Page 34 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULI
Fiecare cerere înseamnă GRADUL DE PREGĂTIRE Şl RESPONSABILITATEA
? T e :
este
exemplu
edificator
judeţean şi municipal De
:
un om şi problemele sale (Urmare din pag. 1) anul trecut, din 50 de va, precum şi al celorlalte
20,00 Tck
şi obşteşti, pentru toate absolvenţi de liceu, numai organe de partid pe teri 20,20 Viaţ
Intre unităţile do larg primit 230 de cereri şi se canalizare în casă ? Iată colectivele de mineri şi 2 s-au stabilit la I.M.M., toriul cărora avem de exe * Ti
contact cu publicul, cele sizări de la populaţia care deci că într-un sistem, bine preparatori. în timp ce toţi cei 26 ve cutat lucrări, -am între seze
de gospodărie comunală locuieşte în blocuri .şi 75 organizat în general pen Este evident că un ast niţi din şcoala profesio prins acţiuni şi am luat ¿0,35 sea;
lor).
si locativă şi cele presta de la. cei cu locuinţe in tru rezolvarea sesizărilor fel de volum do muncă, nală sau calificaţi la locul măsuri pentru ca la fie Giuî
toare de servicii polari dividuale proprietate per există posibilităţi de per dc o asemenea complexita do muncă sînt astăzi mun care loc de muncă să fie 2i,r»o Tele
zează, datorită însăşi me sonală. în ceea ce priveş fecţionare. te cere o preocupare foar citori ai unităţii. bine cunoscute sarcinile
nirii lor, o mulţime de te această a doua catego Cum arătă, dar, mai a- te serioasă pentru recru Practicăm şi stimularea dc pian, întărirea activi
contacte cu oamenii atît rie, cererile sale au fost les, ce arată „oglinda" ra tarea, pregătirea profe materială atît a şefilor tăţii de îndrumare, spri
direct cit şi pe calea ce aproape în exclusivitate porturilor cu populaţia sională şi stabilizarea for do brigăzi care se ocupă jin si control, perfecţiona
rerilor, sesizărilor şi re dc prestaţii în construcţii privite prin prisma sesi ţei de muncă — princi de recrutarea, calificarea rea aprovizionării tehnieo- BUCUIl
clamagiilor prezentate în şi au fost în totalitate zărilor şi -reclamaţii! or la palul factor al produc şi. stabilizarea oamenilor, materiale a formaţiilor de dioprogra
scrisori sau audienţe. rezolvate. Este momentul Cooperativa meşteşugă ţiei. In esenţă, acţionăm cit şi a acestora din ur lucru, sporirea, exigenţei 0,15 Sfatu
La ordin
respectarea
Cum s-a acţionat con să consemnăm că la acest rească „Prestarea" clin pe două fronturi. Primul mă, ceea. ce s-a dovedit faţă de de punere ter cultură;
eficient.
