Page 2 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 2
llfj!
Paq. 2 DRUMUL SOCIÂLISMI
continuărilor, în îiivaţâmintui agrozootehnic de masă
timpul altor începuturi Dezbateri recapitulative iT
în cuvîntarea rostită la învăţămînt zootehnic de la Printre cei mai activi par
şedinţa de închidere a pro C.A.P. Simeria a avut ca ticipanţi la dezbateri s-au
Deviza pe care o pro primăvară a început să se terenuri de joacă pentru gramului de pregătire şi temă prelucrarea indicato dovedit a fi îngrijitorii de
punem, de transformare a facă şi fiecare filă întoar copii. instruire a organizatorilor rilor de plan pe anul 1987 animale Iulian Toader, Pa-
fiecărei primăveri în „pri să din calendar consoli Un cadru adecvat pen de partid, preşedinţi ai şi sarcinile ce revin sec laghia Bbruni Şi Ana Şo-
măvară a primenirii şi dează această trecere. tru asemenea acţiuni sînt consiliilor unice agroindus torului creşterii animalelor fronie. 11,30 '
înfrumuseţării" poate să •Sînt cîteva activităţi care prevederile Legii 1/1985. triale de stat şi coope în perspectivă. După pre Lectorul a dovedit răs 11,35
pară în contratimp cu se pot face foarte bine în El trebuie folosit cu con ratiste, tovarăşul Nicolae cizarea cifrelor de plan, pundere şi competenţă în
mercurul termometrelor aceste zile. de sfîrşit de secvenţă şi cu maximă e- Ceau.şescu, secretarul ge - inginera Florina Bălşan, pregătirea fiecăreia- din
1
care încă mai coboară în iarnă: curăţarea de res ficienţă. Dar pe lingă a- neral al partidului, a ce şefa fermei zootehnice, lec cele 12 teme susţinute în
unele zile sub zero grade. turi vegetale şi de hîrtii cesta, la îndemîna consi rut să se acorde întreaga torul cercului, a eviden actualul an de învăţă
Poate să pară, dar nu e a zonelor verzi şi planta liilor populare stau şi alte atenţie activităţii politico- ţiat principalele căi şi mo mînt. Stau mărturie expu- 12,10
în contratimp. Acţiunile te din parcuri şi scuaruri, temeiuri juridice — legea educative de ridicare şi dalităţi de traducere a lor nerile-cadru aflate în do
de gospodărire şi înfrumu de pe peluzele stradale, gospodăriei comunale, cea formare a conştiinţei re în viaţă, antrenînd cursan sarul cercului, planşele,
seţare a localităţilor tre între blocuri, în incintele a organizării şi desfăşură voluţionare, pregătirii pro ţii la discuţii. Spre lauda graficele şi celelalte mate 13.00
buie să se desfăşoare sub întreprinderilor, igieniza rii activităţilor de muncă fesionale a ţărănimii, a tu . lor '— remarcăm atît pre
semnul permanenţei, iar rea platformelor gospodă patriotică. Le stă însă mai turor lucrătorilor din a- zenţa foarte bună, cît şi riale de acest gen utili 14.50
sosirea primăverii să con gricultură, în scopul însu interesul manifestat de zate pentru a permite . o
stituie doar un început de şirii şi aplicării celor mai toţi participanţii faţă de mai temeinică însuşire
etapă nouă de o intensita m noi cuceriri ále ştiinţei şi problemele s.upuse atenţiei n problemelor dezbătute, • 15,00
te mai deosebită în orga PRIMĂM ARA tehnicii, realizării noii ca — cei prezenţi, pornind frecvenţa bună la fiecare
nizarea şi conţinutul ac lităţi a muncii şi vieţii. ele la unele neajunsuri ce curs, cît şi notaţiile din 19.00
ţiunilor. Şi începutul a- Redăm succint, în con „catalogul" cercului. 19,15
cesta de etapă nouă are Şl ÎNFRUMUSEŢĂRII tinuare, aspectele întîlnite ş-au' făcut simţite în acti Cea mai elocventă do
loc acum pe sfîrşitul ier la dezbaterile recapitulati vitatea de anul trecut şi vadă a eficienţei cursului 20,05
nii şi începutul lunii mar ve ale unor cercuri de în- în actuala perioadă de
tie. reşti, continuarea toaletei cu seamă în sprijin dorin văţăniînt agrozootehnic din stabulaţie, au venit cu pro de învăţămînt zootehnic 21.50
este producţia de lapte,
Bineînţeles, toată iarna de primăvară la arbori ţa celor mai mulţi dintre judcţl puneri menite să ducă la 22.00
adevăraţii gospodari n-au ornamentali, evacuarea la cetăţenii judeţului de a-şi PARTICIPARE BUNA, creşterea eficienţei între livrările la fondul de stat
stat cu mîinile în sîn. Au rampe a gunoaielor prove vedea, localităţile cît mai COMPETENŢA gii munci din ferma zoo dublîndu-se • în acest an
întreţinut culturile prote nite de la asemenea acti frumoase, cît mai bine ŞI INTERES tehnică, la asigurarea ne faţă. de perioada corespun
jate în serele de material vităţi, repararea garduri gospodărite. Pe această Dezbaterea a 12-a, reca cesarului de furaje, spo zătoare a anului trecut.
