Page 54 - Drumul_socialismului_1987_03

ti*. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ptiţi, n-avem ambala-
vraişte, neorînduială, lăzi
La temelia recoltei temeinica \ je' în • care să depu- răspunde mai întîi tova­ stricate, multă dezordine...
răşul Abel Clemnie, şeful
Ne oprim la Centrul de
, nem sticlele şi bor­ depozitului de ‘ ambalaje achiziţii sticle şi borcane
canele goale". Auzim des­
organizare a muncii tul do frecvent... scuza a- din Hunedoara. scrie pe uşa ferecată cu
nr. 65 : „Nu avem loc" —
Depunem eforturi
—
ceasta, în unele unităţi co­
pentru a colecta de pe re­
merciale, alimentare, de ţea întreaga cantitate de un lacăt solid, adică nu 20,00 Tcleju
20,20 Viaţa
(Urmare din pag. 1) cheie pentru realizarea o- şi fertilizarea. Pentru folo­ alimentaţie publică, de le­ lăzi. Avem greutăţi cu mai primim sticle, borca­ 20,35 Teatru
biectivelor din programul sirea intensivă a pămîn- gume şi fructe. Oare de transportul... ne... „Acei
de dezvoltare a zootehni­ tulul, în special a terenu­ ‘mbătr
w> Iii,“ <i
cartofi, care va ocupa 40 ei. Iată de ce vom îmbu­ lui din incinta gospodă­ ce nu sînt uneori amba­ — Am văzut, tovarăşe — Avem mare grijă ca 21,50 Tele.iu
de hectare. Pe 30 din a- nătăţi radical structura rească, s-au pregătit 30 mp laje ? Clemnie, la unele unităţi ambalajele să nu se ■ dete­
cestea ani aplicat cîte 60 plantelor de nutreţ, punînd răsadniţe, unde se vor Unitatea alimentară nr. alimentare şi de alimenta­ rioreze — ne spunea Vio-
de tone gunoi de grajd, accentul pe extinderea tri- produce răsaduri de roşii, 1, din Călan. Se primesc ţie publică adevărate mor­ rcl Popa, şeful restauran­ IlţAD
iar o dată cil plantatul vom folienelor — plante bogate ardei şi varză timpurie ne­ tot felul de sticle şi bor­ mane de ambalaje, cu tului „Dunărea". Cînd se
cane. Cum este şi cerinţa.
adună — solicităm depozi­
face şi fertilizarea pe rînd în proteină, cărora le-am cesare plantării în solar. Ambalaje sînt. tul. Vin si le ridică. bucure.*
cu îngrăşăminte chimice, destinat 50 de ha în ogor Ioan Ştefu, şeful secţiei — De la I.C.R.A. Deva dioprogram
in care scop maşinile do propriu şi 20 de ha în cul­ de mecanizare, aprecia că Unitatea de legume şi Un cerc vicios: am primit acum două luni 0,30 La or
plantat au fost echipate şi tură ascunsă, iar pe 5 ha există asigurate toate con­ fructe nr. 19, tot din Că­ 225 lăzi cu apă minerală agricultură
jurnal; 7,3C
cu fertilizatoare. în ceea vom cultiva sfeclă furaje­ diţiile ca lucrările din cam­ lan. „Poiana Negri". Lăzi din 8.00 Ilevist
ce priveşte sămînţa, o bu­ ră. în cea mai mare parte pania de primăvară să fie — Nu primim sticle de sîrmă — ne spunea Eduard Curierul n
nă parte este sortată şi ca­ avem procurate seminţele efectuate într-o perioadă suc. (Deşi aici se vinde zil­ Nu primim sticle Ştefăncscu, şeful unităţii. Buletin de
pundem
librată. Avem certitudinea necesare şi s-au făcut pro­ scurtă de timp şi la un nic acest produs — n.n.). Am solicitat, după o vre­ 10.00 15 ul
că prin măsurile ce le în­ bele cu maşinile de semă­ înalt nivel calitativ. Trac­ Nu avem ambalaje... pentru că me, tot la depozitul 10.05 Micr
treprindem asigurăm obţi­ nat. în paralel avem de toarele şi celelalte utilaje — Dar ce facem cu sti­ I.C.R.A., să vină să ridice rilor; 10,35
tulul' romi
nerea ă cel puţin 26—30 îngrijit peste 400 ha pajişti sînt reparate şi revizuite, clele '! — întrebăm. lăzile goale. Răspunsul: poran; ll,i
tone producţie medie de naturale, unde, în afară mecanizatorii sînt instruiţi — Vă priveşte... nu avem... „Do ce aţi primit lăzi din ştiri; 11,05
cartofi la hectar. La cul­ de curăţări de vegetaţie şi cu tehnologiile de lucru şi — Mă numesc Mariana sîrmă ? Nu ştiaţi că nu radio; 11,2!
