Page 78 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 78
n ag. 2 DRUMUL SOCIALISMS
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ SI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID Capacităţile de producţie—
Mărire fermă, răspundere Organiza iţia de partid - la timp în funcţiune 20,00 Tele
20,25 Ener
bl cir
(Urmare din pag. 1) Aşadar, preocupări sus tutui
şi competenţă în înfăptuirea principal1 factor mobilizator din exploatare ale unor ţinute, responsabile, la 20.10 (colc Iu 1
Vers
mina Uricani, în vederea
panouri cu intrarea în creşterii producţiei de căr 2'*,'.} inim
bune pentru cocs, continua
Galu
sarcinilor încredinţate în îndepUnirea obiectivelor producţie a altora, să folo îmbunătăţire a indicato 21.10 (colc Soar
sim la parametri optimi
complexele mecanizate de rilor de calitate, expedie lor)
Conferinţa pentru dare Conferinţa a avut me Perioada de activitate rea • unui renume al pro susţinere şi tăiere a căr rea operativă spre Uzina 21,50 Teie.i
de . seamă şi alegeri a or ritul de a reliefa şi ne pe care a analizat-o con duselor sale. Am reuşit în bunelui, spunea ing. Iacob de preparare Lupeni. Aici
ganizaţiei orăşeneşti de ajunsurile, lipsurile şi de ferinţa orăşenească de cea mai mare parte. Idei Stoica, director adjunct se produc însă deseori de
partid Orăştie va rămîne ficienţele ce s-au manifes partid Haţeg pentru dare ca modernizarea produc producţie al I.M. Uricani. reglări în preluarea ope
un moment de referinţă tat în activitatea organe de seamă şi alegeri a fost ţie', organizarea superioa Totodată, va trebui să ve rativă şi integrală a căr
in viaţa şi activitatea lor şi organizaţiilor de rodnică pentru comunişti, ră a muncii s-au materia ghem mai exigent la ca bunelui livrat, cu reper mjcu ici
dioprogra
comuniştilor, a tuturor oa partid. Spiritul responsa pentru toţi cetăţenii loca lizat la noi cu succes. Tot litatea cărbunelui extras cusiuni asupra fluenţei ac 0,15 Sfatul
menilor muncii din acest bil în care acestea au fost lităţii. Desprindem din da ele constituie şi rezervele şi livrat preparaţiei Lu- tivităţii de extracţie, im I-a ordine
mereu lînăr şi înfloritor abordate, evidenţierea des rea de seamă prezentată pentru perfecţionarea acti peni. în acest sens, mă plicit asupra realizării sar cultură; 7
7,30 Azi,
oraş al judeţului nostru. chisă a cauzelor care au în faţa conferinţei fapte vităţii în viitor". Asemă surile noastre vizează a- cinilor proprii de către Revista i
Şi acest lucru, datorită, în dus la înregistrarea unor şi adevăruri care se con nător vedea lucrurile şi daptarea profilelor lucră preparaţie şi onorări' con rierul inel
primul rînd, clarviziunii rămîneri în urmă faţă de stituie în solide dovezi Ioan Birău în ceea ce pri rilor de pregătiri la grosi tractelor cu cocsarii. „A- letin de
şi spiritului realist, de sarcini la producţia mar despre capacitatea de mo veşte organizaţia de partid mea stratclor, pentru eli vînd în vedere dezvoltarea liundem
10.00 I5u
înaltă responsabilitate, cri fă, lă export, şi investiţii bilizare a organelor şi or de la întreprinderea de minarea operaţiilor de a- masivă a capacităţilor de 10.05 Mic
:
tic şi autocritic, în care au dat posibilitatea parti ganizaţiilor de part d de producere şi industrializa legere a şistului vizibil producţie la minele Lu rilor; 10,3
au fost analizate succese cipanţilor la dezbateri să aici, în garanţii temeini re a legumelor şi fructe din cărbune, evitarea unor peni şi Uricani, deschide Iară; u
11.00 Huit
