Page 3 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 3
-ft XJ*
LUI NR. 9 109 • DUMINICĂ, 1 MARTIE 1987 Pag. 3
Casa în care răsună minunata Respect faţă de lucrul bine făcut • Consemnăm, în des
eleviziune chiderea rubricii noastre
Primul film care a ru —’ E adevărat, vom avea de astăzi, ecouri ale
lat La cinematograful „Fla
melodie a dragostei şi înţelegerii... căra" din Hunedoara — satisfacţia de a fi gazdele vredniciei colectivelor mi
primului cinematograf pa
nereşti din bazinul car
bumd'^a, unitate inaugurată la 17 noramic din judeţ ! bonifer al Văii Jiului —
februarie 1977 — a fost — Ce înseamnă cei 10 răspunsuri prin fapte vi
1 JV1AHTIK Copii sint patru, dor de ei. Dormeam diminea Ovidiu Poenar, de loc din producţia românească „Vi ani de activitate in acest brantelor chemări şî în
deocamdată cintă numai ţă cind s-au dus la şcoală. salul Sirbi, comuna llia, raj periculos" în regia lui colectiv ?
^•ex demnuri adresate tuturor
trei. Claudiu-loan, cel mai Nu i-am văzut de asea este un om înzestrat cu o Sergiu Nicolaescu. O co — în primul rînd mun
unica copiilor : mic, are abia 4 anişori, la ră... oamenilor muncii de că
Teleillmoteca de - Dar tăticu unde-i ? iscusinţă aparte. O dove incidenţă fericită a făcut că şi- disciplină, apoi, sa tre tovarăşul Nicolae
ilOzdan. ,,Bcnji“ lecţii de muzică şi bună - La Bucureşti, la o desc minunatele bijuterii ca, la împlinirea unui de tisfacţia lucrului bine fă Ceauşescu, la recenta,
purtare de la părinţi, de
olor). Ultimul cpi- la surioarele şi frăţiorul şcoală. lucrate de mrna lui, aşe ceniu de activitate — 17 cut. şedinţă a Comitetului Po
d lui. Instrumente sint in ca - De el nu ţi-e dor ? zate frumos, la loc de va februarie 1987 — tot un — Poate la fel ar răs litic Executiv al C.C. al
in cununa cînte- să: o pianină şi trei viori. Claudiu lăcrimează cind ză, in camerele aparta- film românesc de presti punde fiecare lucrător din P.C.R. Astfel, in prima zi
ilui românesc. Mu giu („Un oaspete la cină") colectivul nostru — e de a săptămînii ce se în
cii populară (co- Cu una dintre ele, Simona să inaugureze suita mani părere economistul Adela cheie astăzi, minerii Văii
r) a cîştigat o diplomă la festărilor organizate de co Tîrziu, coordonatorul cine Jiului au obţinut cea mai
Ibum duminical concursul „Ciprian Porum- lectivul cinematografului matografului „Flacăra". mare producţie supli
arţial color) bescu". Tăticul şi mămica pentru a marca, educativ Satisfacţia lucrului bine mentară din această lu
învăţa, a munci, au avut grijă să pună fru şi atractiv, evenimentul a- făcut o are şi Lucreţia nă — plus 200 tone peste
cerceta. Reportaj moasa diplomă la loc de niversar. Eveniment des Suciu — model de corec sarcina zilnică. De reţi
olor) ■ cinste. Cine ştie! Stimu ¿CADRU. X*. MANIFESTASE A UNOR făşurat în ambianţa plă titudine şi conştiinciozita nut că, în toată luna fe
chiderea progra- cută, de confort, şi civili te, în muncă, şi operatorii
lentul ambiţiei şi talentu bruarie a.c., colectivele
iilui. IflAlTE RESPONSABILIIĂŢi SOCIALE zaţie, pe care o conferă de Traian Ilincari, Măria Re
lui e binevenit in casa cu I.M. Lonea şi Lupeni nu
lejurnal fiecare dată acest aşeză- pede şi casierele G-eorgeta au avut nici o zi cu rea
ntarca României copii mulţi... , lizări sub nivelul sarcini
Mor) Sunăm la apartamentul aude de tăticu. Intervine meniului, dar, mai cu sea lor de plan ! ® La toate
Im artistic. „Mîri- nr. 41, blocul 24, de pe mămica. mă, talentul transmis celor Cinematograful „Flacâra" — la un deceniu
ie şi prejudecată“ strada Mărăşti, din Deva. patru copii, doi băieţi şi de activitate
