Page 77 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 77
În spiritul orientărilor şî Indicaţiilor secretarului
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PE MAGISTRALA CĂRBUNELUI ||
de la mină la cocserie——
, . , WţBW ■ -
ORGAN Al CBMimULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL POR
ACJIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR „DRUMUL
Şl Al CON Ş U I U L U I P O P O L A R J U D E Ţ E A N SOCIALISMULUI'' DEVA Şl „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI
Anul XXXIX, nr. 9 128 MARŢI, 24 MARTIE 1987 4 pagini — 50 bani Capacităţile de producţie —
la timp în funcţiune
Creşterea indicelui de utilizare a A doua mare unitate ex — Faţă de primul tri nului, la începutul lui a-
tract'vă de cărbune cocsi- mestru al anului 1986, sar prilie vom da în exploa
maşinilor si instalaţiilor - latură esenţială ficabil din Valea Jiului şi cinile de plan sînt mal tare un alt abataj frontal,
din ţară, după I.M. Lu-
mari în trimestrul I a.c.
y 1 1 7 peni — întreprinderea mi cu 350 tone pe zi, iar rea de asemenea echipat cu
complex mecanizat de ma
a dezvoltării intensive nieră Uricani are sarcini lizările sînt superioare cu re înălţime, cu care scon
sporite an de an. în ace
35 000 tone — ne-a spus
tăm să extragem în jur
laşi timp, realizările colec ing. Alexandru Blaj, di de 500 tone de cărbune pe
Angajat cu toate forţele prevederilor de plan. Ast mului operaţiilor ş.a. In tivului de aici sînt tot rectorul I.M. Uricani. Am zi. Conducerea complexu
mai consistente. O cifră
în realizarea şi depăşirea fel, pentru linia de fabri acest fel putem da forma pus accent, şi punem în lui va fi încredinţată bri
sarcinilor de plan, colecti caţie b.c.a. deşi s-a pre dorită, cu ajutorul maşinii, apare cît se poate de sem continuare, pe lucrările de găzii lui Gheorghe Durlă,
deschideri şi pregătiri, pe
tot de la sectorul II A.
nificativă. în 1986 — pri
vul I.M.C. Deva pune un văzut încă din „start" un la un număr cît mai mare mul an al celui de-al op folosirea la parametri ri în documentarea la mi
accent deosebit pe creşte indice de utilizare maxim de cahle teracotă".
rea indicelui de utilizare (de sută la sută I), s-a reu La cuptorul de ars nr. tulea cincinal în ţara noas dicaţi a celor două com na Uricani am constatat
tră — minerii de la Uri
plexe mecanizate de tăie
nemulţumirea cadrelor de
a maşinilor şi instalaţiilor, şit o depăşire a prevederi 2, sau linia a Il-a de fa cani au extras cu 141000 re şi susţinere mecaniza- conducere, a celorlalţi in
a tuturor liniilor de fabri lor cu 5,8 la sută. în pro bricaţie — cum mai este tone de cărbune mai mult terlocutori pentru nerea-
caţie. Primele relatări, în ducţie fizică, aceasta co denumit — îl ascultăm pe decît în 1985, în condiţiile lizarea sarcinilor de plan
acest sens, le-am primit respunde unui plus de cir muncitorul Constantin Bo- unor sarcini superioare şi LA I.M. URICANI ale perioadei care a tre
din partea inginerului şef ca 13 000 mc de b.c.a. „De tezatu: „Cum am reuşit să ale confruntării cu anu cut din acest an. îşi asu
al întreprinderii. Olimpia fapt — arăta şi ing. Adela obţinem un indice de sută mite deficienţe pe linia mau o bună parte de răs
Matei: „Aşa cum a arătat Moldovan, şeful atelierului la sută în utilizarea cup dezvoltării capacităţilor de tă aflate în funcţiune, a punderea de a nu fi ac
