Page 25 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 25
V*-
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor
cetăţenilor patriei - o politică profund
ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă
VOM ACŢIONA UNIŢI ÎMPREUNĂ Şl EGALI
PENTRU REALIZAREA SARCINILOR ÎN MUNCĂ
Colectivul de oameni ai Am citit cu âtenţie cuvin- SI DREPTURI,
muncii de la Jesătaria de tarea secretarului general
ORGAN Al CDMITETUmi JUDtTEAN HUNEDOARA fll P C mătase Deva acţionează, in al partidului, t o v a r ă ş u l PENfRU ÎNFLORIREA
aceste zile de martie, cu Nicolae Ceauşescu, rostită la PATRIEI SOCIALISTE
multă însufleţire în pro şedinţa comună a consilii
ducţie, pentru a transpune lor oamenilor muncii de Ca ţăran cooperator, lu
în viaţă sarcinile şi orientă naţionalitate maghiară şi crător al pămîntului din
rile de mare importanţă tra germană şi îmi exprim de locul unde m-am născut şi
Anul XXXIX, nr. 9 115 DUMINiCÄ, 8 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani sate de cel mal iubit fiu al plina adeziune la ideile de trăiesc, încerc an de an
poporului nostru, ctitorul mare forţă răzbătute din a- bucuria im pl in ir Hor din Coo
României moderne, tovară cest important document. perativa agricolă de pro
şul Nicolae Ceauşescu, de Şi eu, ca toţi oamenii mun ducţie Pestişu Mare, unde
numele căruia sint legate cii din întreprinderea noas muncim înfrăţiţi români şî
maghiari, cetăţeni egali în
toate marile înfăptuiri din tră, toţi cetăţenii României drepturi şi îndatoriri, a!
8 Martie, Ziua internaţională a femeii ultimele două decenii. socialiste, îmi exprim Indig aceleiaşi patrii — România
In unitatea noastră lu narea şi resping cu tărie
crează, împreună, oameni ai orice denigrare a realităţilor socialistă. Pămîntul coope
rativei noastre este acelaşi
Afirmare plenară în toate muncii de naţionalitate ro din ţara in care trăim şi pe care l-am muncit de
mână, maghiară şi germană,
muncim, orice născocire rău
care sint animaţi de ace voitoare a cercurilor reac alifia ani, dar roadele Iul
sint altele. Am obţinut in
ţionare din străinătate. Nu
domeniile vieţii economico-sociale leaşi idealuri, preocupaţi vom permite nimănui să se anii din urmă producţii la
unanim de realizarea zl de
zi a prevederilor de plan, amestece în treburile noas hectar atit la griu, orz şl
de onorarea exemplară a tre interne, să ne ,,dea lec porumb, cit şi la cartofi,'
latâ-ne la sărbătoarea care măsoară tuturor contractelor înche ţii" despre cum trebuie să sfeclă şi legume pe care nici
in balanţa luminii munca, priceperea, iate cu partenerii din ţară rezolvăm problemele de nu le visam cu două de
vrednicia, viaţa celor care dau viaţă, şi de peste hotare. Rezul construcţie a socialismului,
lată-ne in a 8-a zi de martie — un martie tatele pe care le-am obţi problema naţională, care cenii in urmă. Producţii
prea geros pentru un început de nou nut în perioada trecută in România a fost rezolvată care au sporit averea ob
anotimp — pregătiţi cu încredere să din acest an au fost, de in chip strălucit, pentru tot ştească a unităţii şl au
deschidem larg ferestrele spre Primăvara cadă cu decadă, tot mai deauna — toti oamenii be-
in care întrezărim împlinirile aşteptate şi bune. Avem condiţii optime ILDIKO GERGELY, ADAM RAITA,
să înregistrăm şi mai de ţesătoare, brigadier
la conturarea cărora vom contribui, cu
parte, printr-o bună orga Ţesătoria de mătase la C.A.P. Pestişu Mare
competenţă şi hărnicie, fiecare. Sîntem. nizare şi mobilizare a for Deva
aşadar, in a 8-a zi de martie, la sărbă ţelor, rezultate superioare la
toarea care adună într-o luminoasă cu toţi indicatorii de plan. (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
nună cele dinţii flori ale anului pentru
a le dărui mamei, soţiei, surorii, fiicei, ÎN SPIRITUL SARCINILOR Şl ORIENTĂRILOR SUBLINIATE
colegei.
8 Martie. E ziua in care ţara îşi PE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA
omagiază generoasa forţă în construirea
noi societăţii — femeile —, o prezenţă COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.
dinamică, remarcabilă in toate domenii DIN 20 FEBRUARIE A.C.
le, cu semnături de prestigiu în ctitoria
patriei.
