Page 75 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 75
NR. 9 127 • DUMINICĂ, 22 MARTIE 1987 Pag. 3
Romos, o comună ce se înalţă prin
• in întîmpinareo ani- ţ
LEVIZIUNE Conştiinţă civică vărsării a 65 de ani de
hărnicia oamenilor săi la crearea U.T.C. şi a 30
Dezbaterile din cadrul mele de Iruntoşi. E o ma de ani de la înfiinţarea
ÍCA, 22 MARTIE Romosul a fost clintot- muncit cu răspundere pă te vedea oficine. Străzi conferinţei comunale de nifestare de suflet, o ac U.A.S.C.R. organizaţia de
.‘X deauna o comună bogată mîntul, obţinînd recolte asfaltate, case mari şi fru partid Burjuc s-au axat cu ţiune a omeniei In care tineret a Minei Lupeni
şi frumoasă, una din lo mereu mai mari, care au moase, cămin cultural nou şi-o onorat angajamen
¡loa ceriflor, precădere pe modul in nu o dată celor chemaţi să tul anual asumat îa
■filmoteca de calităţile rurale de frunte dus la sporirea averii ob cu 400 de locuri, şcoală care se inlăptuiesc sarci li se inmîneze diplomele
izdan: „Chema- ale judeţului, poziţie pe şteşti, la bunăstarea fie nouă, modernă cu opt săli nile ce revin cunoscutei a- li se umezesc ochii. Gestul planul e c o n o m i c •
muntelui“. Ep¡- care şi-a cî.ştigat-o prin căruia- Un gind bun pentru
íl 3 (color) de clasă, laboratoare şi a- şezări de pe Mureş la este cu adevărat impre un coleg bun. Fostul
vrednicia locuitorilor săi, La începutul cooperati teliere pentru practică, landul centralizat al sta sionant.
cununa cíntc- oameni harnici şi pricepuţi ziarist Dumitru Crişan,
íi românesc (co- vizării agriculturii din co dispensare sanitare uman tului, la realizarea planu Intre cei mai destoinici de la redacţia „Steagul
Muzică popu- lucrători ai pămîntului, mună, membrii C.A.P. şi veterinar, unităţi .co rilor de autogospodărire Şl contractanţi cu statul in
crescători de animale, buni Romos aveau cîteva vite, autoaprovizionare. S-a evi 1986 s-au numărat : Vic roşu" Petroşani, ieşit de
um duminical gospodari. Este însă tot căruţe şi pluguri. Astăzi merciale şi prestatoare de denţiat cu acest prilej res tor Cozma, Matilda Coste, ciţiva ani lo pensie, su
"Vial color) atit de adevărat că cea servicii către populaţie ponsabilitatea cu care lo Alexa Lung, Petru Cristian, ferea de o boală de
tcmporanli noş- mai dinamică perioadă a unitatea deţine 650 hec ctc. „Numai în ultimul cuitorii şi-au onorat con Alianţe Mariş, Octavian ochi, a cărei aqravare ii
devenirii sale comuna, sa tare teren arabil, are un deceniu — arăta Gheorghe tractele de produse anima Mura, Sebastian Herbei, condamna vederea la
■jurnal tele componente au înre puternic sector zootehnic, Stoica, primarul localităţii liere - lapte şi carne — Gheorghe Fuvdui, Aurelia întuneric definitiv. Ajuns
gistrat-o în anii construc cu adăposturi bine puse — zestrea cdilitar-gospo- pe mîinile celebrului oftal