secretarul general al parti teracotă — orice creştere toarelor ? Soluţia este la producţie. combinelor de înaintare şi ţionat mai insistent pen
dului, tovarăşul Nicolae a indicelui de utilizare a îndemîna noastră. Am a- Obiectivul naţional al de abataj, pe optimizarea tru primirea la timp de
Ceauşescu, în cuvîntările maşinilor conduce şi la sigurat o încărcare maxi creşterii -producţiei de căr fluxurilor de transport al la furnizori a unor sub-
rostite la şedinţele Comi realizarea unei producţii mă a „hiaturilor" (supor bune pentru cocs — în ve cărbunelui în subteran, pe ansamble şi piese de
tetului Politic Executiv al fizice suplimentai'e. Rolul turilor) pe care le împin derea diminuării importu întărirea ordinii şi disci schimb din componenţa
C.C. al P.C.R., din 30 ia principal în această direc- gem în cuptor. Un astfel rilor de asemenea materie plinei. în luna ianuarie celor două complexe me
nuarie şi 20 februarie a.c., de suport are dimensiu primă, a efortului valutar am pus în funcţiune, în canizate de mare înălţime,
în fiecare unitate econo nile de 58/30 cm şi poate al statului —, indicaţiile sectorul II A, o importantă de concepţie şi producţie
mică este necesar să se I.M.C. DEVA cuprinde între 12—15 uni capacitate de producţie, de
românească, ceea ce a con
acţioneze cu mai multă ho- tăţi echivalente de cahle şi orientările date de se 880 tone pe zi, respectiv dus la punerea lor în func
cretarul general al parti
tărîre pentru folosirea la teracotă. Depinde de omul dului, tovarăşul Nicolae un abataj frontal echipat ţiune cu întîrziere şi, din
parametri maximi a capa ţie îl au oamenii, cei care de lingă cuptor. La noi, Ceauşescu, la şedinţele Co cu complex mecanizat de această cauză, neîndepli-
cităţilor de fabricaţie, a au în grijă şi exploatează pe toate schimburile se mitetului Politic Executiv mare înălţime, exploatat nirea sarcinilor planifica
maşinilor-unelte şi agre direct agregatele. La cele obţine o producţie bună". al C.C. al P.C.R., îi anga de brigada condusă de te. „Aceasta ne obligă să
gatelor, în scopul creşterii patru cuptoare pentru ars La cuptorul nr. 4 îl vedem jează pe minerii de la U- maistrul electromecanic dăm mai mare atenţie pre
producţiei şi eficienţei e- cahle, în 1986 s-a realizat pe Ioan Nagy, un alt mun ricani la o activitate sus loan Ciminga, care dă luărilor de capacităţi în
conomice. Colectivul nos prin efortul colectiv o uti citor fruntaş, cum fixează ţinută şi responsabilă, la rezultate foarte bune. în sectoarele I şi III, să co
tru de muncă a reuşit mai lizare maximă a capacită la „gura" cuptorului împin- extragerea unor cantităţi vederea creşterii în conti relăm mai bine ieşirile
întotdeauna ca la acest ca ţilor, iar în primele două ătorul cu crcmalieră şi tot mai mari de cărbune, nuare a producţiei de căr
pitol să înscrie rezultate luni din 1987 acest indice alanţă. Plăcile alergătoa de calitate superioară. Re bune pentru cocs, respec DUMITRU GHEONEA,
bune în bilanţul perioadei a fost de 93,2 la sută, adi re (acele „blaturi") încăr zultatele obţinute de la în tiv a asigurării îndeplini DORIN GHEŢA
care a trecut din actua că superior prevederilor cate cu cahle crude sînt ceputul anului sînt con rii sarcinilor de plan pe
de plan (91,2 la sută)".
