Page 50 - Drumul_socialismului_1987_03

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMA Şl ALEGERI
Educaţia materialist-ştiinţiîicâ a
ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
elevilor-un proces complex, permanent Tei
Munca temeinic organizată în amplul proces de plexul de relaţii, de ra­ duşi spre a înţelege că DUMIN1

făurire a societăţii socia­ portul elevului cu anumite marile descoperiri ale re­
este cheia oricărui succes! liste multilatcral-dezvolta- reprezentări şi trăiri, cu voluţiei ştiinţifico-tehnice 11,30 Tel<
Lun
te, educaţia materialist- mediul care-1 înconjoară — au lărgit mereu sfera cu­ * T
Expresia notată în titlu şi gospodăriile populaţiei furilor afirma: „Faptul că ştiinţifică, parte integran­ familie, grup, relaţii so­ noaşterii, s-au descifrat Khic
am reţinut-o din cuvîntul nu şi-au onorat, în perioa­ în anul 1986 nu ne-am tă a ansamblului educaţio­ ciale. Pentru o temeinică multe taine ale naturii te­ rea :
comunistului Lazăr Dosan, da analizată, sarcinile de r e a l i z a t nici unul nal, contribuie esenţial la educaţie materialist-ştiinţi- restre şi ale universului. 12, *0 Dini
delegat la conferinţa de plan şi nici pe cele de li­ din indicatorii privind li­ formarea şi dezvoltarea fică a elevilor ne-am stră­ Spre acelaşi ţel conduce eulu
zică
dare de seamă şi alegeri vrare la fondul de stat şi vrările la fondul de stat conştiinţei socialiste a o- duit să cunoaştem psiho­ studiul chimici, matemati­ lor)
a organizaţiei comunale de de autoaprovizionare a din achiziţii, ne obligă a- mului nou, constructor logia, sensibilitatea, gra­ cii, limbii şi literaturii ro­ 13.00 Albi
(par
partid Brănişca. Ceea ce cantităţilor de produse a- nul acesta la 'schimbarea conştient şi devotat al tu­ dul său de dezvoltare in­ mâne, ştiinţelor sociale, * Ri
spunea el exprimă un ma­ groalimentare prevăzute. stilului de muncă, a ati­ turor marilor împliniri ale telectuală, influenţele că­ istoriei etc. Considerăm că cap«
re adevăr. Darea de sea­ Convingerea că în aceas­ tudinii faţă de acei cetă­ zilelor noastre. Realitatea rora le este deschis sau metoda predării intra şi plasi
mă prezentată de comite­ tă direcţie se poate mai ţeni care nu înţeleg să par­ a demonstrat că educaţia pe care este nevoit, în a- intcrdisciplinară în condi­ întîi
tul comunal de partid, mult a dominat în cuvîn­ ticipe la schimbul de măr­ matcrialist-ştiinţifică, atît numite situaţii, să le su­ ţiile revoluţiei tehnico- Secv
dii
care a analizat munca des­ tul celor mai mulţi dintre furi dintre oraş şi sat, pu- în cazul tinerilor, a elevi­ porte, urmărindu-1 în di­ ştiinţifice contemporane şi * T
făşurată într-o perioadă delegaţii participanţi la nînd în valoare posibili­ verse ipostaze — în pro­ tru
de doi ani şi jumătate, cu­ dezbateri. „Să fim con­ tăţile de care dispun. Şi lor, cît şi a maturilor este cesul de predare, la orele ale integrării învăţămîn- muşi
Un
prindea şi ea acest ade­ vinşi — spunea tovarăşul avem asemenea cetăţeni o activitate complexă, prin de dirigenţie, cu prilejul tului cu producţia şi cer­ Muz
