Page 66 - Drumul_socialismului_1987_03

T\l£. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE Dl

Clnd a fi fruntaş Om cu om, sat cu sat In tot ce se întreprinde - Un

devine tradiţie într-o angajare generoasă spirit revoluţionar,

Ordinul Muncii, clasa a secţia tricotaje, ocolul sil­ spre binele patriei pasiune şi dăruire per
II-a, în anul 1977, Ordinul vic, sectorul forestier, co­
Muncii, clasa I, în anul loanele I.T.A. şi U.M.T.C.F.,
1078, Ordinul Muncii, cla­ oficiul P.T.T.R. Şi în a- De pe văile cînd mai Floarea Noja, Remus Gro- „In consens cu sarcinile control şi sprijin necon­ „Noul con
sa a III-a, în anul 1980, gricultură, deşi producţiile calme, cînd mai abrupte, za, Ioan Aldea, Elisabeta ce-i revin din hotărîrile cludente din partea unor vom alege a
Ordinul Muncii, clasa a nu s-au ridicat la nive­ cu zăpezi în subţieri şi Măglaş, Petru Tomotaş, Congresului al XlII-lea, organizaţii de partid. Dez­ lmia în cuv
II-a, in anul 1983. Iată lul planului, ele au fost miros cald de prin curţi, Ioan Rad, s-a spus clar din indicaţiile secretarului baterile din conferinţă au nerul Tcodc
un palmares deosebit de mult superioare anului au venit comuniştii satelor şi convingător că angaja­ general al partidului, tova­ arătat că în viitor toţi co­ prilejul co
bogat, cu care organizaţia Balşei mari şi frumoase la mentele pe care şi le-a răşul Nicolae Ceauşescu, muniştii din agricultura dare de seai
comunală de partid Ilia precedent, comuna livrînd conferinţa comunală de asumat comuna prin che­ din măsurile stabilite de comunei vor trebui să organizaţiei
se poate mîndri, locurile la fondul de stat 1 020 to­ partid. Şi s-au aşezat gos­ marea la întrecere adre­ Comitetul judeţean de dea dovadă de dăruire în partid Totcs
fruntaşe în întrecerea so­ ne grîu şi secară, 218 to­ podăreşte la sfat de lucru sată tuturor comunelor partid, precum şi din pro­ activitatea do cultivare a să acţioneze
cialistă pe ţară între con­ ne orz, 744 tone porumb, şi au judecat cum să facă nccooperativizate ale ţării priile hotărîri, biroul Co­ cerealelor, legumelor şi mai mare e
siliile populare, cît şi nu­ 1107 tone cartofi, 1100 pentru ca această aşezare reprezintă expresia unei mitetului comunal de fructelor, astfel îneît să ganizarea ş
meroasele locuri fruntaşe tone legume, 1 552 tone de de oameni harnici să se angajări ferme şi că, de partid Geoagiu s-a preo­ mobilizeze întreaga masă a activităţii
în întrecerea pe judeţ do­ sfeclă de zahăr şi alte afirme şi mai bine în hăr­ fapt, ea exprimă voinţa cupat în permanenţă de cooperatorilor la realiza­ ciale din coi
vedind înalta răspundere produse. nicie, în isteţime şi har tuturor locuitorilor aces­ perfecţionarea stilului şi rea recoltelor planificate. sens este ne
şi dăruire cu care comu­ Conferinţa a evidenţiat sufletesc. tor sate de a contribui la metodelor sale de muncă Darea de seamă şi dele­ corde mai
niştii, toţi cetăţenii comu­ însemnatele progrese obţi­ După bunul obicei româ­ dezvoltarea multilaterală a în conducerea întregii ac­ gaţii care au luat cuvîn- creşterii rol
nei acţionează pentru în­ nesc, primul om al co­ patriei noastre socialiste. tivităţi economice, politice tul s-au oprit pe larg şi tor al lutur
făptuirea politicii partidu­ nute în perioada analiza­ munei, secretarul comite­ Dezbaterea responsabilă şi social-culturale". asupra realizărilor şi lip­ lor de baz
lui. tă în activitatea politico- tului comunal de partid, din conferinţă a evaluat Detaşînd aceste rînduri surilor din zootehnia ce­ mai respons
Faptul că în conferinţa organizatorică, în munca Adam Moga, a dat citire cu luciditate şi realism din darea de seamă pre­ lor trei cooperative. Ene niştilor, a.
