Page 6 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 6
i. 2 DRUMUL SOCIALISMU
Un adevărat sfat omenesc, cald, sincer şi deschis
Penultima zi a lui fe seră locuitori ai tuturor lor cerealiere, păstrarea a- me de ordin edilitar-gos-
bruarie. O zi darnică în satelor comunei Ribiţa, vutului. obştesc, lucrarea podăresc, de aprovizionare
soare viu, strălucitor . şi bărbaţi şi femei, vîrstnici pămîntului, ocrotirea pă a magazinelor cu unelte
chiar călduţ. Dacă la do şi tineri. în fruntea oas durii etc. agricole, sare şi alte pro 20,00 3
suri n-ar fi petice de ză peţilor veniţi la „Tribuna Un important loc în duse industriale, precum Preocupare pentru mesajul generos 20,15 E
padă, iar pe marginile democraţiei" se afla to dezbatere l-a ocupat pro şi îmbunătăţirea trans 1
pîraielor n-ar fi pojghiţă varăşul Radu Băla/n, prim- blematica îndeplinirii sar portului în comun. S-au t
de sticlă subţire, ai zice secretar al Comitetului ju cinilor ce revin locuitori referit la acestea deputa transmis prin spectacolul scenic 20,25 1
că a venit primăvara. N-a deţean de partid, deputat lor comunei, ca de altfel tul comunal loan Fruja, 20,35 C
venit încă ea, frumoasa al Marii Adunări Naţio tuturor locuitorilor sate Petru Tomescu, Nicolae Desfăşurate la. căminele acestei comurid ' de la ex I
zînă împodobită cu flori, nale. ■■ lor, din programul de Bîrna şi alţii. Cea mai culturale din Ţebea şi tremitatea judeţului (asu 1
cum o ştim dîntotdeauna, Tovarăşa Maria Mitrofan, autoconducere şi autoapro- însemnată parte dintre Zdrapţi, întrecerile artisti pra cărora vom reveni în- I
dar. în satul de veşnică a- secretar al Comitetului vizionare teritorială, la problemele puse de cetă ce din cadrul etapei pe tr-un viitor reportaj —
nnntire a lui Crişan — judeţean de partid, pre dezvoltarea fondului de ţeni au primit răspunsuri C.U.A.S.C. Brad au pur n.n.), taraful din Bălţa, 21,50 '
legendarul, a fost o adevă şedintele Consiliului jude produse agroalimentare. A- favorabile pe Ioc, chiar în tat amprenta copleşitoare dirijat de medicul primar
rată primăvară. în sat a ţean al F.D.U.S., .a pre ceastă sferă a antrenat pe timpul dezbaterii, altele pe care ţinutul Zarandu- Nicolae Popa, revenit du
avut loc „Tribuna demo zentat localnicilor pe con cetăţenii loan Pavel şi rămânând să fie studiate lui, acest extraordinar pă mai mulţi ani în miş i
craţiei",' manifestare or ducătorii a 8 întreprinderi Ioan Fruja care au pus şi soluţionate într-o per muzeu în aer liber al is carea artistică hunedorea.