ducita solio de la punct, cu utilaje de pre predindu-le la timp, in lacob, Viorel Mariş ş.a. - molog, Ion Olteanu, de
e, prietenie >1 ţiei socialiste. Iar înfiin dărească a comunei noas cantităţile şi la greutatea la lapte ; Florica Dragoş,
iborare. ţarea cooperativelor agri parare a nutreţurilor. O tre a crescut cu obiective planificate. In lelul aces la Spitalul militar cen
tele tovarăşului cole de producţie a consti formă care deţine la a- Elena Cimpureanu, Maria tral din Capitală, Dumi
olae ceauşescu, în valoare de 30 milioane ta, ei au tăcut dovada Gavrilă, Viorel Ardelean, tru Crişan a suportat o
rcună cu tovarü- tuit şi pentru Rornos, ca ceastă oră 620 bovine şi iei". înaltei lor responsabilităţi Cornel Nariţa, Tiberiu Pui, operaţie extrem de difi
Elena Ceauşescu, de altfel pentru toate sa sociale, a conştiinţei civice,
Republica India tele judeţului şi ţării, un Tot în aceşti ani în sa Virgil Gherman, Viorel cilă, încununată de suc-
Republica Popu- lul Vaidei s-a construit un fiind temeinic convinşi de Lase, Nicolae Crişan, Gheor
i Bangladesh moment de referinţă. A 25 de ani puternic complex zooteh utilitatea elortului lor la ghe Gherman - la carne
lor) fost momentul cînd, sub de la încheierea nic, aparţinînd asociaţiei nivelul întregului judeţ şi de vită şi de porc. Intre
tarea României conducerea înţeleaptă a al ţării. Ei răspund astlel cei menţionaţi, Petru Cris E C R A N
:or) Partidului Comunist Ro cooperativizării economice intereooperatis- prin fapte grijii permanen tian, in virstă de 70 de ani,
n artistic: mân, ţărănimea şi-a unit te din localitate, cu o ca te pe care partidul şl sta şi-a locui cunoscut gindul
ilci cine vine la eforturile pentru ridicarea pacitate de 1 700 bovine.
i ?“ (color) De fapt, numărul anima lul nostru o acordă dez său, fiind de fapt expresia ces. Acum, fostul nostru
continuă a agriculturii pc 1 200 ovine. Un sector voltării tuturor localităţilor unei stări de spirit colec
.'jurnal. noile coordonate ale dez zootehnic care-şi depăşeş lelor a crescut mereu, atît patriei, ridicării nivelului \ coleg vede din nou,.,
tot ce e frumos pe lume
voltării şi progresului. A te an de an sarcinile de la unităţile agricole cit şi de trai al locuitorilor, in tive : „Contractăm cu sta \ şl citeşte cu aceeaşi
tul pentru că, la rindul
f, 23 MARTIE fost evenimentul care a plan. Numai în anul tre la gospodăriile populaţiei. diferent de naţionalitate. nostru, primim un sprijin
unit într-un singur tot nu cut de aici s-au predat Astfel, cooperativele deţin \ plăcere ziarul la care a
ejurnal doar pământurile sătenilor, Pornind de aici, comite deosebit in produse pe \ lucrat decenii la rind. Ne
ducita solie de la fondul de stat peste peste 2 800 bovine şi 6 730 tul comunal de partid, con care noi nu le putem pro bucurăm... • A muncit o
