis­  tivitatea   continuă   şi   în
                                                          plan.   Pornind   de   la   a-   ne,  Brăliişca  —  2  400  tone,   trăm  gunoi  de  grajd  pe  90   aceste  zile.  La  cooperati­
                                                          cest   adevăr   de   necontes­  Deva  —  2  200  tone,  ca  şi   de  ha,  în  această  iarnă  —   vele  din  Bîrcea,  Hărău  şi
                                                          tat  şi  acţionînd  în  lumina   la   A.E.I.   Chimindia   —   ne  spunea  Sergiu  Sbuchea,   Veţel  gunoiul  de  grajd  se
                                                          orientărilor   şi   indicaţiilor   2  000  tone  ş.a.  Aurel  Luca,   inginerul  şef  al  C.A.P.  De­  află  în  platforme  în  cîmp
                                                          cuprinse  în  cuvîntarea  to­  preşedintele   C.A.P.   Şoi­  va.                 nefiind   fertilizat   încă   nici
                                                          varăşului  Nicolae  Ceauşescu,   muş, arăta :           Cantităţile de gunoi de  un  metru  pătrat  de  teren,
                                                           secretarul  general  al  parti­                                                 în  aceste  unităţi  —  punem
                                                           dului,   la   Plenara   lărgită                                                 această   problemă   în   sar­
                                                           a   Consiliului   Naţional   al          C. U. A. S. C. D  E  V  A              cina   organelor   şi   organi­
                                                           Agriculturii,   Industriei   A-                                                 zaţiilor  de  partid,  a  consi­
                                                          ‘limentare,   Silviculturii   şi                                                 liilor   populare,   a   condu­
                                                          Gospodăririi   Apelor   —    —  Am  dus  în  cîmp  toa­  grajd   transportate   în   u-   cerilor   de   cooperative   —
                                                          cooperatorii,   mecanizato­  tă   cantitatea   de   îngrăşă­  nele  unităţi  sînt  încă  mici.   se   cer   organizate   acţiuni
                                                          rii  şi  specialiştii  din  uni­  minte  ce  exista  în  ferma   La  C.A.P.  Hărău  au  fost   de  masă  —  cu  participa­
                                                          tăţile  ce  aparţin  Consiliu­  zootehnică.   în   aceste   zile   duse  în  cîmp  doar  160  to­  rea   unui   număr   cît   mai
                                                           lui  unic  agroindustrial  De­  se   munceşte   la   adminis­  ne,  la  C.A.P.  Bîrsău  —   mare  de  oameni  —  pentru
                                                          va  acordă,  în  această  pe­  trarea   acestora,   activitate   310   tone,   iar   la   C.A.P.   a  se  duce  în  cîmp  întrea­
                                                           rioadă,   o   atenţie   maximă   la  care  am  mobilizat  un   Veţcl  —  400  tone.  în  fer­  ga  cantitate  de  îngrăşămin­
                                                           transportului   în   cîinp   a   mare   număr   de   coopera­  mele  zootehnice  din  unită­  te  naturale  şi  administra­
                                                          îngrăşămintelor   .naturale   tori  şi  atelaje.  Ca  rezul­  ţile   respective   mai   există   rea   cît   mai   grabnică   a
                                                          şi   administrării   acestora   tat   al   acestui   fapt,   pînă   cantităţi   însemnate   de   acestora  —  fertilizarea  te­
                                                           pe   terenurile   ce   urinează   în  prezent  au  fost  împrăş­  îngrăşăminte   naturale.   De   renului  fiind  factor  esen­
                                                           a   fi   cultivate   în   primă­  tiate  2  000  tone  gunoi  cu   aceea   activitatea   trebuie   ţial  în  obţinerea  unor  re­
          întreprinderea   „Plafar“   Orăştie.   în   vîrful   unei   coloa­  vara  viitoare.  La  nivel  de   care   s-au   fertilizat   peste   mult   impulsionată   în   pe­  colte  superioare  pe  unita­
      ne  de  distilare  fracţionată  în  vid  a  uleiurilor  volatile,  înal­  consiliu  unic,  s-au  dus  în   30 de ha teren.  rioada următoare.  tea  de  suprafaţă  —  obiec­
      tă,   de   cîţlvn   zeci   do   metri,   tînărul   operator   chimist   Mar­  cîrnp,   pînă   în   prezent,
      cel   VasUescu   supraveghează   buna   funcţionare   a   dlvizorului            La  C.A.P.  Deva  au  mai   La  unităţile  agricole  din   tiv   de   maximă   însemnă­
      de reflux.                                           12  730  tone  gunoi  de^grajd,   rămas   de   transportat   în   Deva,   Brănişca,   'Şoimuş,   tate  al  celui  de  al.  II-lea
                               Foto NICOLAE GHEORGHIU      din  care  9  CIO  tone  au   cîmp  circa  100  tone  îngră­  precum  şi  la  A.E.I.  Chi­  an al actualului cincinal.
                                                           fost deja administrate, fer-  şăminte naturale, activitate  mindia s-â administrat o    TRAIAN BONDOR
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38