ganizată de Consiliul ju spectivă imediată. Acest toriei Transilvaniei şi al nă, tulnicăresele din Bul-
deţean al F.D.U.S. mod concret de a discuta,, întregului neam românesc, zeştii de Sus, în frunte cu
BUI
Totul a început printr-o de căutare şi stabilire con a lăsat.o asupra unei e- Marioara Albii şi Elena dlopr
vizită la Casa imemorială cretă a modalităţilor de moţionante manifestări in Aslău, care deţin nobila 0,30
a lui Gbeorghe Crişan, acţiune în vederea rezol tegrate Festivalului na tărie de a păstra în mun agrie:
unul dintre conducătorii vării problemelor a dat ţional „Cîntarea Româ ţii Bulzeşlilor străvechiul jurnn
8.00 :
revoluţiei de la 178-1 a ' şi instituţii judeţene, veniţi cîteva probleme vizînd a- satisfacţie participanţilor niei". iniţiat de secretarul sunet care a însoţit viaţa Curie
moţilor crişeni. Refăcută să poarte cu locuitorii sa cest domeniu important, la „Tribu-na democraţiei". general al partidului, to moşilor şi strămoşilor, pe Bulei
cu deosebită grijă, casa, telor un dialog de lucru. implicînd interesul tutu în încheierea dezbaterii varăşul Nicolae Ceauşescu. care doar cîteva formaţii Răspi
lor; 1
cu tot ce se află în inte Iar dialogul s-a dovedit ror locuitorilor comunei, a luat cuvîntul tovarăşul Emoţionante, prin bogă. în ' ţară îl mai conservă nieril
rior, păstrează o mare bo un adevărat sfat omenesc, precum pe Cornel Stîrces- Rpdu Bălan, care, în spi ţia obiectelor, varietatea pentru eternitate. Şi au de i
găţie a autenticului unei cald, deschis, viu,, antre cu, directorul Întreprinde ritul orientărilor şi o- şi frumuseţea motivelor mai fost „Cununa griu 10,15
case moţeşti, care îţi stre nant şi sincer. rii de industrializare a bieotivelor adoptate de au fost expoziţiile de artă lui" de la Hărţăgani, ri Univi
coară în suflet comoara Pentru început, Ionel laptelui şi Alexandru Voi- Congresul al XIII-lea al populară, emoţionantă a dicată în scenă de neo Din
simplităţii, fiorul bărbă Codreamu, directorul ad culescu, p r e ş e d i n t e l e partidului, a abordat une fost evoluţia celor aproape bositul învăţător Viorcl Io p(
ţiei şi demnităţii locului. junct al Cabinetului jude U.J.C.P.A.D.M. Mai mulţi le probleme eeonomieo- Ietin
Dar drumul din curtea ţean pentru activitatea participanţi, între care sociale, politice şi cultu vista
casei a fost străbătut ideologică şi politico-edu- Ioachim Golda şi Vasile ral-educative ce stau în întrecerile artistice din C.U.A.S.C. Brad 12.35
printr-un culoar viu, for cativă, 'a. făcut o scurtă Toma, s-au referit, apoi, faţa organelor şi organi rulul
mat din pionieri, îmbră prezentare a politicii in la unele probleme privind zaţiilor de partid din ju 1 500 de interpreţi ce au Damian, cu vocile şi pre 3 *
caţi în frumoase costume ternaţionale a partidului aprovizionarea cetăţenilor deţul nostru în cel de-al urcat treptele scenei, lo zenţa monumentală a oa Avan
de port local, purtînd în şi statului n o s t r u , a cu lemn de construcţii şi doilea an al cincinalului, cuitori ai comunelor Băi- menilor satului, grupurile 15,30
mîini -buchete de flori şi p r e ş e d i n t e l u i Nicolae pentru foc, subliniind ne făcînd apel la cetăţenii ţa, Buceş, Blăjeni, Bucu- vocale din Lunca şi ale Romi
de muguri, pe care le-au Ceauşescu, rclevînd u- cesitatea construirii sau comunei să acţioneze cu reşci, Crişcior, Baia de rapsozilor din Crăciuneşti juma
dăruit cu candoarea copi nele acţiuni iniţiate de reparării unei şcoli gene energie sporită pentru în Criş, Vălişoara, Luncoiu şi Dealu Mare, spectaco do n
lăriei, oaspeţilor dragi, ve România socialistă pentru rale, a unor adăposturi deplinirea sarcinilor ce le de Jos. Ribiţa, Tomeşti, lul de valorificare a fol Radii
niţi în sat pentru câteva instaurarea în lume a u- pentru animale, a altor revin la locul de muncă, Vaţa de Jos, vădind per clorului local „Povestea 17.35
ore. Tot acolo, în curtea nui climat de pace şi secu anexe gospodăreşti. Dînd precum şi în dezvoltarea manenta vigoare a festi vieţii" (instructor înv. folclc
casei, şi tot copiii au ritate. răspuns unor astfel de ce şi înfrumuseţarea satelor valului ce a descătuşat Viorica Boldura), de ase tivah
prezentat un foarte fru La rîndul său, loan Mi rinţe, inginerul şef al în care trăiesc. nebănuite energii creatoa menea din Dealu Mare Romi
mos obicei transpus în trofan, procuror şef ad Inspectoratului silvic jude Altfel spus, „Tribuna re şi interpretative. Im ?ril
versuri, intitulat „Muma junct al Procuraturii ju ţean, Sofroriie Mărginea- democraţiei“ a dovedit şi presionant a fost respectul dansurile populare dit. maţii
soarelui şi muma ploii”, o deţene, a pledat pentru nu, a relevat cîteva căi la Ribiţa că este o mani pentru costumul popular, Dumbrava de Jos, pregă mori.
