Page 58 - Drumul_socialismului_1987_03

'K. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Acţiuni ferme pentru infăptuirea cunoştinţe profesionale do- Realizarea producţiilor agricole lui de specialitate din a- j~
bîndite la cursurile de în-
ceste unităţi.
văţămînt agrozootehnic şi
Comuniştii din comună,
în frunte cu comitetul co­
obiectivelor noii revoluţii agrare generalizînd experienţa planificate-in centrul atenţiei munal de partid, vor tre­
formaţiilor de lucru şi ju-
nităţilor fruntaşe.
20,00 T-
turile pentru depăşirea a-
Abordînd cu întreaga bui să-şi intensifice efor­ 20,20 v
Mobilizaţi de către co­ toate culturile şi în pomi­ răspundere, în spirit cri­ organului comunal de partid cestor neajunsuri, în ve­ 20,35 P
muniştii din cele 14 orga­ cultură. Obiectivele ce tic şi autocritic, modul derea extinderii rezultate-.!«’
nizaţii de bază, locuitorii trebuie înfăptuite în acest cum se implică organiza­ lor bune. In acest sens tl
comunei Boşorod au ocu­ an în domeniul agricultu­ ţiile de partid în soluţio­ Realizarea sarcinilor ce şi cantitativ înregistrat în trebuie desfăşurată o sus­ n
pat constant locuri frunta­ rii — producerea a peste narea concretă şi operati­ revin localităţii din planul munca organizaţiei comu­ ţinută şi atentă muncă po- 20.50 c T
şe pe judeţ în întrecerea 1 500 tone cereale, a mai vă a problemelor privind economic în profil terito­ nale de partid. litico-organizatorică şi de («
socialistă pentru înfăptui­ mult de 1 000 tone cartofi, dezvoltarea zootehniei, pre­ rial, din programele de Concomitent cu aceste propagandă. S-a accentuat 21,00 K
„1
rea sarcinilor cconomico- 169 tone carne, peste 8 000 cum şi a pomiculturii, con­ autogospodărire şi autoa­ realizări, continuă să se că planurile de măsuri, 21.50 T
sociale în profil teritorial. hl lapte, sporirea efective­ ferinţa a reliefat posibili­ provizionare şi contribuţia manifeste unele neîmpli- o dată stabilite şi aproba­
Această dorinţă s-a des­ lor de animale la C.A.P. tăţile ce există pentru a la fondul de stat s-au si­ niri. Darea de seamă, par­ te, trebuie urmărite şi du­
prins pregnant şi pentru şi la gospodăriile popu­ ridica ponderea acestor tuat în centrul analizei c- ticipanţii la dezbateri au se la îndeplinire. Numai
activitatea de viitor, dez­ laţiei la peste 2 200 bovi­ sectoare în ansamblul pro­ fectuate cu deplină respon­ evidenţiat serioasele rezer­ aşa pot fi îmbunătăţite,
baterile conferinţei organi­ ne şi 9 000 ovine ş.a. — ducţiei globale a comunei. sabilitate de delegaţii la ve ce există în obţinerea îmbogăţite cu obiective noi
zaţiei comunale de partid impun ca fiecare locuitor unor producţii sporite ve­ care să conducă la creş­
nuc:
evidenţiind angajarea fer­ al comunei să-şi înţeleagă getale şi animaliere ma terea ponderii comunei în diopro
;
mă a comuniştilor pentru menirea de om al satului, CONFERINTE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ cu seamă la nivelul coo­ ansamblul economiei jude­ 0,30 I-
a asigura mobilizarea în­ căruia îi revin răspunderi Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID perativei agricole de pro­ ţului. In acest spirit au agricu