săditor, au procurat ma lor, curţilor situate pe dorinţă a cetăţenilor, de pitulativă, a cercului de rirea producţiei de lapte. MiRCEA CRIVAT
teriale necesare lucrărilor arterele mari de circulaţie, putaţii consiliilor popu 20,00
20,15
propuse a se executa pe curăţarea zonelor margi lare trebuie să se bizuie Accent pe aplicarea celor
parcursul anului, au efec nale ale şoselelor de ve şi să acţioneze pentru 20,30
tuat deja o parte din cele getaţie parazită, curăţarea punerea ei în valoare.
care se puteau executa şi rigolelor stradale şi . a Nu trebuie neglijată nici însuşite la cursuri .20,(5
pe timp friguros. Exem .şanţurilor de scurgere de ambiţia competiţională a
ple bune de acest fel ofe pe marginile şoselelor, a fiecărui organ local şi a Recent, la Cooperativa — D, consider bună. La tului 'agrozootehnic nu vom 21,00
ră pînă acum municipiu] podurilor şi podeţelor de cetăţenilor. Pentru a răs agricolă de producţie din fiecare dezbatere au fost abandona preocupările, pe
Deva, oraşele Brad, Ha aluviuni sau alte depuneri punde prin fapte chemări Le.şnic s-a dezbătut — la multe intervenţii da tema linia creşterii pregătirii
ţeg, Vulcan, . comunele solide din timpul iernii lor la întrecere adresate cele două cercuri ale în în discuţie. Oamenii s-au profesionale ă cooperatori 21,50
Brăni.şca, Ilia, Dobra, Ge- şi multe altele. de consiliile populare ale văţământului agrozooteh dovedit foarte interesaţi lor. Vom pune accent pe 22,00
oagiu, Baia de Cri.ş. Pe în curînd timpul va de judeţelor Neamţ şi Timiş nic de masă ce funcţionea -'-aplicarea celor învăţate
întregul judeţ s-au efec veni propice . plantaţiilor trebuie să ne unim for ză aici, unul cu. profil ve — aş remarca aici pc Fe- de cursanţi. ' pc organiza
tuat, pînă acum, lucrări în de arbori şi arbuşti orna ţele pentru a realiza un getal, celălalt pentru lu licia Ludovic, Nicolae rea. de demonstraţii prac
valoare de peste 14 mili mentali. Se poate pregă volum cît mai mare de lu crătorii din zqotehnie — Dumbravă, Reghina Toana, tice — în aşa fel incit noi
oane lei. ti de pe acum terenul pen crări de gospodărire şi ultima temă din programa Caii Ferestrău şi. alţii —
le cunoştinţe dobîndite să
O dată cu relativa încăl tru această operaţie, ca înfrumuseţare, să trans stabilită pentru actualul în cunoaşterea sarcinilor se reflecte în obţinerea
zire a timpului, în cele să nu mai vorbim de- formăm localităţile jude an de studii. Am solicitat ce-i revin agriculturii în
mai multe localităţi urba pregătirea de ansamblu — ţului Hunedoara în modele cîteva detalii inginerului acest an, a tehnologiilor de producţii agricole su Dl
SUS
ne şi în unele sate centre nivelări, terasări, fertili de. autoconducere şi auto- şef al unităţii, Gheorghe culturilor agricole, O dată perioare. epav
de comună s-a efectuat zări etc. — în zonele vi gospodărire. Să facem din Irimie. cu încheierea învăţămîn- TRAIAN BONDOR „Z“
sau este în curs de efec rane care urmează să fie primăvara anului 1987, o —. Cîţi cooperatori au HA:
A),*
tuare corectarea coroane transformate în primăva primăvară cu adevărat a urmat cursurile învăţănxîn- — i
lor arborilor ornamentali. ră în parcuri şi scuaruri, primenirii şi înfrumuse tului agrozootehnic ? Şi în unităţile mici se pot face ii;-, i
părâ:
Iată deci că trecerea către în terenuri de sport sau ţării ! — 52, din care 12 cercul ŞAN
cu profil zootehnic, iar 40 ring)
cercul pentru cultura mare, economii mari de energie electrică rea
— Cum a fost partici (7 ?