tite de înv. Cornel Cleşiu,
adîncă şi emoţionantă evo cunoaşterea şi respectarea de soluţionare a proble festare politică de va pentru autenticitatea păs nesc
care a astrului şi stropu de către toţi cetăţenii a mei, aşa cum prevăd ac loare deosebită, dialogul trării şi implantării în recitalul de poezie din dv. ;
lui de apă, atît de vitale legilor ţării, mai. cu seamă tele normative în vigoare viu, concret, soldîndu-se actualitate a datinilor şi Rişca, teatrul nescris din % Ho
Baia de Criş (instructor
omului, pămîntului şi re- a celor care reglementează şi cum o cer interesele ce- de fiecare dată cu rezul- tradiţiilor, pentru valori prof. Salvina Gyarmaty), mont
coltelor. creşterea, vînzarea şi sacri tăţenilor. täte meritorii. ficarea folclorului muzi montajul literar din iurni
în sala de spectacole a ficarea animalelor, vânza O bună parte a dezba- cal, coregrafic, literar lo Luncoiu de Jos, dansurile 24.00
căminului cultural veni- . rea—cumpărarea produse- terilor a cuprins proble- CORNEL ARMEANU cal, dar Şi pentru impune populare din Tomeşti (in
rea cu curaj a genurilor structor Mircea Betea), ta
fixt g V, g i | ss 2 ■ v n ■ ¡| ■ artistice mai noi — tea raful (dirijor înv. Liviu =■*>'
trul politic, nescris, briga Bulzan), dansurile popu
da artistică, recitalul de lare mixte din Blăjeni,
(Urmare din pag. 1) In nici un fel asemenea teze publica Populară Ungară. liilor oamenilor muncii de poezie patriotică, a cînte- ansamblul vocal din Bu DE
nu servesc cauzei prieteniei Dar o asemenea abordare, naţionalitate maghiară şi cului patriotic, a mesaju Vale.