le dobîndite, cît şi lipsu propună căi de acţiune ce că şi în viitor această lor. lucrări pe strate cu inter rea noilor cîmpuri miniere 11.05 Unii
rile şi neajunsurile mani specifice, proprii organi capacitate se va exercita Agricultura reprezintă o calaţii de steril". de la Cîmpu lui Neag şi 11,25 Din
festate în amplul efort de zaţiilor de partid din aces cu folos pentru înfăptui parte însemnată în econo Am mai reţinut că, fa Valea de Brazi, este nor dansurile
12.00 Hui«
realizare a sarcinilor sta te domenii importante ale rea obiectivelor stabilite mia oraşului. Despre legă ţă de trimestrul I din mal ca preparaţia din Lu 12.05 Kc\
bilite de Congresul al XIII- muncii oamenilor din u- de Congresul al XIII-lea, tura intrinsecă între per 1985, în prezent procentul peni să nu poată prelua radio; 12,
lea al partidului. nităţilc economice ale ora a orientărilor şi sarcinilor fecţionarea activităţii în de cenuşă în cărbune este cantităţile tot mai mari de folclorulu
1 la 3; 15
Darea de seamă prezen şului. S-a arătat, între al formulate de secretarul ge acest sector şi producţiile mai mic cu 13 puncte, că cărbune extras — aprecia ră radio-
tată de tovai'ăşa Floarea tele, că în loc să priveas neral al partidului, tova vegetale şi animaliere a sînt în curs de aplicare ş* cu justeţe Alexandru Blaj. tal de oj
Dîrvan, cei care au parti că obiectiv, cu răspundere răşul Nicolae Ceau.şescu. vorbit Gheorghe Prip, pre alte măsuri care să asigu De aceea, considerăm de tcncu. Ci
nici; l(3,i
cipat la dezbateri au adus neîmplinirile, unii condu Dintre aceste fapte şi a- şedintele C.A.P. Silvaş. re îmbunătăţirea cărbune marc necesitate punerea cît 16,15 Clnt«
în atenţia delegaţilor o cători de formaţii de lucru devăruri desprindem: de „Desigur, spunea el, şi în lui pe care minerii de la mai grabnică în funcţiune revoluţit)i
compozit t
largă gamă de forme şi şi chiar de unităţi au în păşirea parametrilor pro viitor vom acorda aten Uricani îl asigură cocsuri a preparaţiei de la Uri luri; Mai
modalităţi de acţiune ale cercat să-şi motiveze pro iectaţi la întreprinderea ţie maximă sectorului zoo lor hunedorenl. „Pentru cani,' care ar .uşura mult Va si le Vt
comuniştilor şi organizaţii- priile neajunsuri prin de berc, intrarea în circui- tehnic. Dar rezultatele mai noi, cei din sectorul III, activitatea de preluare şi Buletin <
această sarcină este deo preparare a cărbunelui. în Radiogazt
17,35 Iute
sebit de pregnantă, arăta ceea ce ne priveşte, ne că popul
ORAŞUL ORĂŞTIE ORAŞUL HAŢEG ing. Eugen Stoica, şeful vom organiza mai bine serii; 18,
munca, vom acţiona mai
sectorului. Ca urmare, a- (' 'b'aiul
Oii nţ
vcm în vedere îmbunătă energic pentru darea la idulu
lor de partid pentru orga greutăţi din afară. Or, din tul economic în anul tre slabe pe care le-am ob ţirea activităţii de separa timp în exploatare a tutu de ştiri *
nizarea producţiei şi a analizele efectuate, a re cut a unui volum de in ţinut anul trecut în sec re a sterilului din cărbu ror capacităţilor de pro maţii; 19
muncii, extinderea meca ieşit cu claritate că prin vestiţii hidroenergetice de torul vegetal ne pun pe ne în abatajele frontale cu ducţie planificate, folosi Radio juri
ria piimîr
nizării şi modernizării pro cipalele cauze aparţin co 4,5 miliarde le' realizarea gînduri şi ne ambiţionea susţinere individuală, prin rea intensivă a utilajelor 21.00 Lfi
ceselor tehnologice, reali lectivelor de muncă, orga şi depăşirea sarcinilor la ză, trebuind să gîndim şi depozitarea şistului în şi instalaţiilor din dotare, 22.00 O