8 Martie. E ziua in care sărbătorim Capacităţile de producţie - la timp in funcţiune,
jumătate din populaţia României socia
liste. Ziua celei care duce Aici, pe vatră hunedo- sută), iar in cercetare — utilizate la parametrii proiectaţi!
prin timp taina şî datoria reană, noul statut al fe proiectare, în sectoarele
zămislirii vieţii. Emoţionant meii a conferit o fiziono sanitar, farmaceutic, de în anul 1987 — remarca exemplar, aşa cum ne ce
prilej ca în lumina acestei mie aparte forţei de mun asistenţă socială, învăţă- Cincinalul 1981—1985 a ing. Ioan Mihuţ, şeful rea secretarul general al
zile să ne unim gîndul că feminine, a cărei pon mînt, cultură, artă, pre marcat, pentru Fabrica de compartimentului cerce partidului, t o v a r ă ş u l
întru stima tovarăşelor dere in numărul persona zenţa competentă, respon produse refractare Baru, Nicolae Ceauşescu, în cu-
noastre de viaţă şi de lului muncitor înregistrea sabilă a personalului mun declanşarea şi desfăşura tare—proiectare — sint
muncă. Pentru că în tot ză 34 la sută. El este re citor feminin este de 53 - rea unei adevărate cam cele ce privesc crearea vîntarea rostită la recen
ta şedinţă a Comitetului
ce e românească înfăptui levant în industria uşoa 91 la sută. Cifre ce repre panii de dezvoltare, de condiţiilor optime pentru
re se află, onorantă, pe ră — ctitorită pe aceste me zintă transformări esenţia sporire accentuată a ca punerea în funcţiune la Politic Executiv al C. C-
cetea muncii femeii, cu le, de structură, femeile pacităţii sale de produc termenele stabilite a noi al P.C.R.
noul său statut, însoţit de leaguri prin orientările ţie. Acest drum al înno lor capacităţi de fabri în secţiile şi atelierele
date la faţa locului de puţind mînui utilaje com irilor a fost continuat în care a şamotci înnobilate fabricii ne-am interesat de
o tot mai bună pregătire plexe de incită tehnicita ritm ascendent şi în şi cărămizilor refractare, rezultatele la care' s-a
profesională de specia secretarul general al parti cursul primului an al ce în paralel cu. urmărirea ajuns în urma intrării în
dului, domeniu în care te sau exercitind funcţii
litate la nivelul exigenţelor lui dc-al 8-lea cincinal, îndeaproape a respectării funcţiune, în 1986, a ca
ponderea femeii se apropie pînă nu demult inaccesibi
tehnico-ştiinţifice contem de 92 la sută. Tot mai le lor. cînd, în cadrul secţiei a stricte a stadiilor zilnice pacităţilor de producere a
porane. doua (în fapt o nouă şi de execuţie a noilor o- şamotei şi cărămizilor re
mult se afirmă forţa de Drumul spre adevărata modernă fabrică), au fost biective, o atenţie deose fractare.
E statutul demnităţii, cu muncă feminină in indus demnitate i-a fost deschis
cerit în timpul eroic des puse în funcţiune o capa bită acordăm capacităţilor — Efectuarea probelor
tria chimică (51-54 la de Partidul Comunist Ro citate de producere a şa- de producţie existente în tehnologice la aceste noi
chis de Congresul al IX- sută), constructoare de mân prin politica sa înţe motei şi o alta de produ funcţiune, în sensul atin capacităţi — ne informea
lea, de cînd in fruntea cere a cărămizilor refracta gerii de către acestea a ză sing. Ştefan Manea,
partidului şi a patriei se maşini (35 la sută), a celei leaptă, de secretarul său re. Conform planificării, parametrilor proiectaţi. şeful secţiei a ll-a — a
alimentare (41-82 la su general, tovarăşul Nicolae
află ctitorul de eră nouă, acest amplu proces de Considerăm un asemenea relevat necesitatea execu
t o v a r ă ş u l Nicolae tă), în circulaţia mărfuri Ceauşescu, prin statorni- dezvoltare pe baze exten mod de acţiune ca fiind tării unor importante mo
Ceauşescu, omul care a lor, turism, telecomunica sive a producţiei unităţii mai mult decît o îndato dificări la principalele u-
ridicat pe loc onorant ţii, prestări de servicii, in urmează să se încheie în rire profesională, o sar
munca şi viaţa femeii. dustria mică (54—84 la (Continuare in pag. a 2-a) acest an. cină politică de înaltă răs MIRCEA DIACONU
— Sarcinile prioritare ce pundere, pe care sîntem
revin colectivului nostru hotărîţi să o materializăm (Continuare in pag. a 3-a)
Dobra este astăzi una „Fără îndoială că pă
dintre unităţile administra- DOBRA. PAŞI FERMI PE DRUMUL AFIRMĂRII PRIN MUNCĂ şind pe calea socialistă,
tiv-teritoriale rurale repre agricultura, pilon principal
zentative ale judeţului In economia comunei —
nostru. Renumită prin vred sublinia Eugenia Lazăr,
au hotărit să le muncească posturile Încăpătoare şl tive agricole de produc să dezvoltare o cunoaşte
nicia locuitorilor săi, prin în colectiv — îşi amintea primarul Dabrel —, de fapt
priceperea acestora de un bătrin cooperator din moderne ale fermei zoo ţie din comună — Lăpuş- comuna noastră în cele taţi cetăţenii din satele
a-şi cultiva pămîntul, de sat - au depăşit acest tehnice, creştem 464 de nic, Răduleşti, Roşcani - peste două decenii de la noastre au contribuit în
a-şi exercita meşteşugurile bovine şi 600 de ovine. De ţinea să precizeze Ioan Congresul al IX-lea al aceşti ani la creşterea pro
şi gospodări localitatea, barem la fiecare din cul ţinem o fermă legumicolă Fonoage, vicepreşedintele partidului". ducţiilor, la dezvoltarea
Dobra a făcut primii paşi turile amintite. Apoi, o dată de 100 ha suprafaţă, de biroului executiv al consi Pentru oricine trece prin multilaterală a localităţilor.