înţelegi reeditarea unor teze şi colaborării, cauzei socia străină marxism-leninismului, germană, adevărata platfor lui generos pe care aces ceş, căluşefii din După- trla)
Rlvei
vocal din
piatră, grupul
îorthyste, fasciste, şovine, lismului". reprezintă un amestec ’ în mă de acţiune, în strinsă tea îl înglobează. Mihâileni, taraful, grupul DOA
nclusiv rasiste. Cum se poa- Reluarea istoriei, ca şi a treburile interne ale ţării unitate, pentru dezvoltarea Au lăsat o frumoasă im vocal şi dansurile popu tuete
e concepe ca o Academie realităţilor actuale ale Româ noastre, lucru cu totul inac în continuare a patriei co presie la public corul din lare din Crişcior, grupul — A
gosti
ie ştiinţe să dea girul său niei, de pe asemenea pozi ceptabil nimănui şi nicicind. mune — Republica Socialis Ţebea, dirijat de prof. Lia Toat
mor texte şi lucrări care jig- ţii aduce grave prejudicii Ocupîndu-se de probleme tă România -, în care un Marinescu, constituit în vocal, dansurile popula, rla
iesc alte popoare î Ce ştiin- politicii de colaborare şi le actuale ale activităţii loc central II ocupă trans actuala ediţie a festivalu re din Bucureşci, căluşc- (Flac
(Cas
ă este aceasta î Cui ser prietenie cu toate ţările so partidului nostru, tovarăşul punerea neabătută in viaţă lui, taraful din Vaţa de rii şi grupul vocal din Toat
veşte o asemenea aşa-zisă cialiste, în primul rînd cu Nicolae Ceauşescu a pre a programelor economico- Jos, dirijat de acel mare Curechiu. lia
jtiinţă decit celor mai reac- vecinii noştri, între care avem zentat în faţa participanţilor sociale adoptate de Congre interpret Pera Bulz şi MINEL BODEA (Parî
ataci
ionare cercuri imperialiste ? în vedere întotdeauna şi Re la şedinţa comună a consi sul al XIII-lea al partidului. toate celelalte formaţii ale .voie
irea);
urso
DECESE CAN
în lumina Decretului privind raţionalizarea ceaf
tenu
• COLEGII (Io la rul);
consumului Je gaze naturale şi energie electrică O acţiune reuşita, cu rezultate pe mâsurâ B.C.T.C. Triaj — I.M.M.R. ţii <
Slmerla aduc un ultim
corn
omagiu celui caro a fost URIi
un bun coleg şl prieten de
GROS IOAN,
Responsabilitate in gospodărirea Răspunzînd chemărilor la întrecere ale judeţelor în virstă de 36 ani. BRA
roşh
Timiş şi Neamţ, Consiliul popular al judeţului nostru
(16102/103) teru
s-a angajat, între altele, ca prin organizarea unor trla)
eu maximă grijă a găznlni metan acţiuni de masă să" repună in circuitul economic o GEO.
• FAMILIA profund preţ
seamă de materiale refoiosibile. îndurerată anunţă înce (Cas
Dintr-o discuţie recentă gospodăresc pentru înca fecţionat şi instalat la Şi iată că ultima zi a lunii februarie şi. prima a tarea fulgerătoare şi pre ŢEG
(Dai
cu tovarăşul Feher La- drarea în cotele repartizate cele 7 staţii din sector matură din viaţă a celui CAI
care a fost un bun tată,
dislau, vicepreşedintele de gaz metan. instalaţii de odorizare a lunii martie .au prilejuit organizarea unei asemenea frate, cumnat şl unchi poal
Consiliului municipal Hu între măsurile pe care gazului, astfel putîndu-se acţiuni de masă. BALAN IOAN, de
în vîrstă de 43 ani.
nedoara de control mun le-au întreprins formaţii detecta mai repede şi mai Şîmbâtă, 28 februarie şi duminică, 1 martie, la înmormântarea azi, ora Trei
roşi
citoresc al activităţii eco le locale ale întreprinderii uşor pierderile de gaze. chemarea Consiliului popular judeţean, toate consi li, la Mintia. (16000) (Lu
nomice şi sociale, am amintite se numără: ve La staţiile de alimen liile populare municipale şi orăşeneşti şi aproape toa • COLEGII de muncă Tes 1
reţinut că unităţile econo- rificarea şi înlocuirea con tare cu gaz a autovehi de Ia I.T.S.A.I.A. Deva (Mi
mieo-sociale, toţi oamenii toarelor defecte, activiza culelor de transport în te consiliile populare comunale au răspuns prin or aduc un ultim omagiu
muncii şi cetăţenii muni rea şi întărirea echipei de comun care funcţionează ganizarea de acţiuni la care au mobilizat unităţi eco fostului lor coleg
BALAN IOAN,
cipiului acţionează pen detectări ale pierderilor de cu acest combustibil au nomice, organizaţii de masă şi obşteşti, elevi, asocia încetat fulgerător din y
1
tru reducerea consumurilor gaze. Prin această măsură fost, de asemenea, luate ţii de locatari, în cursul cărora au fost colectate şi viaţă (1G109)______________
energetice şi de gaze na s-au depistat pe reţea măsuri de etanşeizare a predate peste 1 600 tone fier vechi şi alte metale.