o, prietenie şi ci şi energia şi hărnicia 2 500 bl lapte de vacă. ovine, iar la gospodăriile siliul popular, consiliul de duce in gospodăria pro \ viaţă. Număraţi în ani,
iborare. fiecăruia dintre ei, dirce-
iţele tovarăşului ţionîndu-le cu fermitate Depăşindu-şi atît în sec populaţiei există aproape educaţie politică şi cultură prie. In lelul acesta 'înţe \ peste 40. Acolo unde a
olae Ceauşescu, pe drumul dezvoltării mul torul vegetal, cit şi în zoo 1 000 bovine, peste 4 600 socialistă ou abordat o legem noi schimbul intre fost nevoie, acolo unde
ireună cu tovarâ- ovine şi 1 620 porcine. eficientă modalitate de sti sat şi oraş, contribuim Io \ o cerut viaţa. Nici pen
Kicna ceauşescu, tilaterale, al prosperităţii tehnie prevederile planu mulare şi recompensare realizarea fondurilor de
Republica Soclu colective şi a fiecărei fa lui, unitatea a obţinut be Aşa se prezintă comuna \ sionat nu a... înţeles să
ri a 'unii Bir- milii în parte. Romos acum, în primăva morală a celor mai harnici autogospodărire şi auto \ se lase de muncă. O mai
ae Regatul neficii frumoase, care au cetăţeni care livrează la aprovizionare". Aceeaşi veche pasiune l-a atras :
iul „or) Nu s-ar putea spune că fost cu folos investite. în ră, cînd se împlinesc 25 fondul de stat o parte din conştiinţă civică dovedesc \ tenisul de cîmp. Nu să
w
aur folcloric înainte de cooperativizare avuţia cooperativei se mai de ani de la încheierea produsele lor. In fiecare locuitorii Burjucului rea-
or) romoşenii nu-şi munceau află o staţie de decuseu- cooperativizării. îmbogă an, ei sînt invitaţi in la ţa lizind pină la această oră \ minuiască racheta, cl să
•ii românesc — bine pămîntul. Dar cu cită tat trifoliene, tractoare cu ţită şi înfrumuseţată prin \ asigure „joc bun rache
să permanenta de obştii comunei unde li se planul de contractări pe telor". De peste cinci
ilraţie pentru ci- trudă şi sudoare ? Şi ce , remorci, IFRON, camioa hărnicia oamenilor săi, ea aduce la cunoştinţă nu 1987 la bovine, porcine, \ ani face bune de joc te
aatogralla noas- diferenţă, ca de la cer la ne, numeroase atelaje ş.a. priveşte cu optimism şi în mele celor mal vrednici, le ovine.
(1) (p.c.) pănânt, între producţiile credere viitorul. sînt prezentate laptele, a- \ renurile de tenis ale
igini pakistaneze obţinute înainte de pe pă- „Sporirea averii obşteşti MINEL BODEA I.R.E. Deva. Zgură roşie,
or) mînturile lor şi cele ob — sublinia Maria Bărboi,, poi li se inmînează diplo L. anume preparată, aşeza
ejurnal. vicepreşedintele cooperati M. LIONEL \ tă tă, tasată, udată, pe
ţinute după cooperativiza
re, cînd mecanizarea şi vei — a dus, fireşte, la riată... Numai nenea Pe
chimizarea şi-au spus ho- creşterea bunăstării în ca ) tru Petresc ştie cum o
tărîtor cuvîntul. Să luăm, sele noastre. Majoritatea face. Muncind I • Schiul
de pildă, recoltele obţinu dintre noi avem gospo File din istoria U.T.C. u \ din Valea Jiului promite.