lul cincinal. Aş aminti, de Ne-am oprit îndelung împinse în cuptor. După o cludente. trimestrul al II-lea al a- (Continuare in pag, a 2-a)
pildă, că în 1986 ind'cele lingă muncitori şi am dis oră, altele, şi aşa mai de
de utilizare a maşinilor- cutat despre necesitatea parte. Pentru creşterea in
unelte a fost planificat la ridicării procentului de u- dicelui de utilizare, şirurile
un nivel de 88,2 la sută şi tilizare -a maşinilor. „Ştiu de cahle ce străbat cup
realizat — 90,03 la sută, torul de la un capăt la al
că maşina pe care muncesc
iar la utilizarea cuptoare — ne spunea fasonatoarea tul (timp de 24 ore) nu
lor pentru arderea produ Eva Albert — trebuie să trebuie să aibă nici o „ştir-
selor s-a înregistrat un in funcţioneze cît mai mult bitură".
dice cu 2,7 la sută peste timp şi numai „în plin“, Alte nume de muncitori
prevederi". cum zicem noi. De ce de fruntaşi de la atelierul te
Am urmărit, împreună pinde asta ? De mai mul racotă: Teodor Mariş, Ema
cu ing. Aurel Bedreag din te: să fie o maşină fără de Boroş, Irimie Nagy, Ioana
biroul mecano-energetic, fecte, mai ales după ce a Angliei, Rafila Todea şi
indicele de utilizare înre fost reparată, iar eu să am mulţi alţi fasonatori de
gistrat la unele instalaţii tot ce trebuie pe masa de
tehnologice de primă mă lucru — pămînt, angovă, MARIN NEGOIŢA Una dintre brigăzile cu rezultate bune de Ia I.M. Uri câni este cea condusă do Pln-
rime ale unităţii. Aici este tipar, curăţenie în jurul tilio Gherman. în imagine, înn intea intrării în subteran — schimbul condus do Vâslit»-
Foto AL TĂTAR
Năstase, din brigada menţlo nată mai sus.
şi mai vizibilă depăşirea mesei pentru creşterea mi (Continuare în pag. a 2-a)
se Intr-o bogată modalitate I
do educaţie patriotică a tl- $ Preocupări responsabile, rezultate pe măsură
nerilor. în cadrul Slmpozlo- ,
nulul au vorbit prof. Cor- *
nelia Costinaş şi prof. cia- g în sporirea cantităţilor de nutreţuri
risn Rujoi. A rulat filmul ,
9
„Racolarea“. *
I s a DEZBATERE. „Viaţa şl I de pe pajişti şi păşuni
• activitatea revoluţionară a H PRODUSE DE... PRI- m
■ t o v a r ă ş u l u i Nicolae MAVARA. colectivul Fabri-r,,
■ Ceauşescu, părintele iubit cil do producţie Industrială ' Ferma din Simeria a în producţii cît mai mari de lucrări de combatere a a- lectivului fermei în aceas
• al copiilor“ a fost tema u- şi prestări servicii Hunedoa- <t
v nel însufleţltoaro şi educatl- ra esto autorul unor fru- ■ treprinderii de îmbunătă furaje care Să contribuie cidităţii solului pe 215 ha tă perioadă ?
■ ve dezbateri organizate la moaşe produse de... primă- ' ţire şi exploatare a pajiş la dezvoltarea zootehniei şi a eroziunii pe 125 ha, — Ne revin şi în acest
1 Petroşani do Consiliul mu- vară : bănci, mese de şah, g tilor Deva are arondată o judeţului — arăta ingine la fiecare din acestea de- an sarcini consistente la
• niclpal al Organizaţiei pio- jardiniere pentru flori, alto |
i nlerilor. Au participat multe produse ornamentale. - suprafaţă de 4 716 ha pă rul Gheorghe Boldor, şe păşindu-ne sarcinile de fiecare categorie de lu
membri ai comandamentelor De pildă, jardinierele şl băn şuni şi 2 604 ha fineţe na ful fermei — depunem în plan. La aceste realizări, crări, pe care sin tem ho-
• pioniereşti din şcolile miml- cile din scuarul floral situat | turale. Aparţinînd, de fapt, fiecare an eforturi susţi care ne-au situat în anul tărîţi să le îndeplinim în
| ciplului.