natura factorilor pe care
văr. Şi, analizînd princi­ loan Bedoa, preşedintele care, atunci cînd este vor­ îi implică, dar şi prin fi­ vizitelor efectuate la domi­ cetarea c necesar să se im­ Luni
fii nu
pala ramură a activităţii C.A.P. — că nu vine ni­ ba să ceară, ştiu să o facă, nalitatea ei, prin scopul ciliu, în timpul practicii, pună tot mai mult în prac­ teles
economice a comunei — în schimb, cînd trebuie să ce trebuie atins. La nive­ excursiilor de documenta­ tica şi teoria educaţiei. Re­ 11,50 Cont
agricultura — darea de meni din altă parte să ne contribuie la fondul de lul şcolii, aceasta implică re, acţiunilor cultural-dis- zultatele acestei munci se tri
seamă oferea argumente lucreze pămîntul. Noi tre­ stat socotesc că această o- toate disciplinele, deve­ tractivc, printr-o mai apro­ văd. Mai apar şi unele 19.00 Tele
temeinice în sprijinul a- buie să-l lucrăm; să-l lu­ bligaţie nu-i priveşte pe piată colaborare cu fami­ neîmplinită. Sîntem con­ 19.20 Ani
cestei concluzii. Bunăoară, crăm bine şi să obţinem ei". nind o necesitate care tre­ lia. ştienţi că tratarea rutinie­ plini
«lori
în ultimii cinci ani, în ca­ de la el tot ce poate da. S-a discutat cu multă buie pusă cu pregnanţă în ră a unor cazuri, inade­ dulu
re se include şi perioada Dacă primăvara anului responsabilitate în cadrul evidenţă de orice om al în cadrul predării ştiin­ renţa actului educativ la în
de raportare, producţia de 1.986 ne-a prins descoperiţi dezbaterilor despre nece­ catedrei. Şcolii îi revine ţelor biologice s-a accen­ condiţiile specifice ale u- (coK
lapte marfă în cooperati­ în privinţa furajelor şi sitatea ca orice acţiune ce misiunea de a acţiona cu tuat pe veridicitatea cu­ nor elevi lasă timp liber 19,35 Cînt
(coli
va agricolă de producţie a ne-a obligat la cumpărări se organizează să fie te­ fermitate pentru a forma noştinţelor legate de lu­ acţiunii altor factori care noas
crescut la mai mult decît de nutreţuri, pentru şta­ meinic pregătită şi urmă­ tineretul în spiritul unei mea, vie şi legile ei de dez­ prin natura lor sînt în to­ K p <
(cat
dublu (fără a atinge însă bul aţia 1986—1987 am în­ rită pînă la încheierea ei concepţii ştiinţifice mate- voltare fundamentate pe tală opoziţie cu cerinţele * S
nivelul planificat pentru văţat ceva. Dacă gospodă­ cu rezultatele scontate. în rialist-dialectice despre na­ concepţia materialist-dia- obiective ale formării şi in
anul trecut), iar producţia rim cu chibzuinţă ceea ce acest spirit au vorbit co­ tură şi societate. lectică, s-a urmărit demon­ dezvoltării unor reprezen­ Corn
de cartofi la hectar a fă­ avem, furajele ne vor a- muniştii Anişca Tomu.ş, Pentru a deveni buni e- strarea necesităţii elimină­ tări adecvate ale lumii U n
cut un adevărat salt. La junge, chiar dacă iarna Iostin Sonoc, Eugenia Lă- ducatori, cadrele didacti­ rii din conştiinţă a misti­ naturale şi sociale. De a- tulul
baza unor astfel de ridi­ s-a prelungit". pugean, Lazăr Josan, A- ce din liceul nostru se pre­ cismului, a tezelor religioa­ U.A.
