Page 30 - Drumul_socialismului_1987_03

aß. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor in sistemul c.p.A.p.M. Rezultatele bune pot deveni

cetăţenilor patriei—o politică profund foarte bune doar prin generalizarea efortului

20,00
ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă .Intre sistemele organi­ Pentru dezvoltarea pro­ Burjuc în care această ac­ 20,20
zatoare de activităţi de ducţiei de industrie mică tivitate este încă necon-. 20,35
mică industrie şi de pres­ şi prestărilor de servicii, cludentă. Unele dintre a-
IN STRiNSA UNITATE, PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI COMUNE tări de servicii în mediul în sistemul C.P.A.D.M. cestea, la care se adaugă
sătesc, cel al cooperative­ s-au făcut în primul an cele din Bulzeşti, Certej, 21,50
lor de producţie, achiziţii al actualului cincinal stă­ Hărău, Rapolt, Rîu de
Am studiat cu deosebita neliciari ai tuturor bunuri­ şugari şi-a realizat lună de
atenţie, cu mindrie patrio­ lor materiale ale societăţii lună sarcinile de plan, de­ şi desfacerea mărfurilor ruitoare eforturi de inves­ Mori, Romos şi altele, au
tică cuvintarea tovarăşului noastre socialiste. Este sim­ păşind substanţial producti­ apare ca fiind cel mai bine tiţii, însumînd 8,6 milioa­ acordat prea puţină aten­
Nicolae Ceauşescu, la şedin­ ţăminte! pe care il trăieşte vitatea muncii. Aceste re­ conturat şi consolidat. în ne lei şi constînd în utila­ ţie prestărilor de servicii.
ţa comună a consiliilor oa­ fiecare cetăţean al patriei, zultate au situat colectivul sprijinul afirmaţiei vin je, mijloace de transport, Ritmul de creştere pre­
menilor muncii de naţionali­ fiecare fiu al marii noastre nostru de meşteşugari pe cifre şi fapte de consis­ văzut pentru anul 1987 — BU
tate maghiară şi germană familii, strins unită in jurul unul dintre locurile de tenţă. în anul trecut, pla­ de 10 la sută în medie diopi
şi mi-am dat seama că partidului, al secretarului frunte in întrecerea socialis­ nul producţiei de indus­ Valorificarea pentru activitatea de in­ 6,15 !
La c
acest document îmbogăţeşte său general, t o v a r ă ş u l tă organizată intre secţiile trie mică stabilit pe baza resurselor locale, dustrie mică şi de 17,7 la cultu
cu teze şi idei noi teoria Nicolae Ceauşescu. cooperativei. hotărîrilor celui de-al III- sută pentru prestările de nai;
şi practica de edificare a Sint, in calitate de cetă­ In numele celor alături de lea Congres al consiliilor temelia dezvoltării servicii prin sistemul Revi
rieru
societăţii socialiste, pune ţean român, de naţionalitate care lucrez, exprimind glo­ populare a fost realizat industriei mici C.P.A.D.M. — este un ritm Bule
în evidenţă adevărul istoric germană, unul dintre beneli- durile tuturor meşteşugarilor, în proporţie de 101,7 la în concordanţă cu cerinţe­ Răsp
de netăgăduit că măreţele ciarii direcţi ai largilor drep­ dăm glas profundei noastre sută, iar în cel al prestă­ le de dezvoltare economi- lor;
10.05
înfăptuiri ale patriei sint ro­ turi asigurate de societa­ recunoştinţe pentru grija rilor de servicii, volumul construcţii de spaţii noi co-socială a judeţului în rilor
dul muncii unite a tuturor tea noastră socialistă. M-am permanentă pe care o poar­ realizat a marcat un ade­ de producţie şi altele. Au actualul cincinal. înfăptui­ Iară
cetăţenilor ei, români, născut pe acest pămint, aici tă t o v a r ă ş u l Nicolae vărat salt: 22,4 la sută beneficiat substanţial de rea lor facilitează, în ul­ 11,00