zarea sarcinilor pentru ex nelor şi organizaţiilor de export de căti'e toate uni să organizăm mai bine, pe spaţiul exploatat, plasarea astfel îneît să creştem 23.00 Mon
port, asigurarea şi pregăti partid care au acţionat in pe fluxul de transport a continuu producţia de căr Nocturnă
21.00 Hui
rea forţei de muncă, spo suficient pentru asigura tăţile, înfăptuirea la ni bazele ştiinţei agrotehni unor oameni care să alea bune, în condiţii de cali
rirea productivităţii mun rea, pregătirea şi perfec velul oraşului a cerinţe ce, activitatea respectivă". gă piatra din cărbune, de tate superioară şi eficien
cii. S-a insistat, de ase ţionarea profesională a lor majore ale economici în acelaşi context au fost pozitarea în zonele exca ţă ridicată, în spiritul co
menea, asupra felului în forţei de muncă, utilizarea privind consumurile ener relevate însemnatele rezer vate a sterilului rezultat mandamentelor majore pe
care s-a acţionat pentru ei cu maximă eficienţă, getice şi de combustibili ve existente, atît în unită în urma lucrărilor de pu.ş- care conducerea partidu
creşterea nivelului calita respectarea strictă a dis şi materii prime. Toate a- ţile agricole, cît şi în gos care în abatajul cameră. mă trate
D E V A :
tiv al produselor şi efi ciplinei tehnologice şi do cestea pe fondul unei fruc podăriile populaţiei, pentru Vrem să încheiem trimes lui, personal tovarăşul bia pe i
cienţei economice, încadra muncă, îmbunătăţirea ca tuoase activităţi politico- a spori producţia agrico trul I cu un spor de 3000 Nicolae Ceau.şescu, le pu fals (Ar.
rea în consumurile nor lităţii producţiei, încadra tone de cărbune, integral ne în faţa naţiunii în a- RA: po r
mate de materii prime, rea în normele de consum, educative şi cultural-ar- lă şi aportul la fondul de încadrat în procentul de ceastă perioadă, în între oraşu/ai
Despărţi î
materiale şi energie, îm realizarea tuturor indica tistice destinate formării stat, la realizarea în cele cenuşă planificat". gul cincinal 1986—1990. seriile I-
bunătăţirea activităţii din torilor economico-finan- omului nou, cu o conştiin mai bune condiţii a pro B); n-
investiţii şi construcţii etc. ciari şi de eficienţă. Avînd ţă socialistă înaintată. gramelor judeţene de dez diamant»
Clinele i
Despre felul în care s-a în vedere toate acestea, Multe asemenea adevă voltare a agriculturii, la Ş A N i:
muncit şi s-a răspuns ma Olivia Marcela Murari, asigurarea autoaprovizionă- Creşterea indicelui de utilizare valea ir
rilor comandamente puse Felicia Andreşoiu, Radu ruri tonifiante se pot des rii teritoriale. în acest ring); C
— seriilt
in faţa organelor şi or Ti-ufaş, Aurel Doboş, Vio- prinde din darea de sea scop este necesar ca întreg a maşinilor şi instalaţiilor bric); Ii
ganizaţiilor de partid vor rel Drăgan, Aurel Urs, mă. Ele au fost însă de fondul funciar să fie folo LUPENI
Van Go
beşte de la sine faptul că Smaranda Scorţeanu, Ioan taliate de cei care au luat sit în mod raţional, lucră (Urmare din pag. 1) două luni din 1987 indi UTt.CAI*
în 1986 valoarea produc Ivaşcu, Voicu Găină au cele a fost şi mai mare — (L
ţiei marfă obţinută la ni subliniat în cuvîntul lor cuvîntul în cadrul dezba rile din actuala campanie de 109,6 la sută. Folosirea NEA: Si
velul oraşului a fost cu necesitatea îmbunătăţirii terilor: Mircea Teodoru, agricolă să se desfăşoare produse ceramice. Şi o altă intensivă a liniilor de fa să decît
ANINO/Î
15,3 la sută superioară ce stilului şi metodelor de Ionel Işfan, Ioan Birău. cu operativitate şi la înalt declaraţie: „La secţia pa bricaţie depinde şi de asi zestre -