te de C.A.P. Romos în a- dării frumoase, bine ros O La concursul republican
nul trecut: 5100 kg de l pentru copii, desfăşurat
: Acţiunea Topo- tuite, din care nu lipseşte S-a finalizat întrecerea ti tradiţii, lupta eroică a ti I.upeni. Câştigătorilor le-au I
ttrla); încrederea grîu la hectar, 4 850 kg de nerilor Imnedorcni din licee, neretului revoluţionar din fost oferite diplome de onoa cu citeva zIJe în urmă
‘ HUNEDOARA : orz, peste 7 000 kg de po nimic dintre lucrurile pe întreprinderi şi instituţii, România sub gloriosul stin re din partea Comitetului \ pe pîrtille din masivul
’ contraatacă — care le găseşti în casele organizată dc Comitetul ju dard al partidului comunist. judeţean al U.T.C. şi premii
■II (Modern — A); rumb ştiulcţi, aproape de la oraş". deţean al U.T.C., în cadrul A fost relevată activitatea în obiecte. Paring, eleva Simona Po-
le se grăbesc 20 000 kg de cartofi ş.a., exemplară a tovarăşului Un minispectncol a între î dlnă - de ia Clubul
— B) ; Toate producţii care au situat şi Chiar dacă nu în ace manifestărilor omagiale de Nicolae Ceauşescu, prezenţa git manifestarea, fiind rea sportiv şcolar Petroşani,
sus — seria II * în acest an, ca şi în cei eaşi măsură, cele arătate dicate aniversării a 65 de sa în rindul şi apoi în frun lizat «Ie formaţii artistice s-a clasat pe primul loc
: mărilor (Flacă- ani do la crearea Uniunii tea organizaţiei revoluţio din liceele devene, eviden
de sărbătoare * lalţi, unitatea pe locurile despre C.A.P. Romos sînt Tineretului Comunist. nare de tineret, strălucita ţiate la faza judeţeană a I la categoria copii II —
a şl revoluţia de frunte din judeţ. Sînt valabile şi pentru celelal Cu faze pe şcoli, între sa activitate consacrată afir Festivalului naţional „Cin- proba slalom uriaş —,
PETROŞANI: recolte la care cei mai op te cooperative agricole din prinderi, localităţi şi muni mării şi împlinirii idealului tarea României“ : recitalul \
■ete Ia cină (Pa- cipii, întrecerea „File din comunist. de poezie şi muzică „Ga devenind campioană na
ăgeata neagră (7 timişti dintre gospodarii comună: Romoşel, Vaidei istoria U.T.C.“ a urcat în Echipajele din Deva, Uri roafele sînt roşii şi «lin pri \ ţională, iar colegul său
le); tacus — localităţii nici nu îndrăz şi Pişchinţi. Fireşte că etapa judeţeană şapte echi eani, Lupeni, Orăştie şl Si cina mea“ (liceul „Deccbai“), Alin Gedeon a venit al
-II re ea); LU- neau să se gîndească altă paje din Deva, Hunedoara, meria au dovedit o bună orchestra de muzică uşoară
rovocarca drago- rezultatele obţinute de u- Urieani, Lupeni, Orăştic, Ha pregătire, după întrebările a liceului industrial nr. 5, doilea - la aceeaşi ca
Cultural) ; VUL- dată. Dacă C.A.P. Romos nităţile agricole coopera ţeg şi Simcria. Concursul, de baraj primele locuri fiind formaţiile de dansuri — mo tegorie (băieţi) şl aceeaşi
uptătorul cu sa- este astăzi portdrapelul ce desfăşurat vineri după amia ocupate de : locul I — Ci dern (liceul pedagogic) şi s probă. Felicitări micilor
ceafărul) ; LO- lorlalte cooperative agri tiste au avut ca efect di ză la Casa de cultură din rcul industrial nr. t Deva populare (liceul industrial
'ankeii — seriile rect dezvoltarea satelor, a Deva, a constituit, atît pen (echipaj care şi în faza mu nr. 2), rccltatoarea Camelia \ schiori din Pet-oşani şi
aerul); PETRI- cole din comună şi tru concurenţi cît şi pentru nicipală a demonstrat matu Popa (liceul „Dccebnl“). profesorilor — antrenori
Lupii mărilor C.U.A.S.C., meritul este comunei în ansamblul ei, public, o instructivă lecţie ritatea şi seriozitatea pregă \ care-i pregătesc !
I t o r e s c ) ; A- fireşte al tuturor coopera pe toate planurile. Cum de Istorie, rcliefînd bogatele tirii), Ii — Urieani, III — L. L.