tregului potenţial al sate­ deosebite privind folosirea ducţie. Pe drept cuvînt s-a vorbit comuniştii Ştefan jurnal
lor, unde ponderea o de­ cu randament maxim a arătat că la cultura mare, Herbei, secretarul comite­ 8.00 H
Cur lor
ţine agricultura, la reali­ pămîntului şi participarea S-a apreciat că producţia conferinţa organizaţiei co­ producţiile puteau fi mai tului de partid din cadrul Uulcti
zarea obiectivelor noii re­ la fondul de stat şi la fon­ de lapte livrată zilnic de munale de partid Burjuc. bune dacă nu s-ar fi în­ C.A.P. şi şeful secţiei de pundc
10.00
voluţii agrare. Aşa cum e- dul de autoaprovizionare la C.A.P. s a dublat faţă Aşa cum reliefa şi darea registrat întîrzieri în efec­ mecanizare, Maria Neculai, 10,05
r
videnţia darea de scamă cu cantităţi sporite de pro­ de anii anteriori, dar sînt de seamă prezentată, pro­ tuarea lucrărilor de pre­ inginer şef, Ion Lcea, se­ corulu
10.25
şi cum subliniau partici­ duse agroalimentare. In condiţii ca aceasta să ducţiile agricole sînt cele gătire a terenului, la însă- cretarul consiliului popular folcloi
panţii la discuţii, accentul acest spirit — relevau în crească în continuare, în care exprimă, în ultimă mînţări şi întreţinerea cul­ comunal, Virgil Iacob, se­ Uulcti
a fost şi trebuie să fie pus cuvînlul lor tovarăşii Ioan care scop accentul trebuie instanţă, modul cum a turilor, strîngerea la timp cretarul organizaţiei de Litera
in continuare pe folosirea Fulen, Nicolae Popovici, pus pe îmbunătăţirea ra­ muncit comitetul comunal partid sat Brădăţcl, Mircea 11.25 Ii
u.şoari
raţională a fiecărui metru Ioan lonaşcu, Ioan Ştefu, dicală a bazei furajere, de partid, organizaţiile de şi fără pierderi a recoltei, Igna, p r e ş e d i n t e l e ştiri;
pătrat de pămînt — în spi_ Ioan Jujan, Lazăr Stoicoi extinderea culturilor cu bază de la nivelul satelor în condiţiile în care la C.P.A.D.M., Florica Pintea, râie;
ritul exigenţelor formulate şi alţii — este necesar ca conţinut bogat în proteină şi unităţilor economice, grîu, recoltatul trebuia în­ preşedinta comitetului co­ folcloi
la 3;
cheiat în zece zile, la
de secretarul general al noul comitet de partid şi înscriindu-se ca o cerinţă conducerile acestora, toţi munal al femeilor, Joiţa Radio
partidului, t o v a r ă ş u l birourile organizaţiilor de de prim ordin. locuitorii comunei. C.A.P. Burjuc această im­ Porşa, secretarul organiza­ din o
Nicolae Ceauşescu. Drept bază să acţioneze cu fer­ Referindu-se la alte as­ Comparativ cu 1985, în portantă lucrare a durat ţiei de bază sat Tisa, Au­ minut
Mu zic
urmare, în anul trecut la mitate pentru a spori po­ pecte ale dezvoltării eco- anul 1986 s-au obţinut o lună. La culturile prăşi- rel Iacob, secretar adjunct Sintcz
C.A.P. Boşorod s-au obţi­ tenţialul productiv al pă­ nomico-sociale a comunei, producţii superioare la toare au existat coopera­ al organizaţiei de partid ce; 18
nut cele mai mari recolte mîntului prin organizarea în cuvîntul lor tovarăşii grîu, orz, porumb, sfeclă tori care nu au executat sat Glodghileşti. Propune­ Radio