ie şi dans
turile însămînţate în toam­ distrugerea muşuroaielor, s-au format agregatele Chirie. Vă spun în nume­ mai sînt în circulaţie 7 Nu lor; 12,00 15
le mai multor gospodine
na trecută — 200 hectare vom efectua, cu sprijinul complexe. O problemă ce din Hunedoara că avem ambalaje în care vi le ridicăm I". 12.05 Re\
cu grîu şi 80 do hectare întreprinderii judeţene de trebuie să fie grabnic so­ — Am peste 50 de lăzi radio; 12,3
cu orz — fertilizarea fa- profil, fertilizarea a 150 ha luţionată este aplicarea în mari necazuri cu predarea din plastic care nu se ri­ ra foicloru
la 1 Ia 3;
sticlelor şi borcanelor. Co­
zială a fost făcută cu cîte cu îngrăşăminte chimice, cîmp, pe terenurile acide, lindăm municipiul şi ni se să le ambalăm! dică de mai multe luni de mi eră Ra<
300 kg îngrăşăminte com­ iar pe alte cîteva zeci de a celor 400 tone dolomită, zile. Motivul ? Sînt cu de­ Din înregi
plexe la hectar. Cu acee­ ha avem prevăzut să fa­ în care scop este necesară refuză preluarea lor. Doar fecte — aflăm de la Maria perei ă ;
16.00 Radi>
aşi răspundere ne preocu­ cem supraînsămînţări şi o susţinută mobilizare a la alimentara din piaţa Truţă, responsabila restau­ Compozitor
păm şi de celelalte culturi fertilizarea cu îngrăşănvn- cooperatorilor la încărcatul Obor se primesc zilnic ori­ deosebire lăzi din lemn, rantului „Gambrinus". Nici uşoară; 17,
pe care urmează să le în­ te organice, în special cu acesteia în maşinile de îm- ce fel de sticle şi borcane. care zac pur şi simplu de sticlele de băuturi „Hava­ ştiri; 17,<
economică
sămânţăm în această pri­ urină. prăştiere. între mecaniza­ Mai avem asemenea e- luni, poate de ani de zi­ na", cele de vin de 600 ml preţi de mi
măvară — respectiv 40 de De asemenea, am notat torii cu aport decisiv la xemple. Şi din Brad, şi le, afară, sub bătaia nin­ nu se preiau... , 18.00 Orele
hectare cu in, 20 de hec­ că se continuă în ritm sus­ Im na desfăşurare a lucră­ din Orăşlic... sorilor şi ploilor. Se dis­ — Ştim bine ce însem­ Radiojurna
riu pămînti
tare cu mazăre pentru boa­ ţinut acţiunile în livada rilor de sezon pe ogoare Deci, nu primim sticle trug. Unele sînt gata dis­ nătate au astăzi ambalaje­ 21.00 La *
be şi peste 100 ha cu po­ C.A.P., care ocupă o su­ amintim pe Ion Ivănescu, şi borcane pentru că nu truse. Nu este bine. E vor­ le — sublinia tovarăşul 22.00 O z
23.00
Moinei
rumb. în acelaşi timp, a- prafaţă de 117 ha. Pe mai Alexandru Rozoti, Petru avem ambalaje, adică lăzi ba de lemn, o substanţă Pompiliu Trifan, directorul Nocturnă m
sigurarea bazei furajere bine de 50 la sută din a- Vişoi, Lazăr Tămăşoi şi în care să fie puse. preţioasă. Şi atunci de ce I.C.S.A.P. Hunedoarai Noi 21.00 15ulct
reprezintă o problemă ceasta sînt făcute tăierile alţii. De ce nu avem lăzi ? Ne se motivează că nu se pri­ depunem toate eforturile,
mesc sticle şi borcane de­
oarece nu sînt lăzi în care în condiţiile pe care le a-
să se pună ? vem, pentru a le asigura
o protecţie şi o continui­
¡nalţi parametri de responsabilitate dispoziţiilor, noi preluăm tate cit mai bună în folo­ . j
Aşa este. Conform
—
lln„ u-atri.