I i/ Ar-: parea la dezbateri ? {Urmare din pag. 1) crător gestionar Letiţia petn
- mJíLr'....... ni re;
— La cercul cu profil Groşan), „Menaj" (condus cere.
zootehnic nu s-au ridicat de Nesia Lorincz), „Con (ural
probleme din acest punct vere a energiei electrice. fecţii" (coordonat dc Mă- — s
rul) :
de vedere. La cercul cu Am constatat că pe două rioara Raţ), „Parfumerie" si di
profil vegetal însă s-au în decade din luna februarie (lucrător gestionar Viorica h' I
registrat şi absenţe nerno- a.c. consumul a scăzut cu Âgache), „Select" (condus TRII
nia
tivate. Am reuşit ca toate aproape 60 la sută faţă de de Geta Costescu). (Mui
dezbaterile să le ţinem la aceeaşi perioadă din pri Cu multă zgircenic, în NO A
tilmp. Fiecare dezbatere ma lună a anului în curs. sensul bun ni cuvântului, mu In
Atţ JPJ-'
a fost pregătită minuţios, Să vedem şi pe ce căi : este drămuit consumul de
în expunerea acestora am prin reducerea numărului energie electrică şi la u-
utilizat un bogat material de becuri la strictul• ne nităţile de alimentaţie pu 'LYUU
şaisf
documentar, am făcut re cesar, înlocuirea becurilor blică „Zimbrul" (gestionar O il A
feriri concrete, la modul mari eu altele de puteri Emil Bîrlea), „Hanul Bu los
cum s-a muncit în unita mici, sigilarea prizelor ca cura" (condus de Tiberiu (Fia
BAI
tea noastră, la sarcinile ce re nu-.şi justificau utilita Stern), „Retezatul" (coor clar
ne revin în acest an, • în tea, dar mai cu seamă, donat de Alexandru Pan- H A3
lumina orientărilor şi prin înţelegerea simplului tea), zgîrcenie care în ră
indicaţiilor tovarăşului adevăr de a nu folosi inu seamnă zilnic consum cît năto
CAL
Nicolae Ceau.şescu, secre til, de a nu risipi energia mai redus de energie elec (Cas
tarul general al partidului. electrică. trică. Deci o notă bună MEF
•Si c
In grădina din fa|a uni lăţii, oamenii Ţesutoriei de mătase Deva lucrează cu hăr- — Ce ne puteţi spune Asemenea bună înţele acestor economi gospodari, ILIA
uleie ia tăieri, la greblatul ierburilor şl frunzelor. despre calitatea dezbateri gere am găsit la unităţile al căror "exemplu trebuie to I
lor ? „încălţăminte" nr. 59 (lu încurajat, generalizat. Trill
(Mit
în final am mai notat
(Urmare din pag, 1)
Rodul concret al strădaniilor colective . cîteva cifre, care sinteti
suri, dar ele vor ii com- zează avantajele materia 0
pletate cu oricîte vor mai lizării, pînă la sfîrşitul
fi necesare şi vor fi pro „La 31 iulie anul trecut, se asigură o mai bună a- o bandă transportoare, pc colectivului, ne-a spus, pe cincinalului, a programe PC
puse de oamenii noştri: In ne spune, a fost terminată, provizionare şi se reduc care navetele pline de be scurt: lor de organizare şi mo fi s-
1986 am materializat opt. prin forţe .proprii, înlocui mult locaţiile vagoanelor. re ajung rapid şi uşor — Este adevărat, au fost dernizare a proceselor de rul
în acest an vreon să mate rea liniei de îmbuteliere Totodată, la „îmbuteliere", direct în mijlocul de trans făcute multe lucruri bune producţie — în cele' două cădi
rializăm încă 12“. BF 32-2 cu alta de tip prin montarea liniei BF port, reducînd mult ma în ultimul timp în unita etape ale sale, respectiv forn
Sigur, realizările din „Tehnofrig", care a con 600, a fost scurtat traseul nopera cu manipularea na tea noastră, între care a- obţinerea unui spor de viţă,
1986, superioare celor din dus la reducerea de 15 ori .,de benzi, cu avantaje în vetelor, asigurînd opera cestea de organizare şi mo producţie marfă de 55,6 în i