cultur
din istoria unităţii, rod al raţională a asolamentelor, Ionel Cacuci, Maria Rî- de zahăr, cartofi. Unele la timp şi de calitate pra- rile făcute de comunişti, gestia
eforturilor cooperatorilor, prin fertilizări, reducerea pean, Tatiana Vişoi, Petru rezultate bune s-au înre­ şilele manuale. Lipsurile adăugate hotărârii confe­ într-o
poetic
mecanizatorilor şi cadrelor acidităţii terenurilor şi e- Murgoi şi alţii au eviden­ gistrat în realizarea sar­ cele mai mari s-au înre­ rinţei comunale, vor fi în mu zic
tehnice. De asemenea, fer­ xecutarea lucrărilor de îm­ ţiat necesitatea creşterii cinilor de contractări şi gistrat însă în sectorul zoo­ măsură să sprijine în mun­ ietin
ma de stat din Chitici şi bunătăţiri funciare, în con­ rolului conducător al fie­ achiziţii de la gospodării­ tehnic. Un exemplu edifi­ că comitetul comunal de
gospodăriile populaţiei au formitate cu sarcinile cu­ cărei organizaţii de partid, le populaţiei. Dovadă stă cator îl constituie produc­ partid, să conducă la pro­
reuşit să sporească simţi­ prinse în programul jude­ îmbunătăţiri' stilului şi şi îndeplinirea planului de ţia scăzută de lapte de va­ ducţii agricole superioare,: '
tor nivelul recoltelor şi ţean de dezvoltare a agri­ metodelor de muncă în contractări pe acest an la că. A scăzut procentul de la realizarea sarcinilor sta- '
să-şi onoreze în cond'ţii culturii. în acelaşi timp, scopul cuprinderii cores­ bovine, ovine, porcine. In natalitate, nu s-a realizat bilite de Congresul al XIII-
mai bune prevederile la de maximă însemnătate punzătoare şi soluţionării întrecerea socialistă orga­ o lotizare corespunzătoare lea al partidului, de exi­ DE\
fondul de stat. este folosirea seminţelor cu competenţă a proble­ nizată la nivelul judeţu­ a vitelor adulte. Neajun­ genţele formulate de tova­ lino
nerl
Demn de relevat este că cu potenţial productiv ri­ melor ce vizează dezvol­ lui, comuna Burjuc s-a si­ suri s-au manifestat în ce răşul Nicolae Ceauşescu în NEDO
în activitatea comuniştilor dicat, mobilizarea generală tarea economico-socială a tuat pe un onorant loc 6 priveşte asigurarea bazei cuvîntarea la şedinţa de traata
nu şi-a făcut loc automul- a locuitorilor comunei la comunei, îndeplinirea e- între comunele cooperati- furajere, în îngrijirea a- instruire a organizatorilor (Mod<
le se
1
ţumirea, că ei au evaluat lucrările agricole în fieca­ xemplară a planului în vizate şi pe locul 8 în an­ nimalelor, fapt ce relevă de partid, preşedinţi de B); 'J
realist rezervele de care re campanie şi respectarea profil teritorial. samblul localităţilor ru­ slaba preocupare a condu­ C.U.A.S.C. scria
dispun pentru a ridica ni­ normelor de calitate, apli- rale hunedorene, fapt ce cerii cooperativei agricole mării
niand
velul producţiilor medii la cînd pe scară largă noile NICOLAE TlRCOB relevă realul salt calitativ de producţie, a personalu- MINEL BODEA
PETR
te ^
goa<a
brie) ,
nirea;
o un
Activitatea gazetei de perete— Garanţia VULC
farul)
soani
(Mim
integrată efectiv în realizarea viitoarelor ta fă
I-II