le dare de seamă si ale- politică şi cultural-educa- dării de seamă asupra potenţialul economic al zentată conferinţei organ i- Samson, Tilus Toderaş, conducere

COMUNA ILIA COMUNA BALŞA COMUNA GEOAGIU

geri a fost anunţat un nou tivă de masă, arătînd că muncii comitetului, comu­ satelor şi gospodăriilor şi zaţiei comunale de partid Eugen Lăzărescu şi alţi problemelor
succes — ocuparea locu­ la baza tuturor realizări­ niştilor, a tuturor oameni­ a reafirmat hotărîrea fer­ Geoagiu şi înserîndu-le în delegaţi s-au referit la în munca
lui I pe judeţ în întrece­ lor s-a situat stilul de lor satelor. în spaţiul cî- mă a organizaţiei comu­ articolul de faţă o facem principala problemă din oamenilor,
rea socialistă dintre co­ muncă bun al biroului torva pagini a fost cu­ nale do partid de a face pentru că în spiritul a- zootehnie şi anume la a- acest lucru
mune în anul 1986 — de­ comitetului comunal de prinsă o marc bogăţie de totul pentru a-şi onora cestor idei s-au desfăşu­ sigurarea furajelor. Ei nu la C.' u
monstrează continuitatea partid, care a promovat fapte comuniste, econo­ cu cinste angajamentele rat dezbaterile, iar acţiu­ criticat conducerile coo­ obţin
realizărilor bune, dorinţa pe larg principiul muncii mice, socialo şi culturale. ce şi le-a asumat în între­ nile iniţiate de comuniştii perativelor, specialiştii dui nivelul pou.
unanimă de a fi mereu în şi răspunderii colective. Apoi, au vorbit cu bunul cerea socialistă cu carac­ din cele trei cooperative fermele zootehnice care nu tont, al cer
rîndul fruntaşilor, de a Totodată, aşa cum stă lor simţ faţă de tot ce ter naţional. agricole de producţie, din s-au preocupat cu întreaga cinilor actih
face din aceasta o tra­ bine fruntaşilor, confe­ trebuia făcut mai bine şi l’n acelaşi spirit realist, satele aparţinătoare, din răspundere de realizarea Sînt apre
diţie. rinţa a analizat într-un ce trebuie realizat în vii­ darea de seamă şi parti­ unităţile economico-socia- stocurilor de furaje la ni­ lături de c
le, ilustrate pe larg în con­
velul producţiilor de lapte,
de scamă, )
cipanţii la discuţii, prin
Darea de seamă cît şi pronunţat spirit critic şi tor, ' 10 delegaţi ai orga­ ferinţă, poartă pecetea carne şi lînă planificate şi tovarăşul M
nizaţiilor de bază, din mai hotărîrea adoptată şi nu­
participanţii la dezbateri autocritic rezervele însem­ toate satele. Oricine ar fi meroasele propuneri pre­ unui stil de muncă în au făcut propuneri care, de propune’
— între care Ioachim nate de care mai dispune participat la conferinţă zentate, au aşezat la teme­ continuă perfecţionare, e- aplicate dc-acum, din pri­ au participa
Roşea, Romulus Osoianu, această puternică organi­ ar fi simţit acuta preocu­ lia activităţii organizaţiei ficient. măvară, să poată rezolva conturează
Aclam Muneanu, Ştefan zaţie de partid, subliniind pare a organizaţiei comu­ comunale do partid in­ Cum este şi firesc, da­ această problemă. important a
Ciolănel, Maria Mihăiles- cu tărie faptul că, alături nale de partid, a tuturor dicatori şi exigenţe noi, rea de seamă a cuprins Un domeniu important tivităţi a c
cu, Remus Crăciun, Ana­ de rezultatele bune, s-au comuniştilor şi locuitorilor mult sporite faţă de anii întreaga activitate desfă­ la caro s-au referit dele­ munal de J
li ie Vasiu Partenie, Dirni- menţinut şi o seamă de din cele 14 sate pentru a precedenţi. Conferinţa a şurată de organizaţia co­ gaţii la conferinţă a fost Pentru că,
trie Ioschici, Elisabeta Sili- neajunsuri, adoptînd mă­ duce, an de an, la înde­ reafirmat că, csenţialmen- munală de partid în ul­ şi acela al gospodăririi critic, dar n
văşan, Gheorghe Suba, suri corespunzătoare pen­ plinire sarcinile date de te, trebuie să se acţioneze timii doi ani şi jumătate. şi înfrumuseţării comunei. critic, în c;