de jur n al Era in jurul amiezii. Pre - Soţul este la un curs două iete, copii harnici,
chiderea progra- de perfecţionare la Bucu ¡ ECRAN
zent la uşă, Claudiu-loan reşti. N-a lost acasă de ia cuminţi, respectuoşi, sili
îlui. mint ele cultură întreţinut Varga şi Romila Anica, şi
Credea, ne spune, că vine Anul Nou. Nu fi năcăjit tori la învăţătură şi la., gospodăreşte; de colectivul controloarele Rozalia Stan,
Dorin, Simona şi Airodita, Claudiu că de „Mărţişor" muzică. Eugenia Nicula, şi îngri
ÎI, 2 MARTIE . care — iată — aniversea comitetele U.T.C. din în
elevi in clasele o III-a, a vine. Şi ştii tu cum vine - Eu sint croitoreasă de ză şi el tot 10 âni de ac jitoarele Nina En.escu, E- treprinderile şi instituţii
V-a şi, respectiv, a Vlll-a. tăticu acasă: cu bucurii... meserie - ne spune sofia, tivitate în unitatea cine milia Lupul eseu, şi Mar le din judeţ, precum şî
lejurnal de loc dintr-un sat de lin matografică. Un colectiv
Izont tchnico- — Da, nenea, zice un pic Maistrul specialist in uti gă Horezu. Ne-am cunos cela Gopşa şi Ştefan Re la filialele B.TJ. din De
injific necăjit, ii aştept, mi-e do' laje mecanice şi electrice cut cu soţul in 1970. Peste care prin hărnicie şi dis pede, chiar dacă acesta va, Hunedoara şi Petro- w
ciplină a reuşit să menţi
zaur folcloric (co- un an ne-am căsătorit. din urină d proiecţionist şani se fac înscrieri pen- âj
) nă lăcaşul de cultură (în doar cu un sfert de nor tru acţiunea turistică Jj
:venţe marocane Au venit copiii. Şi soţul şi care au. loc, lunar, 200 de mă. Respectul pentru lu „Trenul tineretului" — V
-lor) § , eu iubim nespus de mult spectacole 1) in perfectă crul bine făcut este crezul excursie pe litoralul Mă-
copiii.
deocamdată
Avem
man-foiletoiv. stare de funcţionare şi cu de muncă al fiecăruia şi rii Negre (cu o zi la Var- 7j
ebccca“. Ultimul patru. Atit am fi vrut să răţenie. Locul fruntaş, o- al întregului colectiv; Nu na, în Bulgaria). „Trenul »
sod avem şi gemeni !... eupat în întrecerea socia mai aşa ne-am putut ntra- tineretului" va fi... în pir- U
ejurnal - Dar nu vă e greu cu listă dintre unităţile de '.ge şi menţine spectatorii nă cursă in perioada i
•hideren progra- patru copii? Trei sint elevi profil din, judeţ, a stimu la acţiunile politico-cdu- j 2C 20—27 iunie a.c. • As- j
!llî l la şcoala de muzică, Clau- lat şi stimulează întregul cative şi cultural-artistice, tăzi, în masivul Parîng,
di-u e încă mic ?... colectiv, conştient că mi la numeroasele manifes se desfăşoară întrecerile
- Uşor nu-i, dar bucuria siunea formativă pe care tări cu filmul. Cele 53 de uneia dintre cele mai f
care există în casa noas şi-a asumat-o presupune premiere, organizate anual, populare şi îndrăgite i,
tră este mai mare, mai pregătire şi exigenţă şi fa spun ceva ! După cum spu competiţii sportive din
plină decit orice greutate. ţă de asigurarea cadrului ne ceva şi numărul spec sezonul de iarnă — Cu- (
Copiii noştri sint buni, cu ambiant în care se desfă tatorilor — de la 300 000 pa ziarului „Steagul ro- i
: Toate pm zel a minţi. Airodita o ajută pe şoară actul de cultură. De în 1977, la 507 000 în anul şu" la schi alpin. La o- ■
scria I „Secretul la universul floral din ho trecut. în cei 10 ani, fil
(Patria); Ziua Simona, Simona pe Do ceastă a Xlll-a ediţie,
ta); IIUNEIX) A- rin şi toţi pe Claudiu. Vin lul mare, la cadrul fami mele noastre au fost vizio organizatorii — colegii ;
eenli (Modern — de la şcoală, mănlncă, în lial dat cabinei de pro nate de peste 4 811 000 noştri de la ziarul din i
i ciutul (Modern iecţie, fiecare încăpere pu spectatori I Iată indicato
locotenent BuU vaţă şi cintă. La noi ră Petroşani - oferă tuturor }.