maghiari, germani şi de al­ am învăţat primele taine Ceauşescu, marele patriot faţă de anul precedent şi asemenea investiţii coope­ timă instanţă, un grad 11.05
te naţionalităţi, că in Româ­ ale meseriei, aici m-am for­ revoluţionar, dezvoltării şi în­ cu 030 000 lei superior ce­ rativele de producţie, achi­ mai mare de stabilitate a 11,25
dans
nia socialistă problema na­ mat ca om şi nici o clipă floririi patriei, apărării in? lui planificat. populaţiei rurale. Produc­ 12,00
Sînt, după cum lesne
ţională a fost rezolvată in nu am simţit nici cea mai dependenţei şi suveranităţii se poate observa, rezulta­ ziţii şi desfacerea mărfu­ ţia de industrie mică în 12.05
mod revoluţionar, pe baza mică discriminare. României, asigurindu-l de te bune care reflectă pre­ rilor din Ilia, Vălişoara, mediul sătesc este o alter­ radi»
principiilor socialismului Conduc acum colectivul ataşamentul nostru nestră­ Şoinruş, Densuş, Toteşti, nativă pentru absorbirea ra i
ştiinţific, asigurindu-se ade­ mutat laţă de politica inter­ ocupare din partea con­ Lăpugiu ca şi din unele forţei de muncă ce nu-şi la l
unei secţii din cadrul coope­ ducerilor celor mai multe
vărata egalitate in drepturi rativei ,,Drum nou" din mu­ nă şi externă a partidului localităţi urbane ca Deva, găseşte o deplină folosinţă mier
o tuturor cetăţenilor ţării nicipiul Hunedoara. Dato­ şi statului nostru. cooperative, a consiliilor Brad, Orăştie. Dar nu se în agricultură. Desigur, Reci
noastre, fără deosebire de rită minunatelor condiţii de populare cărora le sînt ele poate aştepta numai de la sistemul cooperaţiei do na
naţionalitate. KELEMBERGER ALFRED, subordonate. Cînt
muncă ce au Iost create an Raportînd însă realiză­ investiţii totul. Un efort producţie, achiziţii şi des­
Noi toţi, care aparţinem şeful secţiei Radi
acestui pămint, acestui po­ de an oamenilor muncii din marochinărie rile la numărul populaţiei generalizat la nivelul tutu­ facerea mărfurilor nu este ce
nor, sintem adevăraţii pro­ sfera prestărilor de servicii, Cooperativa „Drum nou" deservite în mediul rural ror cooperativelor, aceasta singurul chemat să parti­ ţlon
prietari, producători şi be- colectivul nostru de meşte- Hunedoara nu obţinem un indicator se cere pentru a avea ga­ cipe la rezolvarea în acest zi toi
pe locuitor care să expri­ ranţia realizării ritmurilor fel a problemei, dar el se Mâl
me cu adevărat maximum de dezvoltare a industriei constituie într-o rezervă cu;
REALIZĂRILE ŞCOLII - RODUL MUNCII TUTUROR de folosinţă a posibilităţi­ mici în mediul sătesc pre­ substanţială. Acest lucru 17.05
CETĂŢENILOR PATRIEI lor şi rezervelor materiale văzute pentru anul 1987 şi trebuie să-l înţeleagă cr F'p i
şi de forţă de muncă, pe . muz
de o parte, de absorbire ceilalţi ani pînă în 1990. ducerile tuturor cooperati­ Orei
Lucrez de 23 de ani in dus-o tovarăşa academician sul împotriva unor astfel de a serviciilor de către popu­ Or, deocamdată mai sînt velor săteşti. doi
cadrul Şcolii generale nr. 1 doctor i n g i n e r Elena aşa-zişi binevoitori care 'în­ laţia rurală pe de altă cooperative, ca în cazul anu
din Deva. Ca om al cate­ Ceauşescu, eminent om de cearcă să semene neînţele­ parte. comunelor Vorţa, Ribiţa, ION CIOCLEI nalc
drei, am avut posibilitatea ştiinţă, preşedintele Consi­ gere şi o falsă interpretare Ilul.