N'colac Petrică — au sub­ tru înlăturarea acestora. partid. Valoarea funda­ mai energic pentru valori­ Ne vom opri însă doar S-a remarcat faptul că ce­ ţei s-a su.bl
1
liniat faptul că la baza Astfel, organizaţiile de mentală a conferinţei a ficarea mai bună a pămîn­ asupra cîtorva probleme. tăţenii, mobilizaţi de con­ nul 1986, 7
succeselor obţinute se a- partid şi consiliile oame­ constat în faptul că a tului şi a potenţialului Ponderea economiei comu­ siliul popular au efectuat ratistă din
flă hotărîrea şi abnegaţia nilor muncii din unităţile realizat consensul locuito­ fiecărei gospodării, în ve­ nei este agricultura. Şi nu în fiecare an lucrări prin realizat pre
cu care cei peste 900 de economice trebuie să ac­ rilor comunei în efortul derea creşterii producţiei se poate spune că în acest muncă patriotică de peste li te la nici
comunişti din comună au ţioneze cu fermitate pen­ de gîndire şi acţiune pen­ animaliere — preocupare domeniu comuniştii, toţi trei milioane lei, iar din mînînd dai
acţionat la locurile lor de tru folosirea cu eficienţă tru creşterea efectivelor centrală a locuitorilor co­ membrii cooperatori, ţă­ contribuţia în muncă s-au de stat cu i
muncă pentru mobilizarea maximă a maşinilor şi u- şi producţiei animaliere, munei —, ridicarea nive­ ranii cu gospodărie indi­ reparat şi întreţinut dru­ tităţ* de
oamenilor muncii la rea­ tilajelor din dotare, pen­ preocupare seculară a a- lului calitativ al întregii viduală, ceilalţi oameni ai muri, s-au decolmatat şan­ zele sînt m
? 4
lizarea sarcinilor de plan, tru creşterea productivită­ cestor oameni de nease­ activităţi politico-organi- muncii n-au realizat lu­ ţuri, s-au amenajat zone min ce
ei situîndu-se în fruntea ţii muncii şi folosirea ju­ muită frumuseţe. zatorice de partid şi de cruri lăudabile. Produc­ verzi atît în Geoagiu şi slal £
tuturor acţiunilor între­ dicioasă a timpului de S-a spus, pe bună drep­ stat. ţiile de cereale, cartofi, Geoagiu Băi, cît şi în cerii în bun
prinse de organele comu­ lucru, întărirea ordinii şi tate, că în toţi anii din întreaga desfăşurare a sfeclă, legume şi fructe, celelalte sate. Delegaţi ca coordonare
nale do partid şi do stat, disciplinei la fiecare loc urmă a crescut grija or­ conferinţei a relevat înalta pe comună, au crescut an Leonida Eftimie, Dumitru peratorilor,
fiind un puternic exem­ de muncă. ganizaţiilor de partid, a răspundere a organizaţiei de an. Cu toate acestea, Cozan, Casian Jidav şi participare
plu personal pentru toţi Desfăşurată sub semnul tuturor oamenilor pentru comunale de partid pen­ sarcinile planificate pe a- alţii s-au referit însă şi la efectuare
cetăţenii. dorinţei de a conferi per­ sporirea efectivelor şi a tru a-şi onora aşa cum se nul trecut n-au fost reali­ la ceea ce urmează să se potrivit şi
lucrărilor,
şi cum
1986, primul an al ac­ manenţă rezultatelor bune producţiei animaliere, pen­ cuvine, în toţi anii, sar­ a ştiut zate decît cu unele ex­ întreprindă în această tehnologiiloi
cepţii. Au fost şi cauze primăvară, propunînd ca,
s-o facă
tualului cincinal, a fost în activitate, adoptînd mă­ tru îndeplinirea obligaţii­ obiective, dar comuniştii re cultură ş
încheiat cu realizarea şi suri concrete şi eficiente, lor faţă de stat. Această cinile încredinţate, marile delegaţi la conferinţă, în­ încă de pe acum, comite­ etc. Lipsur
tul comunal dc partid, con­
depăşirea sarcinilor de conferinţa ă exprimat ho­ zonă problematică, adică obligaţii ce îi revin în tre care Virgil Tudan, siliul festat şi în
întrecerea patriotică între
plan de către majorita­ tărîrea fermă a comu­ producţia animalieră, cu comunele necooperativiza- Iosif Chereche.ş, Ilisie Pasc, popular, deputaţii deşi în 198
tea unităţilor din comună, tot ce înseamnă ea, a să ia măsurile ce se impun.