cări ale ştachetei valorice Contribuţia comunei la driana Caţan, Cornel Al- gătesc permanent, cu mul­ se referitoare la fenomene­ ceea, acţionăm energic 20.20 Fiin­
a stat. fără îndoială, o or­ fondul de stat şi de auto­ mă.şan şi alţii. tă atenţie, ridieîndu-şi ni­ le legate de existenţa şi pentru depăşirea acestor ţări
ganizare mai temeinică a aprovizionare nu s-a ridi­ Măsurile cuprinse în ho- velul politic şi ideologic, originea lumii vii. Studiul neajunsuri, pentru ca mun­ (coli
muncii şi în primul rînd cat, după cum am mai a- tărîrca adoptată de confe­ dar şi acela al informa­ fizicii îi înarmează pe e- ca noastră să cunoască e- Case
a muncii do conducere de rătat, la nivelul sarcinilor rinţă sînt c o n c r e t e ţiei ştiinţifice, pedagogice, levi cu acele cunoştinţe ficienţa scontată. 21,25 şlag
către organizaţia comuna­ de plan, deşi a marcat şi cu bătaie lungă. înfăp­ profesionale. Nu am uitat care le dezvăluie contra­ lor)
lă de partid, de către bi­ sporuri faţă de anii prece­ tuirea lor neabătută va da nici un moment că în ceea dicţia dintre datele expe­ Prof. STELA CREJU, TclC
denţi, fapt reliefat în da­ comitetului comunal de rimentale şi explicaţiile
rourile organizaţiilor de rea de scamă. în legătură partid nou ales chezăşia ce priveşte educaţia mate- directorul Liceului
bază şi comitetul comunal rialist-ştiinţifică intervin şi fanteziste acreditate unor de matematică-fizică LUNI,
cu aceasta, comunista An- obţinerii unor rezultate su­
de partid. Cu toate a- gela Lazăr, preşedintele perioare. alţi factori legaţi de com- fenomene. Elevii sînt con­ ..Decebal' 1 Deva 20.00 Tele
cestea, atît cooperativa a - cooperativei de producţie, 20,20 O riz
gricolă de producţie, cît achiziţii şi desfacerea măr­ ION CIOCLEI ştiin
La convergenţa preocupărilor intregului colectiv 20,40 Tezi
Acţiuni stăruitoare pentru buna desfăşurare a însămînţărilor 21.00 lor) Ho iu
(Urmare din pag. 1) Acţiuni în urma cărora cii de la F.P.R. Baru: înal­ „Mi.
(Urmare din pag 1J mare parte a sămînţei de lor agricole ce vor fi uti­ se obţin rezultate notabile, tă conştiinţă patriotică, 21,50 Tele
porumb se află deja în u- lizate în campania agri­ altele în curs de aplicare. responsabilitate sporită fa­
lele Ciula Mare, Ciula Mi­ nităţi, în zilele următoare colă de primăvară, făcîn- Laolaltă, ele adaugă noi ţă de utilizarea marilor
că. Vălioara şi Boiţa. Va fi adusă şi cantitatea du-se recepţia şi suprare- tru Conţan, şeful staţiei atribute de calitate colec­ valori care sînt energia e-
. n primăvara acestui an, lipsă. în ce priveşte să- cepţia lucrărilor efectuate. de înaltă tensiune: „Am tivului de oameni ai mun­ lectrică şi gazele naturale.
unităţile agricole din mînţa de in se fac în pre­ O deosebită atenţie s-a a- experimentat, în staţia de
C.U.A.S.C. Toteşti urmează zent demersuri pentru pro­ eordat punerii la punct a compresoare, metoda tre­
să însămînţeze 145 ha cu curarea acesteia. Demersu­ maşinilor de plantat car­ cerii puterii reactive în DEVA:
in, 655 ha cu cartofi, 1 218 rile trebuie urgentate pen­ tofi, care au fost reglate putere activă, folosind un tria); Cc
(Arta) ;
ha cu porumb şi 584 ha cu tru ca, imediat ce vremea cu mare grijă, în aşa fel motor sincron ca genera­ M ă r t u r i s i r i Un oaspi
plante de nutreţ. Sămînţa va permite, să se poată îneît să se asigure o den­ tor de curent. O dată cu dern —
de cartofi este asigurată trece la însămînţarea a- sitate optimă de tuberculi sosirea şi montarea apara­ MUGUR CARE rat chipul toată viaţa. Şi crlmilc 1
în întregime, în toate uni­ ccstei culturi. la hectar — condiţie esen­ turii de măsură şi control, le aduna cu migală peta­ B); Lupt
misterioa
tăţile efectuîndu-se în a- S-a încheiat, cu cîtăva ţială pentru obţinerea de în contul economiilor fa­ NE BUCURĂ lele. Ştia bunica un meş­ Pilot d-
