Page 70 - Drumul_socialismului_1987_03

’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMI

E necesară o reală înviorare a activităţii
y
tuturor cenaclurilor literare

BU(
In judeţul nostru activează, realizări sînt rodul calităţilor torl literare, Ia mtîlniri eu Riuliop
potrivit statisticilor pe care le personale, ui talentului, al oamenii muncii — mineri, si- Ţii I 6.
deţin factorii culturali 12 ce­ unei munci susţinute, dar şi derurgişti, encrgetlelenl, ţă­ Tui; 6,2
nacluri şi cercuri literare. Un al vieţii intense do cenaclu, rani cooperatori — Ia acţiuni Sn apr
număr Impresionant de colec­ unde se întîlnesc cu regulari­ comune cu cenaclurile consti­ cliojurn
tive de creaţie ce îşi desfă­ tate în şedlnţo de lucru con­ tuite pe lingă revistele lite­ ţară; 8
şoară activitatea pe lingă duse de creatori cu o perso­ rare „Luceafărul", „Vatra“, 8,10 Cq
casele de cultură. cluburile nalitate distinctă ca Eugen „Orizont", „Tribuna". 9.00 Bu
muncitoreşti, căminele cultu­ Evu, Valeriu Bărgău, Tralan S-a apreciat, în acelaşi timp, Audiem
rale. Prezenţa cenaclurilor şl Dlnorel Stănciulescu, Gligor în consfătuire că în activita­ comoar
cercurilor literare în prece­ Haşa ş.a. tea multor cenacluri literare Revista
denta ediţie a festivalului Este cunoscut că cenaclurl- hunedorene sc manifestă încă 11,05 n
naţional „cîntnrea României“ fenomene de formalism, discu­
s-a soldat — rod al calităţii ţii sterile, chiar cazuri de tc ; 12,c
ostentaţia hilară o handi­ creaţiei — cu obţinerea mai veleitarism. Sînt cenacluri De pe
Autoportrete şi cantilene capaţilor culturali, livrescul multor premii pentru judeţ, Margmaln care nu acordă atenţia nece­ ţării ; )
* Radi'
la Ionel Amăriuţei aparţi­ atît la poezie, cit şi Ia proză. sară unor evenimente istorico vanprei
ne texturii intime a poe­ In mod firesc, activitatea la consfătuirea organizînd acţiuni specifice, 15,15 Şt
Cu silueta sa de plop el evoluează uneori chiar desfăşurată în actuala ediţie sau care sprijină în mică mă­
melor, avindu-şi originea sură mişcarea artistică de a- tindeni
singuratic surprins Iară in vecinătatea primejdi­ intr-o îndelungată şi inti­ a festivalului trebuia să a- judeţeană matori. Cenaclurile din me­ cultu ral
veste de intomnare, poetul oasă a sentimentalismului mă coabitare cu sursele tingu noi cote de calitate a a creatorilor diul rural, cu excepţia celui nai ; ic
scrisului, o prezenţă tot mai
Ionel Amăriuţei revine cu minor, dar bunul său simţ culturii. Şi, spre ilustrarea activă în viaţa spirituală bu- din Vaţa de Jos — „Orizont" saj iiui
ran ;
un nou volum abia după artistic il apără de fiecare acestor afirmaţii, lată a- ncdorcană. şl intr-adevăr, aşa literari hunedoreni — şi-au întrerupt activitatea. ştiri ; i
