Page 22 - Drumul_socialismului_1987_03

2 DRUMUL SOCIALISMUL

FESTIVALUL NATIONAL ROMA NIEI“

\ S-au încheiat în judeţ întrecerile artistice pe stimuleze şi deopotrivă să ofere şanse egale, în con­ hunedorean, au întregit manifestările găzduite de ! 13,0i
13,0
!J *
\ C.U.A.S.C. ale Festivalului naţional „Cîntarca Româ­ diţiile unui sprijin de specialitate constant, formaţiilor centrele de consilii unice agroindustriale, manifestări
niei". Timp de două luni a fost trecut în revistă un do Ia nivelul fiecărei localităţi rurale. care au constituit impresionante acte de cultură spe­ V
\ potenţial de creaţie şi interpretare artistică însemnat, In cadrul etapei pe C.U. A.S.C., dintr-un potenţial cifice spiritualităţii noastre socialiste.
care a evidenţiat amploarea, cu adevărat de masă, pe de ;1 900 formaţii, au urcat treptele scenei CIO forma­ \
\ care a cunoscut-o şi în judeţul Hunedoara cea mai ţii şi interpreţi individuali cu un efectiv de 15 000 Un cuvînt cald se cuvine a fi adresat instructo­
\ largă manifestare a spiritualităţii româneşti, iniţiată artişti amatori. S-a remarcat în mod deosebit grija rilor de formaţii, celor care, cu pasiune şi migală, t *
pregătesc evoluţia scenică, şlefuicsc talentele ridicate
\ de secretarul general al partidului, preşedintele Re­ pentru păstrarea şi valorificarea folclorului muzical, din rîndul celor mai harnici oameni ai muncii. In­
publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. coregrafic, literar, a obiceiurilor şi datinilor locale şi
\ Maratonul artistic, care şi-a consumat o etapă impor­ intr-o măsură tot mai însemnată a unor genuri artis­ structorii sînt cei care, de cele mai multe ori, nu apar *
\ tantă a reliefat preocuparea stăruitoare a factorilor cul­ tice noi cu largi valenţe educaţionale — teatrul poli­ în scenă, dar a căror pricepere se vede în dezinvol­ t 4
tura şi forţa evoluţiei celorlalţi, a masei artiştilor
\ turali judeţeni şi de la nivelul comunelor, sub îndru­ tic şi nescris, brigada artistică, montajul literar-mu- amatori cu care judeţul nostru s-a înscris in etapa t
marea şi cu sprijinul Consiliului judeţean de educa­
zical, recitalul de poezie patriotică, grupul coral de
\ ţie politică şi cultură socialistă, de a oferi continuita­ muzică patriotică ş.a. de masă a Festivalului naţional „Cîntarca României".
s te mişcării artistice de amatori, de a selecta cele mai Expoziţiile de artă populară, cxprimînd talentul •Şi acum... etapa judeţeană.
\ bune colective artistice. Este o experienţă pozitivă, inegalabil, permanenta activitate de creaţie pe care MINEL BODEA
o conservă si îi oferă noi posibilităţi de expresie satul
remarcată nu o dată pe plan naţional, menită să
)
IV
19,1
19,:
19, !
Pentru a reda obiceiul
de „Nuntă*, aşa cum are 20,
el loc în vatra satului O-
răştioara de Sus, în sce­
nă au urcat zeci de local­
nici, tineri şi vîrstnicJ, 21,:
îmbrăcaţi în străvechi şl
autentice costume popu­
lare, aşa cum le-au păs­
trat din moşi-strămoşi. A
fost probabil cea mai re­
velatoare evoluţie de co­ 22,
lectiv artistic din cadrul
etapei de întrecere pe
C.U.A.S.C. a Festivalului
naţional „Cîntarca Româ­
niei' (instructori — Viorel
Boilea şi lonn Paşolea),
Foto N. IOYKSCU
1
Va
tri
® (A
Di
ja<
cU
dc
ze
cr<
ca
rii
Taraful din câstâu ră- Ti
mîne cel mai bun colectiv SU:
instrumental de muzică cp
populară hunedorean. Ar­ rii
monia, expresivitatea rap­ le
sozilor ce îl alcătuiesc, Zi
mîndrla cu care au dus go
Past ra rea şi valorificarea obiceiurilor şi datinilor sat ii- peste ani minunatele în­ nix
lu! r;imîn o preocupare constantă a mişcării art is- vârtite şi bătute locale l-au cor
ţâţe do amatori hunedorene. In prim-plan, un moment al făcut cunoscut în întreaga .
uîării colacului din obiceiul colindatului n ii duba Ia Hll- ţară. înregistrările sale la ve
toag, a vîndu-1 c; i protagonist pe învăţătorul Filimon Mun- radio i-au sporit populari­ (C
teanu. tatea. LI­
NI
(.V
O
Bl
re
r;
rii
ta,
(I*
Bi
fie
IL
(i)
gu
la
se
tu
oa
şu
lui
G1
în
■
Rapsodul Miron Goleşte
din Lăsau, orlcînd o pre­
zenţă apreciată în Festi­ i
valul naţional „Cântarea Bujorel Marcu (Ilia), in­
României“. structor de formaţii co­
regrafice.
t r:
19:
1
57,
1
9,
Grupul folcloric din sa­
tul Coaja, în plină „acti­ 1
vitate“: „Ca şezătoare“. 1 (
71
Relu- de Ia Câstâu — un Marina Vuzdugan (Ociu), tc,
mare rapsod popular. apreciat Instructor şi in­
terpret.
fi
*1
rit
Lc
Pi
so
m
fir
SC
ra
m
gr
în
1
di
n
şi
n<
ni
m
ci (
SC
rî
Moment din spectacolul cu piesa „Coconul cu două creste“, cu care Căminul cul­ s<
tural din Knpoltu Mare (Instructor prof. Sabina Frăţilâ) bucurat de succes In în­ elf
trecerea pe C.U.A.S.C. Simc ria.