în bulevardul „Decebal“ De- ^ silviculturii, consiliilor nute pentru a realiza toa 1986 pe locul doi în între
® va sînt construite la | totalitate. După cum se
. El CINEDIAI.OG. La Cl- populare comunale şl oră te lucrările planificate pe cerea pe întreprindere, a ştie, acum este vremea lu
I nemntograful „7 Noiembrie" F.P.I.P.S. Hunedoara. ^ şeneşti, cooperativelor a- păşuni şi fineţe. în anul, contribuit întreg colectivul crărilor de întreţinere a
Jla din Petroşani a avut loc trecut, de pildă, ne-am
, clnedlalogui pe tema „Lupta ■ DEZBATERE. Joi, 19 I . gricole, asociaţiilor econo fermei noastre, din rîndul păşunilor şi fîneţelor na
1 poporului român pentru mice intercooperatiste şi depăşit sarcinile de plan căruia amintesc pe tehni turale. Am acţionat ca a-
martie a.c., Ia căminul mun- W
• păstrarea .şi întregirea fltn- citoresc do tineret al An- | gospodăriilor populaţiei, pe la toţi indicatorii. Astfel, cienii Maria Mcdrea, An- tare şi de la începutul a-
I lei naţionale". Au prezentat treprizei do construc{il-mon- <g toate aceste păşuni şi fi am executat lucrări de în dor Ferencz, mecanizato nului, cu sprijinul orga
9 comunicări profosoril Lau- taj Petroşani a avut Ioc | neţe colectivul fermei a- treţinere pe 4 740 ha, cu rii Alexandru Gîta, Lau nelor locale de partid şi
1 renţiu Tănaso şl Anton Po- dezbaterea cu tema „Liber- @ mintite, ca de altfel al tu 440 ha în plus faţă de rean Bogdan, Adam Bra- de stat, al membrilor coo
*'4 poscu. în final au fost pro- tate şl conştiinţă“. Acţiunea, | turor fermelor de profil prevederi şi fertilizări cu tina şi pe muncitorul Da peratori şi altor cetăţeni
| zentato fllmolo documenta- desfăşurată sub egida Uni- # din judeţ, efectuează o niel Prejban. Trebuie, de din comune, am reuşit să
g. re „Istoria unul cîntoc“, versltăţU cultural-ştlinţlflco . gamă largă de lucrări de îngrăşăminte organice şi efectuăm lucrări de cură
j „Gazeta de Transilvania“. Petroşani, face parte din chimice pe 6 620 ha, cu asemenea, să relev spriji ţare şi toaletizare pe 650
1140 ha peste plan. De a-
amplul ciclu do manifestări ® întreţinere, fertilizări, re nul consistent pe care l-am ha păşuni şi pajişti natu
® sg SIMPOZION. La Anl- generări, desecări, comba semenea, am executat în- primit din partea consilii
„Colocvii ateiste". 1 rale. De asemenea, au fost
I noasa a fost organizat slm- 9 terea acidităţii şi eroziu sămînţări şi supraînsămîn- lor populare, care au mo
| pozlonul pe tema „înaltul I nii solului ş.a., menite să bilizat, cînd a fost necesar, fertilizate cu îngrăşămin
9 sentiment de dragoste pen- « ducă la creşterea produc ţări pe 1 324 ha, cu aproa cetăţenii la curăţarea şi te organice şi chimice 835
[ tru patrie“, manifestare ca- ţiilor de nutreţuri. pe 500 ha mai mult decît toaletizarea păşunilor şi ha, cu 665 ha mnj mult
9 fe s-a bucurat do o deose I a —■ Conştienţi de impor era prevăzut. Au mai fost fîneţelor. M1RCEA LEPÂDATU
bită eficienţă, constitulndu- executate defrişări pe
l tanţa activităţii noastre — în ce direcţie sînt
» — ■------ m — 9 — ® _ e _ pentru asigurarea unor 458 ha, desecări pe 181? hg, îndreptate eforturile co (Continuare in pag a 2-o)