menelor
în
cret în această direcţie în- subcapitol al prestaţiilor Simeria ? Avem la îndc- vizează perfecţionarea pro funcţiune sau folosinţă, nai; 7,:io
8.00 Hev
Comitetului
sprijinul
Cu
tv-una din subunităţile la populaţie planul anual mînă informarea anuală, priei activităţi privitoare ■ municipal de partid Hu precum şi faţă de calita Curierul
G.I.G.C.L. — Secţia gos a fost depăşit cu peste 18 prezentată do cooperativă la recrutarea oamenilor tea lucrărilor executate. îsuletin
podărie comunală şi loca la sulă. biroului e x e c u t i v al capabili să lucreze într-o nedoara am întreprins şi M. Qană : Dc cîţiva ani Răspunde
lor; 10,00
tivă Simeria ? Cîtcva ele U.J.C.M. Şi am măi avut mină de cărbune. în a- alte acţiuni, care şi-au încoace a crescut diferen J0,05 Mit
mente lămuritoare nc-au la îndemînă evidenţa se ceastă zonă problematică dovedit eficienţă; Am ce ţa între realizările obţi rilor; 10,:
furnizat tovarăşii Gheor- Problemele ridicate sizărilor şi reclamaţiilor abordăm într-un mod nou rut şi s-a aprobat spori nute în unitatea noastră Iară; 1
11.00 Hui
ghe Pleian, şeful secţiei. de oamenii muncii de la • cooperativă. Nouă însăşi recrutarea forţei rea numărului de clase cooperatistă pe planul pro 12,05 Ue\
Alexandru Pop. şi Vasllc în audienţe şi scrisori reclamaţii înregistrate, 9 de muncă, şi aici avînd în şcolile profesionale, care ducţiei vegetale, şi pe col radio; j;
liorgpş, persoane desem — cercetate operativ, rezolvate. O situaţie bună, de-a face cu două lucruri . dau, cum spuneam, ga al sectorului zootehnic. ra io Ici o
nate de conducere să se chiar foarte bună, privită esenţiale: pe de o parte ranţia unei stabilităţi, a Faptul nu nc mulţumeşte, la j. la 3 r
inieră
ocupe de rezolvarea ce rezolvate temeinic din acest unghi. Citim în recrutarea forţei de mun unei certitudini. Pe de ceea ce a determinat co Recitai <
rerilor şi reclam aţii lor. informarea amintită : „In că am încredinţat-o nu u- altă parte, pregătirea şi mitetul de partid, cit şi rellle <
nor oameni care să fugă
15,30 At
— Am desemnat doi oa formăm Comitetul, execu după număr, ci tocmai şe perfecţionarea este con rons'iliul de conducere să României
cepută la nivel de muni
meni dintre cadrele tehni Cererile, sesizările şi re- tiv că în cursul anului filor de brigăzi proveniţi cipiu într-o sferă mai lar ia unele măsuri care să jurnal. )7
maţii fol
ce ale secţiei să se ocupe clamaţiile primite dc la (1986 — n.n.), au mai fost din nltq judeţe ale ţării, gă, cuprinzînd şi cadrele ducă la înviorarea ‘secto rele scrii
de această problemă — categoria majoritară a lo o serie de nemulţumiri care reprezintă, de fapt, dc conducere, şi activul rului zootehnic, la spori-, socialistă
prezin
cuitorilor
oraşului
nc informează tovarăşul din partea populaţiei, ca o însemnată pondere. A- de partid, pentru care rea mai accentuată a efec Ni colac
Pleian — pentru a asigu tă un registru mai divers re au fost oduse verbal- la ce.şti oameni prezintă a- sînt create şi funcţionea tivului de animale şi a Hulctin doi
clar şi aici predomină ce
Anul
ra mai multă operativita rerile de intervenţii asu cunoştinţa conducerii coo vantajul dc a cunoaşte ză cursuri speciale. producţiei animaliere. s; 10,20 :
te în rezolvare. Dar nu pra funcţionalităţii insta perativei, rezolvarea aces atît exigenţele meseriei P. Bârna: Trustul nos în ultima vreme am pus diojurnal
numai cadre am reparti laţiilor sanitare sau de tora făcîndu-se pe ioc, a- de miner, cit şi oamenii tru de antrepriză arc de un accent mai mare . pe pămîntuli Ia\
21.00
zat acestei activităţi, Ci şi încălzire centrală. în mod colo unde s-a putut, sau, din satele şi oraşele de îndeplinit sarcini de mare recrutarea pentru sectorul 22.00 O y
meseriaşi. în termenul cel mai scurt".