NOAÍ
sarcinilor colectivului succese jevo
CÂNI
(Rete
vana
Locul I în concursul nii şi disciplinei, creşte- faptului că realizarea ma­ (Urmare din pag. 1) roşie)
Vi tez
gazetelor de perete desfă­ rea productivităţii muncii rilor sarcini ale lui 1987 TIE:
şurat în 1986 la nivelul şi a eficienţei economice, necesită îmbunătăţirea or­ lui (ancore, torcrct şi me­ "li
oraşului Simeria ' a fost intensificarea muncii de ganizării muncii şi pro­ tal) în executarea susţine­ - .n
ocupat de cea a comite­ recondiţionare şi refolo- ducţiei, întărirea răspun­ rilor. (Casa
telor de partid şi sindicat sire a pieselor de schimb derii şi îmbunătăţirea sub­ Preocupări asidue pentru ŢEG:
de la I.M.M.R. etc. Pentru a fi mereu în stanţială a disciplinei, spo­ îndeplinirea întocmai a seriilt
bra;
Acest lucru aveam să-l actualitate, ediţiile se rirea mai accentuată a sarcinilor de producţie do­ lor;
aflăm însă după ce am schimbă la două săptămâni, productivităţii muncii şi vedesc şi oamenii muncii (Casa
studiat cu atenţie conţi­ uneori chiar mai frecvent, eficienţei întregii activităţi de la mina centrală, con­ MER
ILLA
nutul articolelor şi grafi­ în funcţie de evenimentele economice etc. De aseme­ duşi de sing. Dorin Vasii. luţlei
ca la zi, cînd ne formasem intervenite în munca şi nea, caricaturile atră­ Aici, în cea mai veche zo­ LARI
deja o anume părere. Cînd activitatea colectivului. în geau atenţia asupra în­ nă aflată în exploatare, — SCI
tovarăşul Ioan Giurgiu, abordarea tuturor proble­ călcării disciplinei la sec­ unde practic se valorifică
Secretarul adjunct cil pro­ melor milităm ferm pentru. rezerva de minereu din
ca articolele să fie cît mad ţia 1 cisterne, întăririi
bleme de propagandă al pilieri şi plăci, eforturile
Strungarul Artenile Ken dereşi se numără cu consec­ comitetului de partid din concrete, cu date, cifre, răspunderii maiştrilor şi minerilor din grupele con­
venţă printre fruntaşii centrului pentru reparuţii motoare comparaţii şi exemple lua­ şefilor de echipă la bunul duse de Ştefan Onuţă, Ni­
de tractor, de pe lingă S.M. A. Deva, întreprindere, ne-a dez­ te direct din mijlocul oa­ mers al treburilor, nece­ De-»
văluit aceasta, ne-a con­ menilor, din secţii, atelie­ colae Pataki, Vasile Buleu, Orad
firmat, de fapt, că gazeta sităţii mai bunei organi­ Gheorghe Vieru, Nicolae mart:
rilor
îşi merită locul din frun­ re şi locuri de muncă“. zări a muncii Timofte ş.a. sînt canaliza­ Deva
Obţinerea de recolte tea celor din oraşul Si­ In cea mai mare parte Sînt o seamă de aspecte te — în paralel cu creşte­ ră d
meria. aceste lucruri sînt reflec­ legate de activitatea ga­ rea cantităţilor de minereu două
superioare în acest an încă de la Început, dia­ tate şi de bogatul dosar zetei de perete a comi­ extras — spre recuperarea ml en
lor“,
logul nostru a relevat a- al gazetei, de conţinutul tetului de partid de la lemnului de mină din a- set ?
articolelor
aici.
existente
(Urmare din pag. 1} de ha cu trifoi şi lucerna tenţia deosebită care s-a Articolele au adresă exac­ I.M.M.R. Simeria, care în­ batajele epuizate. vor •
19,30.