Dovadă a unei modeste munci
paisprezece ani de la de­ dată de alunecarea in te­ cest, printre altele, memo­ cum s-a apreciat în infor­ educative ce o desfăşoară con­ dresa t
marea prezentată în cadrul
butul editorial. E un răs­ ritoriul compromis. Marea rabil poem : „Să fii anti­ recentei consfătuiri, unele Ie literare contribuie la for­ ducerile unor cenacluri, a sla­ serii ;
bei lor îndrumări din partea
timp capabil să-ţi suscite majoritate a acestor poeme cenacluri literare — „Ritmuri“ marea omului nou, cultivarea aşezămintelor de cultură, esto Sâptăin,
nă şi ir
sentimentelor patriotice, re­
reflecţii înfiorate asupra sint apoi, in maniere mai car intr-un oraş bătrin/ Deva, „Flacăra“ şi „Lucian voluţionare, umaniste, potri­ şi participarea redusă a crea­ Radioju
Blaga“ Hunedoara, cărora li
inexorabilei treceri, dar mult sau mai puţin disi­ îmbibat cu miros din cea­ s-au alăturat alţi creatori — vit obiectivelor stabilite do torilor Ia consfătuirea jude­ gestia *
care n-a însemnat pentru mulate, nişte autoportrete. ra/ luminărilor arse,/ cind se s-au remarcat prin prezenţa documentele de partid, de ţeană. Din 12 de cenacluri li­ jurnal;
terare, doar 22 creatori au
Ionel Amăriuţei o absenţă. revarsă zorii prin vitralii/ în presa literară, în concur­ secretarul nostru general, to­ fost prezenţi la consfătuire, Mo men
Muzică
surile interjudeţene de crea­
Cu o relativă consecvenţă, să scuturi noaptea de pe ţie, la întîlnîrllc cu publicul, varăşul Nicolae Ceauşescu, în reprezcntînd cenaclurile „Sar- 24.00 Bl
cuvîntările rostite la Congre­
mis“ Haţeg, ,,Ritmuri", „Sin­
el a lost prezent in toţi V lJ e M M h X A orologii,/ din faldurile fi­ cu prilejui unor evenimente sul educaţiei politice şi cul­ teze" Deva, „Flacăra" şi „Lu­
culturale, sărbători alo cărţii.
aceşti ani prin colaborări gurinelor de jad,/ de pe O activitate susţinută desfă­ turii socialiste, la Conferinţa cian Blaga" Hunedoara, „Geor­
la publicaţiile literare ceea ¿¿PRIVELIŞTI incunabulele ferecate/ în şoară cenaclurile „Sinteze“ naţională a scriitorilor. Fac­ ge Coşbuc" Brad, „Orfeu" Vul­
torii culturali, împreună cu
ce l-a apărat de uitare, argint şi piei de inorog./ din Deva, „George Coşbuc“ conducerile cenaclurilor lite­ can, „Mioriţa" al poeţilor
populari. Făcînd o medie ar
prilejuindu-ne totodată Introspectiv, poetul se auto- Să născoceşti cumpărători/ Brad, „Orfeu“ Vulcan, jude­ rare, se preocupă, în conti­ reveni un creator la două ce­
spectacolul unei evoluţii contemplă incercind să-şl la vechi gravuri de care/ nu ţean „Mioriţa“. Activează in nuare, de diversificarea crea­ nacluri. Mult prea puţin !