viguroşi pe drumul dez cu întărirea unităţii re pe care, in anul trecut de liului popular. De la in- Dobra sint evidente pre Munca responsabilă a tu
voltării multilaterale şi pro coltele au last mai bune — pildă, am realizat o pro fiinţarea celor patru uni facerile înnoitoare care turor locuitorilor a dus la
îl completa Mircea Jivan, au avut loc in aceşti ani
gresului economico-social situarea comunei noastre
cu aproape trei decenii in inginerul şef al C.A.P. Do in viaţa satului de reşe In mal multe rinduri in
bra
frecvent,
ajunglnd
-
urmă, cind, o dată cu în 25 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA dinţă, dar şi in celelalte fruntea întrecerii socialis
fiinţarea cooperativei a- in ultimii ani, la 4 000 kg localităţi ale comunei. Blo te pe judeţ şl in rinduf
şl peste această cantitate, COOPERATIVIZĂRII AGRICULTURII curi nai, moderne şi con
gricale de producţie, agri producţie medie la hectar. comunelor fruntaşe pe
cultura — ramura de bază Sporind recoltele a sporit, fortabile, cu unităţi co ţară. Cu toţii împreună
in economia comunei — ducţie de legume de peste tăţi agricole cooperatiste merciale şi prestatoare de sîntem hotărîţi să acţionăm
s-a înscris definitiv pe fireşte, şi averea obştească 1 000 tone. Avem tractoa din comună, averea lor servicii la parter, frumoa şî in continuare în mod
a cooperativei, a crescut
coordonatele socialiste ale re, camion, remorci şi alte obştească a crescut neîn sa clădire a primăriei, că exemplar pentru a tra
muncii şi producţiei. bunăstarea in casele oa mijloace de transport, insta cetat, ajunglnd astăzi la min cultural, au conturat duce in viaţă imperativele
menilor. in chip armonios centrul
Intr-adevăr, ce produc-, laţii şi utilaje de prepa peste 30 milioane lei. Este noii revoluţii agrare, pen
„Dacă la inliinţare - civic al comunei. Sectoa
ţii obţineau la griu, orz, arăta Silviu Olaru, pre rare a hranei animalelor, de ajuns să arăt numai că rele industriale, in plină tru îndeplinirea sarcinilor
porumb, cei socotiţi agri averea comună a noastră, sectoarele zootehnice ale ce ne revin in acest an şl
şedintele cooperativei - dezvoltare In ultimii ani,
cultorii de frunte al co a cooperatorilor ridieîn- cooperativelor agricole de cincinal, contribuind in a-
averea noastră consta în cind producţia marfă in
munei, pe pămînturile cele du-se la peste şapte mili producţie deţin acum peste
50 bovine, cam tot atitea dustrială a comunei a cesi mod la progresul şl
mai fertile ? Nu mai mult oi şi citeva atelaje şi plu oane lei". 2 400 bovine şi 5 000 ovine. trecut de 60 milioane lei, înflorirea comunei, a pa
de 900-1000 kg la hectar. guri trase de cai, totul ri- „Aspectele relevate pînă Şi orice locuitor din co reprezintă cei dinţii ger triei socialiste".
„In primul an după ce dlcindu-se la valoarea de acum sint valabile şi pen muna noastră ştie şi o alir- meni ' ai viitorului oraş
şi-au unit păminturile şi 300 000 lei, astăzi în adă tru celelalte trei coopera- mă că cea mai impetuoa agroindustrial. MIRCEA LEPĂDATU
O