A : Cu cărţile torilor, care an de an şi-au arată Romosul astăzi poa-
(Muncitoresc);
I : Bătălia din
Retezul); BRAD:
— seriile I-II
roşie); GURA- ÎNCEPE RETURUL DIVIZIEI C D E C E S E
Increderea (Mi-
O R A Ş TI E:
Îs m o n t u l —
I-II (Patria); Cinci echipe hunedorene... înecate în datorii • FAMILIA îndoliată
petrolul şi ar- anunţă încetarea «lin via
(Flacăra); GE- A venit şi rindul divi lul clasamentului, primele în fond, este o datorie im Din păcate, returul di ţă, după o lungă şi grea
BAI: Salamandra vizionarelor C hunedorene suferinţă a celei care a
o cultură); HA- zionarelor C la rampă ! în două chiar autoritar, cu portantă a tuturor acestor ANIVERSARI fost
nn pentru primă- trecerea marilor ambiţii minime şanse de a se în factori de a nu lipsi începe de pe poziţii deloc • LENUTA şi Valeriu, cu prof. M ARIO AR A OPREA
•¡i * Ziua „Z" de la intersecţia fotbalu depărta de ultimele două onorabile, care amplifică familiile, urează scumpei lor în virstă de 61 ani.
BRAZI : Vară suporterii şi susţinătorii serios, complex răspun mame Elisabeta Luca «lin Să- înhumarea va avea loc
itală; CALAN : lui de masă cu cel de per locuri, ale retrogradării! echipelor respective do cârîmb, la împlinirea vtrsteî luni, 23 martie 1987, îil
dra (casa de formanţă surprinde grupul Singura echipă cu o evo derea celor implicaţi în dc 70 ani, multă sănătate şl cimitirul din strada Eml-
; SIMERIA: Dcs- hunedorean, clin seria a luţie la nivelul pretenţii frumuseţea jocului de fot această activitate. Aş fericire, „La mulţi ani !“ nescu, Devu. (15805)
temporară — lor şi posibilităţilor — bal. teptăm faptele. (17175)
r-II (Mureşul); VlII-a, într-o situaţie des • CU prilejul pensionării
Din prea multă tul de neplăcută, compa gîndindu-ne că activează şi al aniversării zilei «le naş
(Lumina): GHE- rativ cu trecutele ediţii, într-un oraş care mai sus tere, colegii de la staţia
Nemurltorii (Ml- mai ales cu ultimele două, ţine şi o merituoasă di DE AICI SE REIA ÍNTRECEREA : C.F.R. Păuliş-Lunca urează • MULŢUMIM colegi
cînd acest grup domina vizionară B — este Mi 1. Progresul Timişoara 15 11 1 3 27-15 34 Măriei Pădurean multă sănă lor de la I.P.K.G., I.L.
Deva, Liceul „Dccebnl**,
tate, fericire şi „La mulţi
valoric competiţia în se nerul Ştiinţa Vulcan. în 2. Vagonul Arad 15 8 5 2 29-13 29 ani !“ (17125) clasa a .YII-a B seral,
rie. Deşi ex-divizionara B, rest, celelalte patru echi 3. Minerul Lupeni * 15 8 3 4 30-12 26 • 30 din cel mai frumoşi Liceul industrial nr. 1»
EMEAi Minerul Lupeni, se situea pe ale noastre n-au nici trandafiri pentru Ionel Bar anul I maiştri, cît şi tu
I.I.U1UUII— o scuză pentru slaba com 4. Urvirea Sînnlcolau 15 8 1 6 21-14 25 butei, şantier Păclişa, cu o- turor celor care prin
ză pe poziţia a treia în 5. Şoimii Lipova 15 8 0 7 26-24 24 cazia aniversării zilei «ie naş prezenţă, flori şi lacrimi
au fost alături de noi Ia
clasament, în general ca portare din tur I Deci, 6. Minerul Ştiinţa Vulcan 15 7 2 6 18-21 23 tere, urează părinţii, sora, dureroasa despărţire, prin
nepoţii «lin Iîîrsa. (2/117)
i azi: Vremea va talogată ca fruntaşă, a- conducerile lor au toate 7. C.F.R. Timişoara 15 7 1 7 21-22 22 moartea prematură şl
eneral frumoasă, obligaţiile şi îndatoririle VÎNZĂRI fulgerătoare a color ce
1 variabil. După ecasta nu reprezintă fidel ca în retur să depună e- 8. Obillcl Sînmartin ** 15 7 2 6 25-20 21 au fost
Izolat sînt po- potenţialul şi posibilităţile 9. Unirea Tomnatic 15 7 0 8 25-24 21 • VIND casă (grădină), si NEDELfU PETRIŞOR
lol cu caracter tradiţionalei divizionare fortul corespunzător pen 10. Strungul Chlşineu 15 7 0 8 18-26 21 meria, strada A. Mureşanu, şi MARIA.