judeţ poeţi şi prozatori, mem­
ţiei literare, pentru a oglindi
judeţene
etapei
Apropierea
calme şi sigure, lipsită de perceapă devenirea, să-şi ai vrea să te desparţi nici- bri ai Uniunii Scriitorilor, preocupările oamenilor mun­ a Festivalului naţional „Cin- DEVA
convulsiile pe care le pro­ infeleagă şi să-şl asume cînd./ îndrăgostit să fii de prezenţi cu regularitate în cii, realizările anilor socia­ tarea României" e necesar să lino (P
planurile editoriale, cărora li
lismului pe pămînt hunedo-
voacă de obicei precipita­ destinul. Romantic intîr- o oglindă ştearsă,/ să mori s-au alăturat creatori care în rean. în acelaşi timp, Unii conducă Ia o reală înviorare (Arta) •
rea şi tentaţia nefericită ziat sub aspect tempera­ cîte puţin privindu-te în anul trecut şi în acest an creatori au fost îndrumaţi să n activităţii tuturor cenaclu­ Imperii
rilor. Viaţa literară hunedo-
de '„a arde etapele". Inti­ mental, dar, prin refuzul ea,/ preafericit că vei scă­ s-au bucurat de debuturi edi­ sprijine formaţii artistice de reană nu se poate limita doar seriile
tulat Vinovat de plecarea retorismului hohotitor si- pa de vise/ şi-ndurerat că toriale (Miron Ţie, Dorina amatori în alcătuirea reperto­ la cîteva colective do creaţie. Fa n tom
riului, să participe la recita­
Brânduşa, Dumitru Hurubă,
cocorilor - titlu reuşit fiind­ tuindu-se mai curind în nu vei mai visa" (Să fii Ioan Vasiu ş.a.). Asemenea luri de poezie patriotică, şezâ- B. CĂTĂLIN (Moden
că e cit se poate de su­ aria mult mai semnificativă anticar). •■»în zel e
gestiv pentru temperamen­ a simbolismului de tip so­ Stilistic; Ionel Amăriuţei *c
tul poetului - noul volulm lar, Ionel Amăriuţei se e un cultivator de eufonii, Nicolae Adam, autorul Scena şi oamenii ei . a); 71
al lui Ionel Amăriuţei cul­ autodefineşte prin gestica cu rostirea supravegheată lucrării sculpturale . de Dragos
tivă cu predilecţie canti­ parcă stilizată a seninelor şi elegantă, izvoritâ din proporţii „Palia de la O- (Castel)
lena şl autoportretul. Teo­ melancolii, uzind de un respectul şl desăvirşita stă- răştle“ este unul dintre Intre interpreţii cu care Un oas
cei mai harnici şi mai
retic, cantilena e specia sistem referenţial predo­ pinire a limbii române. dotaţi artişti plastici hu­ se mîndreşte mişcarea ar­ ring);
lirică cu un fond grav şl minant cultural. Toate an­ Vinovat de plecarea coco­ nedoreni. Lucrările sale tistică hunedoreană, rapso­ Noicml
sentimental. Grav in regis­ tenele poetului sint orien­ rilor e un moment fericit sînt expuse la Oruştle şi zii populari reprezintă o seriile
în alte cîteva localităţi
tru elegiac e şi Ionel Amă­ tate înspre sferele artelor, in evoluţia sa şi un prilej ale judeţului. In imagi­ categorie aparte, ce se PENI:
riuţei. Un elegiac discret cu precădere spre cele ale de bucurie estetică pentru ne — „Fertilitate“, baso­ detaşează prin capacitatea nulul
insă, căruia ii repugnă ori­ muzicii şi literaturii, fără cititor. relief ce împodobeşte de a culege şi valorifica CAN:
ce fel de grandilocvenţă. a lipsi totuşi nici sugestii­ noua clădire a spitalului folclorul, redîndu-1 cu o bla (L
din Orăştie.
De asemenea sentimental, le plasticii. Departe de RADU CIOBANU măiestrie neîntrecută. NEA :
Foto MIRCEA SA BAU Din rîndul acestor oa­ l-II
meni dotaţi cu calităţi deo­ NI NO A
sebite, puţini la număr, pe
CRONICA LITERARĂ pe care colectivitatea îi re­ URICA
cunoaşte şi-i respectă ca umbră