lăzile numai pline cu sti­ sinţă, un rulaj corespun­ nori eram
şi exigenţă artistică cle goale... zător. Rău este că nu se NEDOARA:
ridică întotdeauna la ter­
— Nu avem probleme cu men, stau expuse în in­ traatacă —
întreprinderea de bere Ha­ (Modern —
Activitatea educaţională, Prepeleac", dramatizare Plaur. Instituţia noastră Am neglijat, de asemenea, ţeg. Vin cu marfa, ridică temperii, se distrug. Ceea le se grabe
realizată prin intermediul după Ion Creangă, de şi-a evidenţiat rolul său spectacolele în oraşele şi ambalaje — ne spune Mi­ ce nu este bine, deoarece B); Toate
scria a li­
spectacolului artistic, îm­ Constantin Paiu, „Valiza educativ, a transmis me­ comunele judeţului, activi­ hai Leu, şeful restauran­ aceste ambalaje sînt de niarilor (F
pletită cu activitatea eeo- cu fluturi" de Iosif Naghiu, sajul pieselor jucate prin tatea la sediu. Nu gîndim tului „Bucegi”, din Hune­ mare preţ, sînt mari va­ mandantul
nomico-Pnanciară desfăşu­ „Autorul c în sală" de Ion oamenii săi, prin slujitorii întotdeauna economic, e- doara. în rest, pe măsură lori... PETRO.ŞAi
tc la cina:
rată în anul 1986 de Tea­ Băieşu, „Cocoşelul neascul­ scenei. Toţi am pus su­ ficient" (Florin Plaur, ac­ ce se adună dăm telefoa­ Vom încheia prin a su­ geata neaj
trul de stat din Petroşani tător" de Ion Lucian, „Pu­ flet. Au fost zile în care tor). „In teatru sînt peri­ ne şi cerem să se ridice gera organelor în drept să brio); O zi
niren); LU
a condus la cea mai fer­ terea luminii" de Dumitru s-au prezentat şi cinci oade în care nu se întîm- ambalajele. treacă mai des şi prin o umbrela
tilă perioadă din existen­ Nicolae Niţă. Dedicat a- spectacole". plă o lună de zile nimic. Solicităm să vedem cum spatele unităţilor, comercia­ VULCAN-<
ţa de 39 de ani a institu­ niversării a 65 de ani de Sînt rezultate frumoase, Nu e posibil aşa ceva. Pen­ sînt păstrate ambalajele, le pentru a vedea modul fărul); A,
tej (Miner
ţiei.^ Aceasta s-a datorat la făurirea Partidului Co­ dar care, la rîndul lor, pot tru ca apoi, lucrurile să în spatele unităţii — sute în care sînt păstrate am­ SA: Trcnu
unei munci desfăşurate la munist Român, teatrul pe- fi îmbunătăţite, existînd se precipite, să apară obo­ şi sute de lăzi din lemn balajele, aceste mijloace (Muncltore
înalţi parametri de res­ seala" (Nicolae Vîrtan, ac­ zac cine mai ştie de cînd. fără de care nu se poate Misterul i
(Retezat);
derula ritmic procesul a-
ponsabilitate şi exigenţă LA TEATRUL „VALEA JIULUI" PETROŞANI tor). „E necesar ca afişa- Aceeaşi situaţie, acelaşi provizionare-desfaccre. datul (Ste
artistică. Pentru minerii jul teatrului să devină mai tablou respingător şi în nAŞTIE :
Văii Jiului şi locuitorii ju­ atrăgător. Nu ar fi lipsit spatele alimentarei nr. 65 : GH. I. NEGREA tria); Mu2
(Flacăra); (
deţului au fost prezentate troşăncan a organizat o suficiente rezerve în acest de interes ca la fiecare Frumoasa
500 spectacole diversifica­ decadă a teatrului politic. sens. Astfel, se impune ca premieră să lansăm, să fa­ zul Mulvo
te ca gen artistic şi tema­ A participat, de asemenea, piesele aflate în premieră cem mai bine cunoscut au răspuns numeroaselor cultură);
îţi cauta
tic, dedicate tinerilor şi la organizarea altoi' spec­ să Pe prezentate în mini­ prin intermediul afişului întrebări ce le-au fost a- cla); BRA