turale în spiritul Decre puncte prin care se eli cuplelor pentru a se evita • SINTEM alături de Pl
tului Consiliului de Stat, minau în atmosferă gaze orice pierdere. S-au evidenţiat în această acţiune municipiile De colega noastră lanlca fi )
al exigenţelor puse în faţa naturale. Remediindu-se De la maistrul Gheorghe va, Hunedoara şi Petroşani, oraşele Haţeg şi Călan, Crlslof la greaua încer Ten
care pricinuită de moar
noastră de cuvîntarea se defecţiunile respective, se Mărgărit, şef de formaţie, comunele Geoagiu, Crişcior şi Boşorod. tea fulgerătoare a ma tul
cretarului general al parti reduce pierderea cu circa- aflăm că în urma unor mei sale inte
dului la şedinţa din 20 1 000 mc de gaze. controale operative la GYORFV MONIKA. la
(16107)
februarie a Comitetului abonaţii particulari au fost slal:
Politic Executiv al G. C. între. măsurile luate se depistate peste 100 de ar rile
al P.C.R. mai înscrie urmărirea zil zătoare cu ardere incom • FAMILIA îndurera prir
nică şi orară la marii con tă anunţă pierderea iu mir
O ilustrare a acestei a- sumatori a încadrării în pletă, ele fiind înloouite. bitului lor tată, unchi
firmaţii o întîlnim în ca cotele repartizate şi este Prin astfel de măsuri, COMEMORARE colonel farmacist (r) ma:
drul formaţiilor de gaz de menţionat efortul lău printr-o judicioasă gospo NICULA PETRE, Şl
înhumarea va avea loc
metan Hunedoara ale în dabil pe care-1 fac colec dărire a gazelor naturale azi, 3 martie a.c., ora 16, L
nar pierderi de circa 2 000 K23Í
• ASTAZI, 3 martie,
treprinderii de reţele şi se reuşeşte să se evite lu se împlinesc şase. săptă- la cimitirul din strada Că- fi
instalaţii de distribuţie a tivele din cadrul G. S. mîni de cînd ne-a pără lugăreni. Deva. (16110) Ter
gazelor naturale. Tovară Hunedoara spre a se în mc de gaze şi unităţile sit pentru totdeauna dra • UN ultim omagiu tul
şul Gavrilă Iepure, unul cadra • în repartiţie fără economico-sociale ca şi a- ANIVERSARE ga noastră soţie, mamă, celui caro a fost tari
soacră şi bunică IACOB
dintre cei trei şefi de for prejudicierea producţiei. bonaţii casnici să se în SUSANA. colonel farmacist (r) 00-
NICULA PETRE,
maţii, ne informează că, Prin eforturile pentru cadreze în cotele stabilite. • CU prilejul aniversării a Lacrimi şl flori vom decedat fulgerător în 1 zăp
atît la nivelul unităţilor autodotare făcute de colec 18 ani, părinţii şl fraţii urea presăra mereu • pe mor- martie 1987. dej
economice, cît şi la abo tivul condus de maistrul ION VLAD, . ză dragei lor căllment Lllia- mîntui tău. Familia. (16106) Nu te voi uita. Horten-
naţi se acţionează eu simţ Silvestru Maţi aş, s-au con corespondent na, mulţi ani fericiţi I (16065) sla. (16110)_______________