J.x\Ti\); Cantonul sună melodiile a trei viori, ne în evidenţă spiritul rul nostru de bază, oglin participanţilor la concurs /
[Caste!); PETHO- şi o pianină. De lapt, me gospodăresc al întregului da muncii noastre — spec-' (sportivi legitimaţi şi ne
;ala mandra (Pa- colectiv. Petru Ţodca, şe tătorul ! Colaborarea noas legitimaţi, copii, femei şi- l!
Vventuri la Ma- lodiile dragostei şi bunei ful de cabină, care s-a a- tră cu şcolile, cu grădini
jrâ — seriile T-1J înţelegeri. Vorbă dură, vor bărbaţi) diplome şi in- ('
nbrie); Pruncul, bă rea nu se aude in ca propiat de unitatea în ca ţele, cu casa pionierilor signe, iar primilor da- j
şi ardelenii (U- re munceşte încă din tim şi şoimilor patriei e sta sa ţi Io categoriile de vîr- '
LUPENI: Tntopr- sa noastră. pul construcţiei acesteia, tornică şi eficientă prin
1 Magellan (Cui« ...Cind am plecat, am stă respective - cupe şf J
/ULCAN: Pdcald vrut să mai schimbăm o este preocupat continuu de acţiunile educative pe ca medalii • !n loc de pre- |
2 1-11 (Uuceafă- nou. Prin munca sa, încă re le realizăm. încercând parate proaspete şi cal
)N?:A: o floare vorbă, două cu Claudiu. cu 7—0 ani în urmă au să apropiem spectatorul ■
răcii nari — scrii- Sosiseră insă surioarele şi de, unele unităţi de pa- ^
(Minerul) ; pe- frăţiorul. Şi începuseră să fost aduse îmbunătăţiri de mesajul educativ al fil tiserie oferă dimineaţa
Noi. cei din !i- celor trei aparate de pro mului, am căutat forme şi (între orele 6,30-7,30 şi
— seriile I-II cinie toţi patru o' melodie tecţie. „Prin acestea, am modalităţi care să-i ono chiar mai tîrziu) produse
resc) ; ANI- mult îndrăgită de ei. Lip reze aşteptările. Dar ca să
Pilot de f or sea o voce: cea a tăti mărit capacitatea de în din ziua anterioară. Aşa
ia (Muncitoresc); cărcare a aparatului la fie aşa, fiecare din colec sint cofetăria „Arta" De
[^ D. în ac- cului, Ovidiu Poenar. 1 800 metri peliculă, ceea tiv şi toţi la un loc am va (pateuri cu... pateu
( ); brad: - Lasă Claudiu, că vine ce a condus la continui dat măsura lucrului bine
i .un roşie) : care, se ştie - scrie şi
RZa : Am fost de „Mărţişor"... tatea proiecţiei, fără a mai făcut. Respectul faţă de pe cutiile respective —
ce (Minerul) ; - Abia-I aşteptăm, ,ne fi necesară schimbarea re acesta vrem să onoreze şi nu poate fi păstrat de
Vira j peri cu- petată de pe un aparat pe acum fiecare acţiune care
•ia); Ca-n filme nea... Atunci să mai veniţi pe o zi pe alta), pati
; GEOAGITT- , pe la noi... altul. Ei, dar de atunci marchează un deceniu de seria „Dacia" Hunedoa
n Mă rin miliar Am promis să revenim cité nu s-au mai realizat muncă pusă în slujba ce ra (plăcinte cu mere, de
ii de cultură) : în colectivul nostru I" lei- mai nobile cauze, spre
Oasoeti de son O asemenea familie meri sigur, acrite), .unitatea nr.