ceste zile sortarea şi ca- vreme în urmă, revizia producţii superioare în a- bricii vom mai adăuga 7 teşug anume ca să păstre­ (Castel);
librarea tuberculilor. O tractoarelor şi a maşini­ cest an. MWh". ze prospeţimea şi culoa­ 1 qcotene
Viaţa omului este ca a- v; Li'
notimpurile vremii. Cind rea petalelor de trandafiri. .e); O
' i venim pe lume înmugurim, Spre toamnă, cind o bru­ oasă (Ui
Un oasp<
CURÎND VOM FI BUNICI îmbobocim. Ceva mai apoi mă mai aspră a răpit ul­ tural);
viaţa se aşterne tot mai timele petale, bunica le-a turi la r
seriile I-
— Nu, nu am merite ci, loan Covaci, într-o bun început mai mulţi sească totul în ordine. mult peste noi. Sintem în adunat ca miinile. ei tre- LONEA:
murinde. Le spunea parcă
şi ardeii
deosebite. Mai curînd meserie înrudită cu a ei, copii, aşa cum fuseserăm Tatăl Se lasă mai greu t \ vara trăirii. Şi ea, viaţa trandafirilor să nu fie ne­ PETRI LA
mamei mele ar trebui formînd una dintre fa­ şi noi la părinţi. Am mai îmbiat la vorbă. Nu-i începe să lase urme. Pe aur — s-
să-i mulţumesc că m-a miliile de bază din în­ născut, la interval de prea vorbăreţ de felul lui nesimţite, dar lasă. Uşoa­ căjiţi, că vine primăvara citoresc):
povăţuit şi m-a educat treprindere. Şi nu sînt cîte un an, pe Cecilia, sau poate nu vrea să-şi re la început, apoi tot mai iar şi podoaba lor de pe­ Bunul n
— seriili
astfel: mai întîi de toate puţine. De peste două apoi pe Natalia, iar în laude fetele de faţă cu aspre. Este timpul minunat tale are să fie mai mîn- rc.sc); U
munca şi cartea şi hotă- decenii, „de-o viaţă" — 1973 pe Cristina. Le-am ele. Dar pe chipul lui se al rodirii. Nici o sudoare dră. Dar în locul zimbetu- dorea (1
rîrea de a fi tot timpul cum a precizat interlo­ crescut aşa cum mă po- citeşte o admiraţie fără nu-i prea multă dacă lă­ lui, pe chipul bunicii au Bătălia ci
ua roşie)
la înălţime, şi fruntea cutoarea noastră —, fa­ văţuisc mama, în cultul seamăn pentru fiecare prins a picura citeva bo­ Aventuri
purtată mereu sus, cu milia Covaci munceşte la muncii, al respectului dintre copile (eleve cu i ! săm in urma noastră lapte bite. Simţea oare că se polari (IN
demnitate. în felul aces­ facerea pîinii: ea, în pentru semeni. Şi mă rezultate bune la învăţă­ care să ne laude mai tirziu desparte de trandafirii ei, RAŞTIE:
ta am încercat să-mi în­ sectorul de unde porne.ş- bucur că ne-au ascultat. tură), pentru soţia lui, trecerea prin vreme. Apoi, pe care atît de duios îi rea Nea?
(Patria);
demn şi eu fiicele, la rîn- femeie energică ce a ştiut toamna îşi întoarce faţa iubise... cin Sam
dul meu. Sînt fete bune, să conducă cu chibzuin­ spre noi. Toamna blinda a (Flacăra)
aşa cum ni le-am dorit. ţă treburile casei şi să ! ! vieţii trăite cu mult folos, CHIPUL TATII BAT * B
delincvei
N-au ieşit niciodată din se înscrie permanent la cînd gînguritul nepoţilor de cultul*
cuvîntul nostru. panoul de onoare al mun­ dragi ca lumina ochilor ne Plecam. Plecam în viaţă. tagul (D
Cuvintele Lucreţici cii, al celei profesionale aleargă veşmîntul obose­ Din pragul uşii de la tin­ O floare
— seriili
Covaci, ale acestei femei CADRU DE MANIFESTARE A UNOR şi obşteşti. lii de pe obraz. Dar iarna dă, tata m-a petrecut cu Bătălia (
cunoscută atît de bine în — Cînd aduci pe lume vine fără să fie chemată. lacrimile ochilor săi. Şi cu do culţi
colectivul de muncă de ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SCOALE copii şi-i iubeşti şi tră­ Începe vremea ei. Intrăm zbuciumul sufletului său. Trei zile
la întreprinderea de mo- ieşti pentru ei, simţind ) ! (Mureşul
— seriili
rărit şi panificaţie Deva. că altfel viaţa ta n-are în Iarna vieţii. In urma Şi cu vorbe blinde, din GHELAIî
pentru hărnicia, conştiin­ te întregul proces de fa­ Anul trecut, în august, nici un rost, atunci tre­ noastră rămîn mugurii care care nu lipsea „dragu' ta­ rul).