niştilor din comuna Ilia concentrat întreaga dez­ tc, al cărei port-drapcl se Aurelia llieş, ca de altfel Ţinînd seama de afluxul baza furaje
la loc de frunte situîndu-se de a înfăptui exemplar batere comunistă, într-un afirmă în prezent, precum şi darea de seamă, au de turişti prin comună îndeplinite
staţiunea de mecanizare a sarcinile ce le revin din spii'it de riispundere şi şi sprijinul de care tre­ scos în evidenţă cauze ca: spre Geoagiu Băi, mai efectivele d
agriculturii, cooperativa de documentele Congresului exigenţă majoră. Şi în da­ buie să se bucure în a- slaba organizare a muncii, ales în sezonul estival, şi lînă, act
producţie, achiziţii şi des­ al XlII-lea al partidului. rea de seamă şi în cuvîn- ceastă importantă bătălie. insuficienta mobilizare a conferinţa a insistat pe samblu nu
facerea mărfurilor, cen­ tul delegaţilor, între care cooperatorilor în perioa­ organizarea unor acţiuni nivelul cei
trul de legume şi fructe, T. ISTRATE Ioan Susan, Ioan Branea, CORNEL ARMEANU dele de vîrf de campanii, care să dea faţă frumoa­ s-au manife
să, în primul rînd trasee­ chiar în pi
lor turistice, dar şi ce­ lui ’87, ci
ii unor producţii agricole superioare lorlalte localităţi. în sta­ gistrat un î
sacrificări
ţiunea
balneoclimaterică,
în prestarea serviciilor spe­ iar livrărili
Conferhiţa pentru dare cru a condus la o spontă sprijinului permanent în Cei 112 delegaţi la con­ Aurel Găulea, preşedintele cifice va trebui să se im­ stat nu sî
de seamă şi alegeri a or­ contribuţie a comunei la tractoare şi maşini agri­ ferinţă au dezbătut cu C.A.P. Dîncu Mare, Ioan plice mult mai mult şi ficate.
ganizaţiei comunale de fondul centralizat al sta­ cole, îngrăşăminte chi­ aceeaşi exigenţă sarcinile Licescu, p r e ş e d i n t e l e sectorul de gospodărie co­ Avînd îi
partid Mărtineşti a con­ tului, inclusiv la realiza­ mice ş.a. primit din partea ce le stau în faţă pentru C.P.A.D.M., Ion Gaşpar, munală, aparţinînd E.G.C.L. aceste neîn
stituit un real prilej de rea prevederilor planului statului. îndeplinirea mobilizatoare­ şeful secţiei de mecani­ Orăştie, care pînă acum drul confci
analiză a rezultatelor obţi­ economic în profil teri­ „în cadrul C.A.P. Măr­ lor obiective din dome­ zare Dîncu Mare, Ioan n-a răspuns cu promptitu­ principal S’
nute de localnici, sub în­ torial. tineşti, arăta inginerul niul agriculturii stabilite Moloţ, pensionar, Aurel dine atunci cînd a fost ce trebuie ■
drumarea organizaţiilor de Realizările sînt rodul şef, Dumitru Petre, am de Congresul al XlII-lea, Livescu, secretarul orga­ solicitat.