vîrstnic-'ior, rod al unui tacole omagiale, purtînd mum 40 spectacole fieca­ dresate. veveriţei J
repertoriu echilibrat, în amprenta unor evenimen­ re, o mai mare şi perma­ un actor, cel aflat în ro­ • „Biblioteca vă infor­ Trebuie
lul principal" (Ion Zamfi-
(r
componenţa căruia au in­ te deosebite din istoria nentă preocupare pentru rescu, actor). „Consider ab­ mează". în cadrul ciclu­ 7. n:
trat mai multe piese ro­ partidului şi poporului nos­ ridicarea pregătirii profe­ lui de manifestări orga­ te ,1 cun
mâneşti şi din literatura tru. S-a acordat o atenţie sionale, un sprijin mai sub­ solut necesară o agenţie • Simpozion. Cinema­ nizat cu acest generic. Bi­ şui); HA/) ţ
l u
r c
v
o
universală. Vorbind despre mai mare sprijinirii şi în­ stanţial în pregătirea for­ teatrală în oraş şi să ur­ tograful „Unirea" din Pe­ blioteca judeţeană a or­ GHELARI:
bogăţia repertoriului e su­ drumării formaţiilor artis­ maţiilor artistice de ama­ mărim realizarea la terme­ troşani a organizat de ganizat în cadrul I.P.E.G. jului — se
ficient să amintim că, a- tice de amatori. tori. „Se impun, de ase­ nul planificat a premiere­ curînd simpozionul pe te­ 0 interesantă acţiune cu nerui).
lături de reluări,- publicul Rod al activităţii desfă­ menea, îmbunătăţirea dis­ lor" (Rosmarin Delica, re­ ma „Omagiu partidului, care prilej au fost pre­
spectator a avut posibili­ şurate de întregul colectiv ciplinei în muncă, comple­ gizor tehnic). iubitului conducător". A zentate cărţi, muzică şi
tatea să participe la opt artistic şi tehnic, planul tarea cu cadre noi a colec­ Aşadar, o activitate des­ fost înfăţişată personali­ poezie. Au vorbit prof.
premiere — „Idolul şi Ion de încasări din spectacole tivului artistic" (Adrian făşurată cu bune ^rezultate tatea, strălucita activita­ Mya Goschler, prof. Mi-
Numerele
Anapoda" de G.M. Zamfi- al instituţiei a fost înde­ Zavlovschi, actor). „Am în plan educaţional şi teh­ te desfăşurată de condu­ haela Tarnovschi şi Ana tragerea e:
rescu, „Iorgovan, fiul mun­ plinit şi depăşit, rcalizîn- neglijat relaţia cu judeţe­ nic, pasibilă de îmbună­ cătorul partidului şi sta­ Popa de la Biblioteca ju­ 15 martie
ţilor" de Nicolae Ghorghe du-sc 1 610 000 lei. „S-a le limitrofe, profilîndu-ne tăţiri în perioada care ur­ tului, tovarăşul Nicolae deţeană. Au citit din F 4
(autor din teatru), „într-un depus un volum marc de numai pe turnee mari, o- mează. Ceauşescu, marile împli­ creaţia lor Dumitru Tu- Extr. I:
parc pe o bancă" de Ale- muncă în anul trecut, ne-a bositoare. care nu aduc niri alo poporului român huţ, Letiţia Gavrilă şi 28, 55, -12. :
xandr Ghelman, „Dănilă relatat actorul Florin nici veniturile scontate. MINEL BODEA obţinute în perioada des­ Andrei Caucar, membri Extr. a 1
chisă do Congresul al ai cenaclului literar „Rit­ 80, 85. ( >2, Í
IX-lea al partidului, pe­ muri" din Deva. A pre­ Extr. a
rioadă pe care, cu îndrep­ zentat un izbutit recital 30, 63, 53.
EXPOZIŢIE caro pricinuită do decesul tăţită mîndrie, întreaga folk solistul Emanoil 40, 27.
scumpei noastre soţie, mamă Extr. a
OMAGIALĂ şi bunică naţiune o denumeşte „E- Constantin. 55, 82, 32,
BARBURA EMU.IA. poca Nicolae Ceauşescu". • Acţiune carte-iilm. 85, 39.