ii); BRAZI; Vi tă cu toată prisosinţa lău — Chiar şi piesele ne a no fi trainic prag rea 36 din Staţia C.F.R. Hu
de căprioare ; cesare realizării aparatelor lizărilor de mîine. nedoara (diverse) şi, u-
Viraj periculos Mama, tata, Afrodita, Sim oua. Dorin, Claudiu. Cîntă dată. speciale peptru proiecţie neori, „Covrigăria" din
cultură): ST- melodia dragostei... GH. I. NEGREA LUCIA LICIU
Profotul. aurul panoramică ! Deva • Muncitoarei Co
nil (Mureşul) ; rnelia Bora, care a lu
d scrisori secre crat 27 de ani la I.P.I.LJ .
5
ţia); GHEEARI-
zilelor cenuşii Baletul „Cenuşăreasa" la Deva Haţeg, colegii de muncă
¡-au urat ,ani mulţi feri
QPiiacel, ciţi, cu prilejul pensionă
Cu peste patru decenii pricioaselc şi răutăcioase vel (Mama vitregă), fires rii • Pe fluxul de fabri
sensibil şi plăpind, ne ca un vraci infailibil la în urmă, la Teatrul Mare le surori, înflăcăraţu! şi e- cul în realizarea caracte
■MEA; rostui-eşti visările şi ne a- o singură vedere vindeci relor celor două surori caţie al I.U.M. Petroşani
aa—BBHB minteşti chemări ancestra miraculos fiinţe, apoi ape din Moscova se punea în legantul prinţ. In acelaşi (Dana Dembrinschi şi Car au fost introduse de cu-
le, vislind prin universul le îşi umilă albiile, adul- scenă în premieră absolu timp, compozitorul a ur men Manolache), expresi rind în fabricaţie noi uti
tă baletul „Cenuşăreasa".
mărit obţinerea unui car
izl : vremea va imaculat al zăpezilor, mai mecînd tulbure chemarea Pe un libret de N. D. Vol- racter cit mai dansant al vitatea lui Andrei Mihai laje şi subansamble de
ătoare, cu ce- temerar decit lumina ce albastră a oceanelor, iar (Tatăl), precum şi impre mare productivitate. Men
irar noros. Vor te aşteaptă să-ţi împli tu rămii cu noi pentru veş cov, Serghei Prokofiev a baletului, o curgere fireas ţionăm dintre acestea :
roci pi taţii sub gradat în plan muzical că a dansurilor. Scrisă în sionantele momente de instalaţia de perforat
nească menirea; nicie ;
ninsoare, lapo- cintal de milioane de clipă albă, luminoasă, construcţia dramaturgică, tradiţiile vechiului balet cla ansamblu. Şi pentru că pentru lucrări geologice
lio, mai ales inimi şi dăltuit in suflete izvorind tenace şi victorios, rezolvînd pe parcursul sic (pas de deux, adagio, spectacolul este o sinteză I.M.P.-1 (proiectată de
parte a Inter- perene, prim zeu al dez din îmbrăţişări de mame desfăşurării subiectului mai gavotă, valsuri, pavana, a tuturor elementelor ce ) ing. Petru Răuleanu, în
Vîntul va su- multe probleme: redarea passe-pied, bourree, ma îl alcătuiesc, este necesar colaborare cu cadre di
morţi ri tor hibernale, nu su şi surisuri galeşe de copii,
pînă la modc- feri amăgirile efemere, ci ne obligi să ne aplecăm unor aspecte mai dificile zurcă, galop) în regia ar să amintim rolul important dactice de la Institutul
tcnslficărl tem- legate de atmosfera de tistică şi coregrafia artis al culorilor-obiecte (de de mine Petroşani) şi dis
rămii deschis spre suflete spre glie, in căutarea sem