obişnuit pentru rezolva Este deci aşa cum bă unde vin, ei puţind fi cei anvergură în actualul cin zootehnic a unor oameni
Considerăm eă o cifră rea acestor sesizări stau la nuiam; o evidenţă incom mai convingători în am cinal. Numai in Valea cu dragoste de animale,
ne scuteşte de o parte dispoziţie doi instalatori pletă, care tratează ca se bele sensuri. Jiului trebuie să construim pentru că aceasta este o Cin
dintre comentariile ce ar şi un eanalagiu. Sîntem sizare sau reclamaţie doar Al doilea front pe care in această perioadă 14 000 garanţie a îngrijirii .şi fu
urma să le facem după asiguraţi că la nevoie, ca problemele mari. Nu con acţionăm îl reprezintă de apartamente. La aces rajării bune a animalelor, DEVA:
cercetarea celor două re pacitatea de intervenţie testăm capacitatea condu şcoala, unde punem accent tea se mai adaugă alte pentru a stopa perindarea milo tale
gistre ale secţiei în care sporeşte şi cu alţi mese cerii cooperativei de a re sporit pe şcolile profesio mii în Deva, Orăştie, Brad, cadrelor, de specialişti, cu oca (2
s
AHA:
se evidenţiază cererile şi riaşi din cadrul secţiei. zolva, chiar şi „pe loc" nale şi calificarea la locul Haţeg, precum şi în alte alte cuvinte să realizăm lerioasă
sesizările : planul ia pres Nu contestăm'. Am întîlnit o serie de 'probleme. O c- de muncă, de aici obţi- oraşe şi comune ale jude stabilizare!! oamenilor, 'in Legenda
taţii pentru. populaţie a însă destul de multe ce nînd — după experienţa ţului. Această amploare diferent că este simplu în guratic (
fost depăşit anul trecut reri din categoria urgen videnţă strictă este totuşi de pînă acum — coefi a pus în faţa comitetelor grijitor sau specialist. Mai tenţic la
tur (Fia
cu peste 1,2 milioane .lei. mai indicată. înregistra cientul cel. mai mare de de partid- clin cadrul trus trebuie .să. vedem. d,e înti • unei vieţ
Este un ..barometru" care ţelor în care s-a interve rea în acest mod permite stabilitate. Nu în ultimul tului sarcina sporirii- exi nerirea oamenilor, îmbu TRO.ŞANI
justifică în bună măsură nit abia după 2—3 zile. urmărirea şi controlul re rinei, acţionăm ‘ pentru eli genţei faţă de modul în nătăţirea structurii bazei Iruatacă
(l’urîng):
afirmaţia de la începutul Cile neplăceri au avut de zolvărilor pe cînd înregis minarea forţei de muncă care îşi îndeplinesc obli furajere prin cultivarea în Noiemhrii
acestor rînduri. Dar, iată suportat acei cetăţeni că trarea doar verbală lasă ce ne este trimisă pe alte gaţiile economice şi poli proporţii mai mari a tri- rea decis
ce arată concret eviden rora, datorită înfunclării loc la tergiversare sau ar căi. Lunar, cu sprijinul tice toţi oamenii, înccpînd folienaior, întărirea spiri- LUPENI:
s¡ Hran (i.
ţele S.G.C.L. în ultimele coloanei de canalizare, bitrarii!. Biroului Comitetului ju "de la’conducători şi. termi- tuluKde ordine şi discipli CAN: «ts.