să. 'Vîntul va su din Lupeni. Cu atît mai tru a se face ceea ce se 11. U. M. Timişoara 15 6 2 7 19-24 20 nr. 3. Informaţii la nr. 11. Flori şi lacrimi «lo a-
la modern . Tem- mai poate în vederea (1717-0 dîncă dunăre pe mor
le minime vor ii mult, cu cît întrecerea se 12. Metalurgistul Cugir 15 6 2 7 26-17 20 O VIND Dacia i;lon neridi- măitul vostru ' Familiile
■ între minus 2 riei este destul de con îmbunătăţirii activităţii lor, 13. C.F.R. Simeria 15 6 2 7 23-25 20 cată. Hunedoara, telefon îndoliate. (17173)
3 grade, Iar cele sistent dominată de o pro a rezultatelor şi poziţiilor 15 6 1 8 18-26 19 1SG38. (17178)
între 0 şi 13 finale. 14. C.S.M. Lugoj
-ocal se va sem- movată din campionatul 15. Minerul Ghelari 15 3 2 10 14-35 11 PIERDERE
tţă. judeţean, Progresul Timi Conducerile asociaţiilor, 16. Victoria Câlan 15 2 2 11 9-31 8 • IHEHDUT foaie parcurs • COLEGII din cadrul
şoara ! Dar insatisfacţiile secţiilor de fotbal, ale nr. 0387378/19 martie 19S7, e- serviciului mo no-ener
intc, vremea va * penalizată cu 1 p. ntisă de întreprinderea ener- getic al t'.S.V. călan,
iminant frumoa- suporterilor şi nerealiză- întreprinderilor patrona- ** penalizată cu 2 p. Routllaj Mintia. O declar nulă. profund îndureraţi, aduc
erttl variabil. Du rile echipelor hunedorene toare, organele locale spor (171711) un ultim omagiu celui
za, izolat se vor angrenate în campionatul tive trebuie să se angaje Chlişi-neu _ Unirea Sin- care. a fost un coleg «Ie
precipitaţii sub nicolau M. ; Obilicî Sînmartin - Progresul Timişoara; COMEMORARE aleasă omenie,
de ninsoare, ce diviziei G sînt legate de ze energic în efortul de sing. i* M i 10251F
a şl caracter de extrem de slabele rezul redresare a situaţiilor e- C.F.R. Timiş. — Minerul Ghelari ; C.F.R. Simeria — Mine • SOŢIA şi fiicele, cu ace Inmormmt tr ,, .L astăzi,
Vîntul va sufla tate înregistrate de Victo chipelor lor, să ceară şi rul Şt. Vulcan; C.S.M. Lugoj - Vagonul Arad; Minerul eaşi profundă «lurerit, anunţă 22 martie, ora II, la ci
moderat. Local ria Calan, Minerul Ghe- să impună antrenorilor şi Lupeni - Şoimii Lipova; Unirea Tomnatic - Metal. Cugir; impUnirca a şase luni de cînd mitirul din strada Daci
:u depunere de a plecat dintre noi acela care lor, Hunedoara. (17177)
lari şi chiar C.F.R Sime- jucătorilor să recupereze U.M. Timişoara - Victoria Călan. a fost COST HA MUNTEAN,
ria, care... domină subso- coca ce au risipit în tur.