să cunosc, să iau contact liului Naţional al Ştiinţei şi a eforturilor noastre comu­ că,
direct cu adincile prelaceri Invăţămintului. ne. in România, problema Spo
pe care le-a cunoscut invă- Marile realizări obţinute naţională a lost rezolvată Manifestări omagiale 20,1!
ţămintul românesc in perioa­ prin eforturile stăruitoare exemplar de către partidul lui
da deschisă de Congresul al ale oamenilor muncii români, şi statul nostru, toţi cetă­ o Simpozion. „Afir­ clubului şi de un spec­ ţiunilor dedicate pentru sug
IX-lea al partidului. Şi pot maghiari, germani, cu toţii ţenii, indiferent de naţiona­ marea plenară a femeii tacol muzical, susţinut femei (1—10 martie), ex­ Sntr
să afirm cu tărie că invă- cetăţeni ai României socia­ litate, bucurindu-se de drep­ în viaţa economică, po­ de membrii cercului de poziţia răspunde impre­ poe
ţămintul in ţara noastră se liste, au lost inlâţişate nu o turi egale. litică şi social-culturală pian al acestui aşeză- sionant genericului sub mu;
bucură permanent de noi a- dată de secretarul general De aceea, imi exprim ade­ a patriei" a fost tema mînt de cultură. care s-a deschis, lucră­ Ici..*
tribute de modernitate, de al partidului, preşedintele ziunea laţă de ideile cu­ simpozionului organizat • Expoziţie. La Gale­ rile fiind semnate în ex­
largă deschidere spre toate Republicii, tovarăşul Nicolae prinse in cuvintarea tovară­ la Clubul „Constructorul" riile de artă de pe bule­ clusivitate de femei. Fie­
laturile cunoaşterii, de inten­ Ceauşescu. Laolaltă am trăit şului Nicolae Ceauşescu la din Deva, în cadrul ma­ care exponat reprezintă o
să apropiere faţă de practi­ bucuria succesului, a satis­ plenara comună a consilii­ nifestărilor omagiale de­ vardul „Decebal" din treaptă distinctă în evo­
ca productivă, de viaţă sp r e facţiei împlinite. De aceea, lor oamenilor muncii de na­ dicate Zilei de 8 Martie. Deva s-a deschis expo­ luţia şi cucerirea con­
în
ziţia
„Sensibilitatea
a li in măsură să pregă­ nu înţelegem de ce unii ţionalitate maghiară şl ger­ Simpozionul — care a arta femeii". Organizată ştiinţei estetice, îndrăz­
tească tineri capabili sa se din a'ară, care se autocon- mană, care exprimă exem­ relevat noul statut al de Comitetul judeţean neala viziunilor, acordu­
integreze intr-un domeniu sideră, in mod eronat desi­ plar interesele şi năzuinţele femeii hunedorene — a rile cromatice confir- N
noastre. de cultură şi educaţie so­ trai
productiv, devenind oameni gur, „apărători ai drepturi­ fost emoţionant întregit cialistă, filialele Deva — mînd prezenţa de presti­ din
de nădejde ai societăţii lor omului", încearcă să um­ de un recital de versuri, Petroşani şi Arad ale U- giu a femeilor în spaţiul
ER1KA DRĂGAN,
noastre socialiste. O contri­ brească aceste realizări cu director adjunct realizat de grUpul de niunii artiştilor plastici plastic din cele două F
buţie de seamă la dezvolta­ care noi ne mindrim. Ca al Şcolii generale nr. 1 recitatori al bibliotecii din R.S.R., în cadrul ac­ judeţe. E
rea şcolii româneşti şi-a a- om al catedrei, imi ridic gla­ Dr. Petru Groza, Deva ¿¿y
E
___* _ * _ o — ----• — • — • — • — • — • — • — • — • — •
21,
Sporirea contribuţiei tuturor cetăţenilor Ritm şi calitate în realizarea F
I N V E S T I Ţ I I L O R 39, E
la bunul mers al treburilor obştii E
32,
în cea mai mare parte, stat a unor produse. Fi­ dere şi să acţioneze cu stanţiale a vieţii interne Probleme care se cer rezolvate 12. E
adunarea generală de rească deci orientarea dez­ hotărîre pentru întărirea de partid şi utilizarea mai E
dare de seamă şi alegeri a baterilor înspre aceste răspunderii în munca tu­ eficientă a invăţămintului 17.