şase luni ale anului s-au le-au ieşit apele uzate din ION CIOCLEI deţean de partid, analizăm nînd cu fiecare lucrător. nă în muncă în acest (LuceaA,
evoluţia angajărilor şi ie Cu sprijinul comitetelor sector. Intrusul
TRILA: <
şirilor din efectivele mi — seriile
nelor şi constatăm cu sa Ancheta noastră a relevat şi alte preocupări şi i ese); A
tisfacţie că fluctuaţia s-a experienţe ale organelor şi organizaţiilor de partid învinsul
redus considerabil. investigate, precum şi unele lipsuri şi neajunsuri. Im URICA NI
aşa nci
I. Bîrnă : Experienţa portant este că peste tot am întîlnit hotărîrca fer BRAD :
ne-a ’ arătat că absolven mă de ;> se acţiona mai bine, mai ordonat pentru (Steaua
ţii de liceu se adaptează creşterea calităţii pregătirii şi răspunderii oamenilor, T.tE: Tril
nuşii (I
mai greu .şi că cei mai a activului de partid, a specialiştilor pentru înfăp (Flacăra)
siguri nou încadraţi sînt tuirea neabătută a obiectivelor ce revin unităţilor BAI: P
cei proveniţi din şcolile în care lucrează în anul 1987 şi în perspectiva în TUI (Cas
HAŢEG:
profesionale şi calificaţi tregului cincinal actual. jovslvi —
la Jocul de muncă. Un cla); BH
GALÁN:
-stru
IN ATENTIA LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURA i 'SIM
i .roşul;
Jntrucît se anunţă în . La fiecare fermă se vu nui microclimat corespun reţii! ele
continuare menţinerea u- asigura, în apiop'crea zător. Unde este cazul, GHELAR
nulă (Ml
nor c o n d i ţ i i clima adăposturilor, stocul de se vor lua măsuri opera
tice nefavorabile, cu vîn- nutreţuri pentru cel pu tive de ăstupare a gău
turi puternice şi tempe ţin trei zile, mijloacele do rilor provocate de viscol I|*RO
raturi scăzute, sint ne- intervenţie în caz de în- la acoperişuri. în acelaşi
'cosare măsuri hotărîte în zăpezire şi se va face timp, se va asigura prote
Numere
fiecare unitate agricolă .gerea
Oţelăria Siemens—Martin nr. J a Combinatului si«le rurgic din Hunedoara, şeful pentru buna desfăşurare etanşeizarea adăposturilor jarea corespunzătoare a
atelierului cuptoare Oetavlan l'urdul, însoţit de maistrul Mlrcea Nanu şi topitorul Fetru dc animale în vederea serelor pentru producerea 11 ianuai
Homl-lâ, efectuează un control asupra stadiului de prelucrare a unei noi şarje de oţel. a activităţii din fermele FAZA 1
ele animale. păstrării' în interior a- u- legumelor. Extr. J
38. 3«.
29, 19, 23
FAZA .
Experienţa• acumulată de făptuirea marilor sarcini Extr. :a
comitetul de partid de la Amplă activitate politico-ideologică ce ne revin. 24. 43, 20
Combinatul siderurgic Hu Activitatea politico-ideo Extr. a
nedoara ilustrează cu cla logică, în ansamblul ei, t, 21, :35
Extr. a
ritate adevărul că activi în sprijinul îndeplinirii sarcinilor economice îşi manifestă forţa şi prin 45, 17, 39
tatea politico-ideologică faptul că dezvăluie neîm- Extr. a
constituie efectiv o forţă p Unirile, orientează preo ■15. 12, 3'
Extr. a
1
mobilizatoare. Prin întrea sarcini productive di.n a- cadrul propice analizei te sionarea activităţi cui tu- dernizarea producţiei, spo cupările spre înlăturarea 37, B. 31
ga ci complexitate şi di cest cincinal. meinice a stărilor de lu ral-artistice şi de creaţie rirea nivelului tehnic şi lipsurilor şi greutăţilor Extr. a
versitate, activitatea de Trăsătura definitorie a cruri, extinderii şi gene tehnico-ştiinţifică etc. Toa calitativ al produselor, care se mai Ivesc. Din 15. 10, 45.
Extr.