Păcală
Valeriu Bărgău, „Noima de auf“ purtători de cuvînt ai as­ (Steau;
piraţiilor sale spre frumos,
face parte şi Pera Bulz TI IC :
Cineva îi reproşa lui nificativă pentru viziunea din Basarabasa — Vaţa de seriile
Valeriu Bărgău, nu cu prezentă în volum : „Pu­ Jos. Pera Bulz şi tarago­ lT u n c u
multă vreme în urmă, o ţina linişte proiectează pe tul său în stare să plîngă c 1 e le n ii
anumită asociere de ima­ geamul scăpărător/ roiuri cutremurător taina doinei a încălzit inimile specta­ o ac ii u
gini, şocantă prin alătura­ de muşte sîcîitoare/ în pă­ ori să rîdă cu lacrimile torilor din ţară şi străină­ (Casa
rea lor insolită şi, în ace­ mînt te aud/ într-o imensă bucuriei ţarina, acea ne­ tate. Pera Bulz. este lau­ TEG :
laşi timp, supărătoare da­ scorbură a orizontului/ maipomenită ţarină cu reat al Festivalului na­ -a ţ
torită faptului că rămîn fredonezi cîntecul ciopli­ care Ţara Moţilor se mîn­ ţional „Cîntnrea Români­ D a c ia )
imaginile în afara unei torilor de calcar". Un dreşte pe drept cuvînt 1 ei", al Festivalului de mu­ s e n ii m <
viziuni care să le or­ Discurs despre poem, in Un interpret de excepţie zică populară „Marin Tu­ S a la m u
doneze coerent la nivelul aparenţă alcătuit din sec­ ca Pera Bulz nu putea să nase" de la Craiova, al cultu râ
fiecărei poezii. Am sub­ venţe disparate, este în apară decît dintr-o gru­ altor întreceri Interjucle- p ă rţIr e
scrie la această observa­ fond atent organizat, sîn- pare de interpreţi cu o ţene. în evoluţia sa nu s e r iile
ţie doar dacă nu am în­ gele şi porţelanul, viaţa şi veche tradiţie cum este cu­ puţine sînt momentele tio IEI A :
trezări în demersul poe­ răceala, tonalitatea solem­ noscutul taraf din Vaţa de virtuozitate care culmi­ d r a g o s i
tului un gest deliberat ; nă a unui poet capabil să Jos, formaţie apreciată în nează cu acea „rupere" a LARI:
poeziile recentului vo­ renunţe la construcţia-i întreaga ţară, în primul taragotului cu care a ui­ nurul).
lum, Noima de aur, lasă cunoscută şi să lase loc rind pentru grupul său de mit pe participanţii la
să se contureze ideea că fiorului autentic contu­ suflători — taragotişti şi festivalurile folclorice in­
autorul î.şi maschează cu rează o poezie notabilă: saxofonişti — şi apoi pen­ ternaţionale de la Zoko-
abilitate o atitudine evi­ „Sîmbătă după amiaza în­ tru repertoriul de o bo­ panne (R.P. Polonă), Bruns-
dent programatică. Textul tre porţelanurile chine­ găţie, varietate şi specifi­ sum (Olanda) ş.a.
lui Valeriu Bărgău este zeşti/ îmi tai vinele ca tu citate cu totul aparte. Pera Bulz — un om, un N unu
într-adevăr alcătuit dintr-o să exişti/ în sus dinspre Pera Bulz a învăţat şi a interpret cu calităţi deo­ tragere
asociere de imagini care lumină vine o dira de dntat o perioadă sub în­ sebite, un rapsod al Za- 1987 :
se reţine însă printr-o a- smoală/ şi-mi desenează drumarea învăţătorului randuîui, al acestor me­ Extr.
numită doză de spectacu­ portretul pe mărginea colii Aureî Coif, cel care a în­ leaguri cu care mişcarea
los şi prin rafinamentul înguste/ exist cu adevă­ cercat o primă culegere artistică, folclorul muzi­
potrivirii bucăţilor intr-un rat/ şi din vinele stră­ de folclor locală. A pre­ cal hunedorean îşi împle­
joc în care violenţa con­ punse/ tu îmi strigi asta luat apoi el însuşi condu­ tesc corola lor de nebă­
trastelor ţine de tonuri. pe nerăsuflate". cerea tarafului, perfecţio- nuite frumuseţi !