organizaţiei de bază din două domenii, precum şi turor comuniştilor, creş­ politico-ideologic, a muncii (Urmare din pag. 1) locuri, al I. M. Barza. Este E
comuna Bătrîna a reuşit propunerile numeroase pri­ terea exigenţei faţă de de la om la om şi discu­ o lucrare importantă — 7, :
să aducă în atenţia parti­ vind ceea ce trebuie să felul în care acţionează ţiilor individuale în scopul aflată în stadiul compar­ E
cipanţilor problemele cele facă organizaţia de bază, fiecare pentru realizarea înlăturării cît mai grab­ timentărilor interioare — 21.
mai importante ale muncii cei 46 de comunişti, pen­ s.. rci n i 1 or încred i n ţaţe ”. nice a lipsurilor şi defi­ nanţării lui. Să mai spu­ la care ritmurile de exe­ E
locuitorilor aşezării, obiec­ tru sporirea substanţială „Avem comunişti cu o cienţelor m a n i f e s t a t e . nem că din acelaşi mo­ cuţie trebuie intensificate 7,
tivele şi sarcinile majore a contribuţiei în condu­ bogată experienţă — con­ Gheorghe Costa, Radu tiv nu s-au contractat nici pentru a nu se periclita
ce stau în faţa comuniş­ cerea .şi coordonarea în­ tinua Avram Herciu — Herciu, Ana-Nica Muntea- materialele pentru con­ termenul de predare pre­ F
tilor, a tuturor celor care tregii activităţi şi ridica­ pe care biroul organizaţiei nu, Viorel Beucă au adus strucţia blocului. In si­ văzut în trimestrul IV al E
trăiesc şi muncesc pe a- rea ei la un nivel calitativ de bază va trebui s-o ge­ în atenţia participanţilor tuaţie asemănătoare (deşi acestui an. 1,
ceste plaiuri. Avîndu-se superior. neralizeze, s-o folosească o scamă de probleme de lucrarea este atacată din — Conducerea G.I.G.C.L. F
permanent în atenţie spe­ larg interes pentru bunul 1986) se află motelul care Deva a acordat şi va a- vi z.