anii anteriori, au stîlpi du a manoperei lucrării şi diminuarea consumurilor tivitate la încărcarea şi dernizare a proceselor de milioane lei, creşterea pro valu
rabili de susţinere, între realizarea unui spor al de energie electrică, la expedierea berii şi econo producţie ne-au adus con ductivităţii muncii cu fia
altele, în aceste coloane de producţiei de berd echiva „fermentaţii" a fost mon misind energie electrică — siderabile avantaje. între 776 000 lei (dublu faţă de rat,
organizare şi modernizare, lentă cu 5,2 milioane Iei". tată o sită vibratoare — prin scoaterea din acest gul colectiv este preocupat anul 1985), reducerea cos porc
durate cu trudă şi stăruin Şi nu omite să-i eviden aducînd un spor de cali circuit a unui. motosfivui- de necesitatea materializă turilor totale de produc km/
ţă, cu pricepere şi respon ţieze pe oamenii cu con tate berii, iar prin intro tor. La fel am procedat la rii măsurilor din acest do ţie cu 2,27 milioane lei şi vest
sabilitate muncitorească, tribuţii importante la a- ducerea automată a urmă linia I de îmbuteliere, dar meniu, gîndeşte, vine cu realizarea unui beneficiu nim
de către membrii colecti ceastă acţiune: inginerul ririi navetelor pline s-a fă pentru descărcarea nave idei şi propuneri, acţio suplimentar de 35,5 vi tre
vului, atent şi dinamic Simion Derecichei — şeful cut economie de personal telor goale. Şi tot pentru nează pentru punerea lor lioane lei, precum şi nu grad
imobilizaţi, stimulaţi de secţiei îmbu teliere-meca- şi a crescut operativitatea uşurarea eforturilor fizice, în practică şi astfel reu mele cîtofva dintre lucră înlri
organizaţia de partid, de no-energetic — şi maistrul în livrare. pentru operativitate şi ca şim să ne perfecţionăm torii cei mai angajaţi şi I.a
consiliul oamenilor mun Panteliimon Sas, — şeful S-ar putea aminti şi alte litatea berii expediate, continuu activitatea, să mai competenţi în acesî fi s
cii. Inginerul şef al între atelierului mecanic. De a- preocupări, alte reuşite am instalat o linie auto ne depăşim ritmic sarcini almplu şi important pro rul
prinderii, Aurelia Istrătes- semenea, prin strădaniile ale colectivului întreprin mată de spălare a butoaie le de plan, să conferim ces: echipa de lăcătuşi a cădi
tsa, o femeie energică şi ing. Adrian Roşculeţ, şe derii de bere Haţeg în di lor". dinamism şi eficienţă în lui Pantelimon Sas, elec pari
autoritară, aflată în unita ful formaţiei înalţ şi lăcă recţia organizării şi mo In finalul documentării, tregii noastre munci, aşa tricianul Marinei Brăila, tut
te la orice oră diai zi sau tuşului Emil Bojim, „la dernizării proceselor de l-am abordat pe ing. Io cum a subliniat din nou lăcătuşii Vaier Sucioni şi fi că
’din noapte, cînd producţia malţ" a fost montată o in producţie, multe vizînd di nel Işfan, directorul în secretarul general al parti Anton Harabagiu,- strunga 100
fi solicită -prezenţa, ştie la stalaţie de mărire a capa minuarea consumurilor de treprinderii de bere Haţeg. dului, , tovarăşul Nicolae rul Teodor Maţi, tehnicia- rul
perfecţie, pe dinafară, toa cităţii de descărcare a va energie electrică. „De e- Gu modestia ce-1 caracte Geauşescu, la şedinţa Co . nul Traí an Avram eseu, de
te ternele şi măsurile re goanelor cu respectiva ma xemplu, ne spune Simion mitetului Politic Executiv maistrul Ion Buturoiu şi riga
oamenii
din
zolvate în 1986, ca şi pe, terie primă de la 4 la 9 Derecichei, la linia a H-a rizează, deşi. este dinami al C.G. al P.C R. din 20 sa, mulţi alţii. subordines
fteie din agenda M 1987. vagoane pe zi, prin care de îmbuteliere am montat zatorul tuturor energiilor februarie 1987. •