pînă la 40—60 pure, tronind din jilţul nelor primăvăratice ce ţîş- basm, curai ar fi misterul tului emerit Oleg Danov- corurile), culorilor-costu- tribuitorul de presiune,
in vest şi nord- bucuriilor curate, invăluin- nesc din răsuflările calde zînei bune la prima sa a- ski, „Cenuşăreasa" a do- me (interpreţii), şi a lumi subansamblu Care s-o
îperaturile mi- du-ne misterios şi tandru; ale celor ce-au fost stega pariţie — ca bătrînă ne bîndit • elemente moderne. nilor care organizează şi comportat bine in timpul
fi cuprinse în- voiaşă, fantasticul celor şi de dans neoclasic. Am modifică spaţiul scenic. probelor de anduranţâ
invizibilă cămaşă a se- rii permanenţei noastre; Distins cu Premiul şi
2 şi i tus A mefiilor aspre de iăurar; te-aş decon-spira dar 12 pitici ce-i vestesc Ce- urmărit cu îneîntare — în efectuate, tirrlp de tnef
r cele maxime, curgi liniştit şi sigur spre n-am putere; ie las prinos nuşăresei timpul reîntoar spectacolul susţinut la De Diploma de excelenţă pe luni, pe un complex de
1 şi 6 grade. cerii în casa părintească, va de Ansamblul de balet anul 1986 — acordată de \ mare înălţime din dota
bolta umană, înrourată de recunoştinţă celor care redarea călătoriei prinţului contemporan şi clasic al Clubul teatrelor din Ber rea I.M. Lupeni © Adu
te : vremea va' de-atita aşteptare, revii şi fulguind prin iarna lungă prin ţările lumii, realiza Teatrului „Fantasio" Con linul occidental, în recen cem în atenţia iubitorilor
ătoare, cu ce- redevii cîntecul ce ne sen nu şi-au pierdut speranţa rea plină de dinamism şi stanţa —, alături de cali tul turneu efectuat prin sportului „rege" apariţia
rar noros. Vor sibilizează uitarea ; că vel sosi intr-o zi; aşa poezie a celor patru zîne- tăţile artistice, graciliitatea mai multe ţări europene in librării a celei de a
îorl în prima sălaş al forţei şi al tru cum -ai io st şi ai răm as în anotimpuri, cu însoţitorii feminităţii Monicăi Barlea de ansaniblul de balet con 11 - a ediţii (revizuită şi a-
tcrvalulul. Vîn- dei, uragan închis în trei calendarul iubirii de fru lor. O altă problemă a fost temporan şi clasic din dăugită) a volumului „A-
ezenta lntensi- petale de adevăr înfioră mos — frăgezind deasupra fixarea personajelor în te (Cenuşăreasa), talentul, Constanţa, „Cenuşăreasa" proape totul despre fot
• pînă la 80— tor, lupţi cu natura inde zăpezilor şi privind pămrn- me definitorii: Cenuşărea- măiestria şi eleganţa inter -r- se înscrie în seria pre bal", ai cărui autori sînt
ă, din secto- cisă, in superba ei aureo tul reavăn din care te-ai sa-ofensată, Cenuşăreasa- pretării a lui George Pos- ţioaselor evenimente cul doi foşti cavaleri ai flu
. (Meteorolog lă de stăpînă autoritară, născut. candidă şi visătoare, Ce- telnicu (Prinţul), distincţia turale devene. ierului: Chevarc Chemî-
i Uana Ţuţu- pentru a deveni motivul nuşăreasa-îndrăgostită, fe apariţiilor lui Carmen An- gean şi Chiriac Manuşa-
înseninării noastre; GHEORGHE POPESCU ricită, . sfiosul tată, cicăli- ghelu.ş (zîna bună), eloc ANA FODOR, ride.
toarea mamă vitregă, ca- venţa jocului Violetei Pa- muzicolog