cificul. comunei, atît da­ mers al treburilor obştii. se ridică în Brad, al că­ corda în continuare un
rea de seamă prezentată ADUNĂRI GENERALE DE DARE DE SEAMĂ Ele vizează, în principal, rui beneficiar este U.J.E. sprijin tot mai mare bri­
de tovarăşul Aron Balint, pregătirea exemplară a te­ Coop. Deva. Aici, funda­ găzii de construcţii-mon-
secretarul organizaţiei, cît Ş| ALEGERI [N ORGANIZAŢIILE DE PARTID renurilor ce urmează a fi ţia este terminată, s-au taj din Brad, în vederea = 1
montat
prefabri­
stîlpii
şi cei care au participat însămînţate . în această realizării sarcinilor ce-i
ia dezbateri au reliefat „Deşi s-a muncit pe baza mai eficient. Şi acest lu­ primăvară, curăţarea pă­ caţi la parter şi... cam revin pe anul 1987, sub­
preocupările, căutările şi unei stricte planificări, cu cru, cu deosebire în spo­ şunilor şi fîneţelor, asi­ atît. Din lipsa proiectelor linia economistul Gheorghe
de execuţie (incomplete I),
eforturile ce s-au făcut şi responsabilităţi concrete rirea numărului de ani­ gurarea condiţiilor de grinzile pentru etajele su­ Para. La ora actuală a- V
se fac pentru materializa­ pentru fiecare membru de male în gospodăriile popu­ creştere a numărului de perioare, contractate cu ceastă brigadă dispune de va
rea sarcinilor din progra­ partid — sublinia Moisă laţiei, a contribuţiei cetă­ animale în toate gospodă­ I.A.C.R.S. Hunedoara nu o dotare tehnică corespun­ tea
mul de autoconducere şi ţenilor cu produse la riile, realizarea la toate zătoare — ea vă fi îmbu­ va
autoaprovizionare terito­ Marina, nu putem spune fondul de stat". speciile şi sortimentele a au putut fi lansate în nătăţită cu încă două ma­ izo:
rială, întărirea răspunde­ că rezultatele cu care ne planului la contractări etc. fabricaţie. „Proiectantul carale turn M. T. 120 ’ ' Vîr
ne va preda întreaga do­
prezentăm astăzi sînt cele
rii fiecărui deţinător de pe care le-am dorit şi In cadrul adunării s-a în sprijinul materializă­ cumentaţie necesară — de cadre tehnico-ingine- din
terenuri pentru creşterea le-am fi putut obţine. Este pus apoi un accent deo­ rii tuturor acestor impor­ a completat ing. Fabian reşti şi efective calificate, Tei
producţiilor vegetale şi a- adevărat, în primele rîn- sebit pe pregătirea şi des­ tante sarcini, adunarea Oprinesc. La motel, în care trebuie să-şi aducă o voi
nimaliere. S-a arătat fap­ duri în tot ce s-a făcut făşurarea în cele mai bune generală de dare de funcţie de volumul de contribuţie mai mare la nu.
tul că, deşi faţă de anii în comuna noastră s-au condiţii a activităţilor de seama şi alegeri a adop­ lucrări planificat pentru îndeplinirea prevederilor de,
precedenţi, în 1986 s-au aflat membrii organizaţiei preluare a produselor con­ tat o cuprinzătoare hotă­ 1987, la momentul potrivit, de plan. Unindu-ne efor­ pîn
obţinut rezultate superioa­ de partid. Putem afirma tractate, precum şi a cam­ rîre care, înfăptuită pas ne vom reorganiza activi­ turile vom rezolva pro­ de,
re, ele nu s-au situat la însă că am făcut totul pen­ paniei agricole de primă­ cu pas, va duce la ridi­ tatea". blemele producţiei, vom ml
nivelul cerinţelor, al posi­ tru a ne realiza aşa cum vară. S-a insistat asupra carea întregii activităţi la asigura condiţii corespun­ Lo
bilităţilor existente. Ne- conştientizării tuturor ce­ nivelul cerinţelor şi exi­ Pe lista de urgenţe a zătoare pentru ca, aici, la ce;
împliniri s-au înregistrat trebuie sarcinile încredin­ tăţenilor privind locul şi genţelor puse în faţa co­ brigăzii de construcţii- Brad, planul de investiţii Cil
cu deosebire în realizarea ţate ? Eu zic că nu. Iată rolul lor în realizarea sar­ muniştilor, a locuitorilor montaj din Brad se înscrie, pe anul 1987, la toate o- sei
efectivelor de animale şi de ce, noul birou trebuie cinilor comunei, asupra comunei Bătrîna. de asemenea, şi căminul biectivele nominalizate să
la predările la fondul de să aibă permanent în ve­ necesităţii intesifieării sub­ VALENTIN NEAGU de nefamilişti, cu 630 de se realizeze exemplar.