ciozitatea şi statornicia bricare a pîinii, iar so­ am avut un eveniment buie să le fii copiilor e- ne bucură firele părului tii, să ai grijă...". Nu eram
ei, erau răspunsul la în­ ţul la cuptoare, la una deosebit în familie. Si­ xemplu bun — reflecta ! 1 alb. Plecăm înmugurind... învăţat cu blindeţea vor­
trebarea noastră: Cum aţi dintre fazele de finali­ mona s-a căsătorit. în loan Covaci. belor lui, ci cu asprimea
reuşit să fiţi o mamă zare, aceea de coacere — curînd vom fi bunici. Şi aceşti doi oameni P E T A L E lor dreaptă. M-am întors
bună şi o muncitoare ambele deosebit de im­ Poate ne va aduce un pe care frecvent primii o clipă şi i-am căutat o-
destoinică ? portante pentru calita­ nepoţel, că noi n-am a- zori ai zilei îi găsesc în chii. Şi-ai lui îi căutau Pentru
Cu modestia ce o ca­ te pîinii şi produselor de vut parte de băieţi. fabrică, încheind un După 91 de începuturi pe-o; mei. O tresărire de-o -.îl rece,
racterizează, Lucreţia Co­ panificaţie. ...în cele trei camere schimb de noapte ori de an, Într-o zi de iarnă • Vîntul v.
vaci a făcut o retrospec­ — Ne-am cunoscut la ale apartamentului 35 preluîndu-1 pe cel de di­ tîrzie, bunica s-a stins. clipă s-au intîlnit. Apoi am la mode
variabile
tivă a anilor care au tre­ Sighet. Eu veneam din din blocul D 2, strada mineaţă şi care pretind Trăise înconjurată de bucu­ plecat... Chipul tatii, cu minime
cut de cînd s-a stabilit Bistriţa şi el din judeţul Zamfirescu, lucrurile sînt că nu se disting prin ni­ ria pe care numai viaţa ochii lui, cu blindeţea şl între mi
în Deva, de cînd lucrea­ Bihor. Şi tot acolo, la Si­ orânduite aşa ca în caso mic, atîta doar că-şi fac trandafirilor din preajma asprimea vorbelor lui, a ră­ 5 grade,
între zei
ză în meseria de brutar- ghet, ne-am căsătorit — cu fete mari. După ce-şi datoria, sînt pentru fii­ casei fi-o poate da. Iubea mas în pragul uşii de la de.
frămîntător. mai întîi la povesteşte Lucreţia Co­ pregătesc temele de şcoa­ cele lor cel dintîi exem­ nespus de mult trandafirii, tindă. II văd şl astăzi, du­
La mu
vechea fabrică, iar acum vaci. în 1967 am venit lă pentru a doua zi, cele plu: al muncii şi al da­ bunica. Le punea strop de pă mulţi ani. Aud vorbele cu cer 1
aici. la noua fabrică da­ la Deva. După un an a trei fete se îngrijesc de toriei de buni cetăţeni, apă la rădăcină, ii mîn- fui. Şi le dnstesc... iavorabil
tă în folosinţă cu patru venit pe lume prima treburile gospodăriei, ast­ de buni şi iubitori pă­ Vînt mc
(Mcteorc
ani în urmă. La noua fa­ noastră fetiţă, Simona. fel ca părinţii, cînd so­ rinţi. glia cu bunătatea şi zîm- Dănuţ 1
brică lucrează şi soţul Dar ne-am dorit de la sesc din schimb, să gă­ ESTERA ŞINA i betul ei, care i-a îmbujo­ GH. I. NEGREA
e e