în cultură pură, 55 de ha acordat şi se acordă acti­ tă, atît cele critice cît şi dreptăţesc situarea aces­ Că planul de producţie
cu sfeclă furajeră şi 60 de vităţii gazetei, coordonă­ teia în fruntea gazetelor pe anul 1987 va fi realizat
toii şi porumb. în aceste cele care reflectă aspecte cu aceeaşi ritmicitate şi
zile se lucrează la sorta­ ha cu porumb. Terenul este rii îndeaproape a colecti­ pozitive. Iar ca o carac­ din oraş. Totuşi este bine în lunile următoare susţin
rea şi calibrarea tubercu­ ogorît în întregime, o ma­ vului de redacţie pentru teristică a activităţii de să se acţioneze în conti­ şi minerii conduşi de şe­
lilor de cartofi ce urmea­ re parte a fost fertilizat ca, intr-adevăr, gazeta ansamblu se remarcă pre­ nuare pentru perfecţiona­ fii de grupe Petru Barna,
ză să fie cultivaţi. Mai * cu gunoi de grajd şi cu să-şi găsească locul şi zenţa masivă a caricaturii. rea întregii activităţi a Cerciu Bucur şi Vasile Pă- Pei
rolul firesc în angajarea
rămîne să procurăm să- dejecţii lichide. Sămînţa oamenilor muncii la rea­ Foarte multe cu tentă gazetei de perete. Este duraru, de la sectorul de conţi
că u
mînţa de morcovi şi sfe­ de trifoi şi lucernă se află critică, aducînd In atenţia vorba, în principal, de investiţii, care pregătesc riabi
clă roşie, problemă ce se în unitate, urmează să o lizarea sarcinilor de plan. coleotivului încălcări ale îmbunătăţirea şi adapta­ intrarea în exploatare, în cenţi
sears
va rezolva în aceste zile. procurăm pe cea de sfeclă „Problematica abordată disciplinei tehnologice şl rea mai operativă a con­ acest an, a noului cîmp go s
S-a făcut o atentă verifi­ furajeră, lucru pe care îl — sublinia tovarăşul Ioan de muncă, abateri de la ţinutului articolelor la minier Nădăştio—Occ’*> slab
care a semănătorilor şi a vom realiza în cîteva zile. Giurgiu — este diversă. calitatea reparaţiilor, e- sarcinile prioritare ale din zona estică a perime­ tensi
maşinii de plantat cartofi. Sîntem hotărîţi să efec­ Căutăm permanent ca ea conomisirea de materii acestei perioade, îmbună­ trului Teliuc. De fapt, pe 40 k
mini
Teodor Demian, directo­ tuăm în această primăva­ să reflecte cît mai fidel prime şl materiale, lipsă tăţirea graficii şi sporirea baza rezultatelor notabile între
rul Complexului de vaci ră lucrări de cea mai bu­ sarcinile colectivului nos­ de răspundere ş.a. atraotivităţii, Trebuie să obţinute pînă la această 2 gr.
cu lapte de la Bobîlna i nă calitate, să realizăm o tru, atît în ansamblu, di Diversitatea tematică, se acorde mai mare a- dată, întregul colectiv al între
neaţ.
•— In actuala stabulaţie bună întreţinere a cultu­ şl într-o anumită perioa­ modul diferit de abordare tenţie respectării stricte Sectorului minier Teliuc, va «
Â.E.I. Bobîlna are proble­ rilor în aşa fel Incit să dă. Evident, primează sînt conferite şi de faptul a t'mpului afectat fiecă­ din cadrul I.M* Hunedoa­
me deosebite din pricina obţinem producţii superi­ aspectele de ordin econo­ că la realizarea articole­ ra, are îndreptăţite motive va Ln
neasigurării necesarului de oare la hectar la toate cul­ mic, de la cunoaşterea sar­ lor, In afara colectivului rei ediţii şi implicarea mal să privească încrezător, cu va f
luraje. Ce se face pentru turile. In acest fel ne aco­ cinilor, Ia forme şi moda­ de redacţie, sînt atraşi şi responsabilă a tuturor optimism, viitoarele reali­ răii
ea această situaţie să nu perim în întregime necesa­ lităţi de acţiune pentru mulţi colaboratori. membrilor colectivului de zări, cu care să răspundă amis
cal
»c mai repete ? rul de nutreţuri pentru reducerea consumurilor, Ultima ediţie, bună­ redacţie. unui deziderat major : pa­ ceaţ
— în primăvară urmea- viitoarea stabulaţie a anî- îmbunătăţirea calităţii re­ oară, publica articole triei — cît mai multe mi­ chic
râ să însămînţăm încă 56 .malelor. M paraţiilor, întărirea ordi- care atrag atenţia asupra VALENTIN NEAGU nereuri 1