bază, a Convtetului comu­ muncii oamenilor, al har­ de secretarul general al nizaţiei de partid din satul Organizaţia de partid a
nal de partid, în activita­ nicilor cooperatori din partidului, t o v a r ă ş u l Dîncu Mic, Nicolae Ber- comunei Geoagiu numără
tea economico-socială. în Jeledinţi, Mărtineşti, Din­ COMUNA Nicolae Ceauşescu, în cu- ceanu, secretar adjunct cu aproape 1 000 de membri.
atmosfera efervescentă ge­ eu Mare, Dîncu Mic, vîntarea rostită la şedinţa probleme de propagandă Este o forţă comunistă cu
nerată de întîmpinarea Turma.ş, Tămăşasa, dar MĂRTINEŞTI de încheiere a instruirii al Comitetului comunal de un potenţial de acţiune
Conferinţei Naţionale a şi rodul preocupărilor organizatorilor de partid,' partid, Viorel Popa, învă­ deosebit. Aşa cum spunea
partidului şi aniversarea a susţinute ale comitetului preşedinţi de C.U.A.S.C. ţător, Aron Munteanu, ţă­ în cuvîntul—angajament
25 de ani de la încheierea comunal de partid, al u- beneficiat de un mare Ei au venit cu propuneri ran cooperator din Mă­ rostit în finalul lucrărilor
procesului de cooperativi­ nui stil de muncă dinamic, volum de lucrări de com­ gura, Lucian Cădaru, vice­ de secretarul comitetului
zare a agriculturii româ­ adecvat, al permanentei batere a eroziunii solului de depăşire a neajunsuri­ preşedinte al Consiliului de partid, Ioan Necşa, în­
neşti, s-a raportat, cu în­ consultări cu cetăţenii, în efectuate de Oficiul jude­ lor ce s-au manifestat, au popular comuna], Vasile crederea ce le-au arătat-o
dreptăţită mîndrie, obţi­ frunte cu comuniştii. Ele ţean de îmbunătăţii fun­ exprimat angajamentul Călugăru. celor aleşi delegaţii la
nerea pe plan local, în exprimă, în acelaşi timp, ciare. Acestea, corelate pentru traducerea în viaţă Propunerile lor, asocia­ conferinţă — în fapt în­
perioada de la alegerile preocuparea conducerilor cu aplicarea unei agro­ a tuturor sarcinilor ce le te măsurilor cuprinse în crederea întregii organiza­
precedente, a celor mai unităţilor agricole, a spe­ tehnici înaintate, cU activi­ revin în actuala perioadă hotărîrea conferinţei, fun­ ţii comunale de partid —•
mari producţii de cereale cialiştilor, în primul rînd tatea cooperatorilor, au de intensă dezvoltare a damentate pe rezultatele trebuie întărită zi de zi
în condiţiile în care cele a celor din Jeledinţi şi condus la dublarea, faţă de patriei. Semnificative pen­ deja obţinute, constituie prin neodihnă, pasiune,
trei cooperative agricole Mărtineşti, de a smulge acum zece ani, a produc­ tru simţămintele de care garanţia obţinerii unor pr n spirit revoluţionar în
:
de producţie de aici deţin pămîntului roade mai bo­ ţiilor agricole la hectar. sînt animaţi locuitorii co­ viitoare producţii agricole întreaga muncă politico-
0 suprafaţă mare — peste gate, de a dezvolta secto­ Depinde de munca noastră munei au fost participă­ superioare. organizatorică desfăşurată.
1 200 hectare însămînţate rul zootehnic. Rezultatele ca producţiile să fie şi rile în dezbaterile confe­
cu grîu şi orz. Acest lu­ sînt, deopotrivă, expresia mai mari în viitor". rinţei ale comuniştilor i MINEL BODEA GH. PAVEL