a
propagandă se străduieşte activităţii noastre în a- ralizării experienţei înain te, în scopul mobilizării creşterea productivităţi această perspectivă, încă 20, 38, 30
să răspundă multiplelor ceastă direcţie este carac tate, înlăturării unor de oamenilor la realizarea o- muncii şi eficienţei econo de la începutul acestui an, FAZA. J
Extr. a
probleme ale mersului terul de masă, atotcuprin ficienţe. Caracterul de biectiveloi* stabilite, creş mice, realizarea în cele organele şi organizaţiile 11, 15, 40
nostru înainte, contribuie zător. Este, bunăoară, re masă al activităţii de în terii răspunderii lor faţă mai bune condiţii a pro de partid au căutat ca în Fond Ic
la perfecţionarea modului velator faptul că cele pe suşire a politicii partidu de sarcini. ducţiei pentru export etc. treaga lor muncă educa 4 955 2«11
nostru de a munci, a trăi ste 500 cercuri şi cursuri lui, în strînsă corelaţie eu Un sprijin real, conclu Comitetul dc partid, orga tivă să se constituie în
şi gindi. Beneficiem în a- ale învăţămîntului politi- realităţile şi obiectivele dent în derularea unei nele şi organizaţiile din momente de creare a u-
ccst sens de o călăuză de co-ideologic de partid, colectivului nostru, este asemenea activităţi speci uzine şi secţii urmăresc nei opinii de masă, com VRE
cea mai mare însemnătate U.T.C., sindicat şi O.D.U.S. dat şi prin antrenarea fice fiecărei uzine şi sec ca permanent să se păs bative, critice, intransi
teoretică şi practică — cuprind 19 200 oameni ai propagandiştilor, membri ţii l-au constituit cele 17 treze o legătură strînsă în gente faţă de neajunsuri. ■venim ,
Programul ideologic, ca muncii. De asemenea, la ai altor organisme de puncte de documentare tre problemele teoretice Este vorba, îndeosebi, de Tt geroas.
re dă o orientare clară, nivelul celor opt uzine au partid, precum .şi a unui politico-ideologică, bogatul generale şi preocupările mai buna exploatare şi în dimineaţa,
schlmbâto
5
do largă perspectivă în fost create cercuri' poli- larg colectiv de agitatori fond dc cărţi (peste 95 000 directe, concrete dintr-o treţinere a instalaţiilor, ninsori c.
tregii activităţi politico- lico-ideologicc pentru ca la buna desfăşurare a u- numai la biblioteca exis anumită etapă. Numai aşa realizarea ritmică a pro vor restri
tul va se
educativc, fundamentează drele de conducere, la ca nor acţiuni proprii în sec tentă la club), precum şi acţiunile noastre îşi pot ducţiei; întărirea discipli Ia modera
întreaga noastră activitate re se adaugă participarea ţiile şi uzinele combinatu cele 38 000 volume tehni dovedi eficienţa în înţele nei tehnologice, creşterea cărl loca)
practică. Pe baza acestuia, unui important număr de lui. Prin aceste activităţi ce, propaganda vizuală, gerea necesităţii dc reali calităţii producţiei dc oţel, parte a
comunişti la Universitatea s-a urmărit în principal doncursul gazetelor de pe zare a sarcinilor la fiecare reducerea pierderilor. teh viteze de
comitetul de partid din politică şi de conducere. intensificarea muncii poli- rete, dezbaterile şi simpo nologice, promovarea crea din nord.
combinat a imprimat. în tico-ideologice pentru dez zioanele organizate pentru loc de muncă, numai în ţiei tehnice originale s.a. minime v
tregii activităţi trăsături Trebuie subliniat că tema acesţ fel ele contribuie e- VASILE DRAGOMIR, între mln
tica abordată îmbină or voltarea gîndirii politice creşterea contribuţiei oa fectiv la formarea omului îi grade,
bine conturate, specifice, ganic propagarea de cu şi economico a oamenilor menilor muncii la realiza secretar adjunct cu xime într
efectiv integrate în efor noştinţe teoretice cu as muncii, perfecţionarea pro rea programelor priorita nou şi dezvoltarea spiri problemele de propagandă minus 9
se va pr<.
turile colectivului pentru pectele practice de ia fie pagandei vizuale şi învă re privind promovarea tului revoluţionar, la an al Comitetului de partid depunere
real i zarea importantelor care loc de muncă, ereînd ţămîntului politic, impul progresului tehnic şi mo gajarea mai fermă la în de la C.S. Huned.ocira