Noima este însă cuprinsă nîndu-şi deopotrivă măies­
în titlul volumului! Lazăr MIRCEA MOT tria interpretativă cu care MINEL BODEA
Şăineanu în dicţionarul
său explică termenul ca venită marcă stilistică,
„înţeles, sens precis", dar Expoziţia „Sensibilitatea „Sensibilitatea în arta femeii u stîrneşte expresive cioc­
la nivelul aurului, adică în arta femeii", organiza­ niri între mari suprafeţe
la acel nivel care con­ tă la Galeriile de artă din albe şi suprafeţe compact
tează ca valoare în sine. Deva este semnificativă rac, prin cîteva tuşe abil priviri pătrunzătoare. Cor­ fermecată de lumea flori­ negre ori elegant haşurate. Penii
Sensul este al jocului de atît prin calitatea lucră­ distribuite pe suprafaţă, nelia K.ocsis Josan recu­ lor şi naturilor moarte pe Micsandra ZIatan Paşca va fi
lumini de la suprafaţa rilor, cit şi prin deschide­ un buchet de flori într-o perează o anume viziune care le transpune într-o este posesoarea unui lim­ rul va
vor m:
apei care se propune pe rea ce o face spre creaţia galaxie, Gyongi Pasztor primitivă asupra portretu­ manieră clasică, aşa cum. baj grafic în limitele că­ pot av
sine ca realitate ultimă. plasticienilor care trăiesc Bot, de o modernitate de­ lui, transformlnd profunzi- se petrec lucrurile şi-n pic­ ruia imaginea fotografică aversă
Iată un „spectacol" tipic în alte judeţe. Pentru că clarată în înţelegerea ta­ turile Monicăi Voinca ori prelucrată tinde să dobîn- valului
pentru Valeriu Bărgău : în expoziţia de faţă îşi piseriei, impune prin ar­ ale Lianei Popeţi. Maria dească o nouă semnifica­ slab p';
intens!
„O construcţie e traista dau întîlnire artişti plas­ monia efectelor de mate­ CRONICA Miertoiu este, tot mai ţie, aruneînd o lumină 40—60
cerşetorului/ unde pe scri­ tici, membri ai filialelor rial şi ingenioasele rezol­ PLASTICĂ profund şi benefic pentru inedită asupra cotidianu­ sud-sui
peţi mari/ sînt ridicate/ Arad şi Deva—Petroşani vări compoziţionale, iar lucrul său, marcată de lui din care este desprin­ rile m
monedele tocite". ale U.A.P. Nouă este şi Silvia Ichim, armonizând acapararea unui teritoriu să. grade,
între £
Imaginile din poezia lui prezenţa masivă, de calita­ griuri acromatice cu roşuri mea imaginii înti-o desfă­ aflat la graniţa dintre ar­ Relevantă în întregul
La r
Valeriu Bărgău propun o te, a tapiseriei. saturate, construieşte un şurare de irontalităţi, aşa tele plastice şi cele deco­ său, relevantă prin fiecare ii schi:
rative, iar Doina Reghiş,
concentrare a ipostazelor Diversitatea genurilor şi portret al cărui principală cum se-ntîmplă şi în ta­ monumenlalistă deplin stă- lucrare, această expoziţie li var!
realului: concomitent, poe­ viziunilor etalate au ca dominantă este monumen­ blourile textile ale Elenei pînă pe mari suprafeţe este un frumos cadou o- cădea
formă
zia devine teritoriul de numitor comun sensibilita­ talitatea. Felicia Doboş Munteanu construite pe striate prin desen, face să ferit de către femei (plas- ţă şl
convergenţă al regnurilor tea, intimitatea calmă şi se arată egal preocupată contraste frapante între ticiene), publicului iubitor avea $
a căror unitate este asi­ caldă care se desprinde de portret şi peisaj, cum zonele plate şi zone sa­ explodeze eoloristic o gamă de artă. să. -V
gurată de elementul li­ din fiecare lucrare. Elena se-ntîmplă şi cu Zoe Eisle turate de semne. Lucia restrînsă şi restrictivă. Eva lntensl
man. Poezia cu titlul Bianu rămîne aceeaşi ar­ Szucs, în ale cărei portre­ Mărginean, colorista sen­ Siito, gravoare fermecată GHEORGHE POGAN 70 km
de fermitatea gestului de­
Noima de aur este sem- tistă capabilă să iran sfor- te ochii se transformă in sibilă, rafinată, se lasă