Cercul de numismatică (17097) In cadrul simpozionului Deosebit de apreciate de FAZ
au vorbit profesorii Doi­ public sînt acţiunile car- Extr. a
de pe lîngă Casa de cul­ na Siuc, Viorica Leah, te-film. O astfel de ma­ 56, 45, 67.
tură din Deva a organizat Vasile Coran, Traian Ma­ nifestare a avut loc la Extr. a
ANIVERSARE 25, 6, 19.
expoziţia de insigne „Oma­ • SOŢIA, iiica, fiul, tei. Au rulat filmele „Zi cinematograful „Parîn- Extr. a 1
giu celei de a 65-a aniver­ ® DE ziua ta, Măria iiiera, nora şi nepoţii cu adîn- de sărbătoare", „Dragos­ gul" din Petroşani, unde 52, 82, 58
mama şi tata îţi urează „na că durere anunţă înceta­ te şi revoluţie". au fost prezentate, deo­ Fond to
sări de la crearea U.T.C.
mulţi ani 1“, la aniversarea rea din viaţă, după o a Colocvii de istoric. potrivă, cartea şi filmul (provizorii
şi a 30 de ani de la înfiin­ celor 15 ani. (17095) grea şi lungă suferinţă, Casa de cultură din De­ realizat pe marginea vo­
a celui care a fost un
ţarea U.A.S.C.R.". Deschi­ bun şi iubitor soţ, tată va a organizat la I.C.R.M. lumului „Toate pînzele
să la librăria „Gli. Lazăr" VÎNZĂRI şl bunic, colocviile de istorie pe sus" de Radu Tudoran.
BOLCU PASCU,
din Deva, expoziţia redă de 70 ani. tema „Pagini din epopeea Acţiunea a fost primită
@ VIND casă nouă în satul înmormîntnrca — mier­ mişcării ţărăneşti do la cu căldură de cei peste Pentru 1
aspecte din munca şi via­ curi, 18 martie 1987, ora va încălzi
Tuştea-Haţeg, nr. 107. Macra începutul veacului". Au 400 de spectatori.
ii vâri
ţa tineretului, evenimente Mina, informaţii zilnic. (1G209) 14, Ia cimitirul din Brad. fost prezentate cauzele ® Evocare. Filiala nr. cădea nin
(17098)
istorice, acţiuni în favoa­ care au condus la izbuc­ 1 a Bibliotecii judeţene tul va sui
® VÎND apartament două nirea răscoalei ţărăneşti şi Şcoala generală nr. 3 moderat <
rea păcii şi dezarmării. camere. Deva, bulevardul Băl- de la 1907, moment im­ din Deva au găzduit pe unele int
Expun Ioan Carculea, Ioan cescu, bloc c 1, scara 1, a- portant în lupta pentru participanţii la evocarea le şi terr
55 km/h.
Cucuveanu, Viola David, partament li. Informaţii apar­ libertate si dreptate so­ cu tema „Prezenţe femi­ minime v
tament 3, telefon 14989. (16210) între mim
Todor Martin, Ionel Ga- cială. nine în lupta pentru li­
9 COLEGII de Ia grade, iai
vrea, Iulius Gycnge, Norel B.A.D.P.S. Deva sînt a- Tot casa de cultură a bertate, independenţă şi între min
întreprinderea „Plafar“ D E C E S E lături de Bolcu Lin, In organizat la Cooperativa măsuri democratice". A grade. Izi
Orăştie. Muncitorul Silviu Huh, Ioan Irinca, Mihai marea durere pricinuită meşteşugărească „Mure­ fost evidenţiată prezenţa duce ceat
Stanciu în momentul ac­ Siko, Mihai Vizeşi, Ioan Q CALDE mulţumiri şi re­ de decesul tatălui şul" din Deva întîlnirea activă a femeii în viaţa La raui
BOLCU PASCU,
ţionării reactorului chimic Vlad, precum şi elevii Mi­ cunoştinţă aducem vecinilor «lin Brad. Slncero con- cetăţenilor • cu membrii social-politică internaţio­ va încălzi
pentru prelucrarea extrac­ şl tuturor celor care au ară­ dolonnţo. (17098) brigăzii ştiinţifice, care nală. fi variab
tului de sul fină. hai Dărăbanţ, Anca Dara­ tat omenie, * ajutîndu-ne şi ninge sla
ban ţ şi Mihai Sorcscu. parlicipînd Ia greaua Incer-