lei din .anul precedent, că muncă ale organelor şi or Maria Petruţi, Gheorghe nivel calitativ. nouri mari — ne spunea (Munciţi
planul producţiei fizice a ganizaţiilor de partid de Insuficienta preocupare Ioana Vîrteiu, gestionar gurarea materiilor prime Vise şi 1
BRAD:
fost depăşit, iar valoarea la întreprinderea „Vidra", Vasiu, Gheorghe Prip, Ste a unor unităţi pentru mo materii prime — s-a rea necesare — ciment, tîmplă- na roşi«
produselor destinate ex întreprinderile chimică şi luţa Rădoni, Ioan Florea, lizat anul trecut un indice rie, tuburi p.v.c., fier be Munţii
portului a fost cu peste 7 mecanică, I.S.C.I.P. ş.a. Olimpiu Aldea, Petrişor dernizarea tehnologiilor şi de utilizare de 106,9 la ton etc. — în mod ritmic Legenda
milioane lei mai mare. Propunerile făcute au vi Valeanu, Cornel Artenie, a producţiei, ca în cazul sută (faţă de 94,9 cît era guratic (
GIU-BA
Rezultate mai bune faţă zat, în principal, sporirea secţiei de mobilă, depăşi planificat), iar în primele şi la volumul necesar". — serlil
de 1985 au fost obţinute rolului conducător al tu Ioan Vlăiconi, Constantin rea de către altele a con cultură)
şi în creşterea productivi turor organizaţiilor de ba Groza şi Cristina Bătrîn- sumurilor specifice de ma ce nu p
(Dacia);
tăţii muncii, repunerea în ză, întărirea răspunderii cea. terii prime, materiale şi CALAN:
circuitul economic a unor comuniştilor faţă de soar Cu exigenţa specifică u- Preocupări responsabile un tată
însemnate cantităţi de ta producţiei, îmbunătăţi nui forum al comuniştilor, energie, cu influenţe ne ră); SE
rile vev
materiale refolosibile ş.a. rea calitativă a întregii gative asupra realizărilor reşul);
Cu rezultate notabile în munci politico-organizato- atît darea de seamă cît pe oraş, existenţa pe alo (Urmare din pag. 1) oraşului Simeria, unde vom noi vieţi
aceste domenii s-au pre rice şi legarea acesteia de şi participanţii la dezba curi a unui climat de mun cultiva trifoi roşu. LARI: i
zentat în faţa conferinţei sarcinile fiecărui colectiv, teri au căutat şi au desco decît prevederile la peri — Ar mai fi de amintit bătoarc
oamenii muncii de la în antrenarea mai responsa că indulgent faţă de ma oadă. despre taberele de vară
treprinderea mecanică, în bilă a cadrelor de condu perit în propria activitate nifestările de indisciplină — După cîtc am aflat, amenajate pe păşunile u-
treprinderea chimică, „Pla cere şi specialiştilor la re mari rezerve de amplifi şi alte lipsuri au fost su aveţi şi sarcini în ce pri nor unităţi agricole. |&R<
far", cooperativa „Viaţă zolvarea multiplelor pro care a realizărilor, de în puse dezbaterii conferinţei. veşte producerea de se — La solicitarea unor
Numer
nouă". bleme ivite în procesul de scriere a numelui oraşului minţe. beneficiari, întreprinderea tragerea
Oraşul a beneficiat şi de producţie. De asemenea, Haţeg între fruntaşii ju Eliminarea cît mai grabni — într-adevăr, avem în noastră, deci şi ferma din 22 mart
un important volum de propuneri concrete cu pri deţului. Multe referiri au că a acestora rămîne ca o atenţie şi acest lucru. în Simeria, amenajează tabe FAZA
Extr.
investiţii, realizîndu-se pe vire la activitatea viitoa sarcină expresă a organe anul trecut am obţinut re de vară care să asigu 25, 11, 9
ste 450 de apartamente, re a noului comitet ales au făcut participanţii la dez lor de partid nou alese în 11,5 tone de sămînţă de re condiţii optime pentru Extr.
un nou şi modern spital, făcut Maria Maier, Maria bateri cu privire la resur întreprinderi, unităţi agri trifoliene, cu 1 300 kg în păşunatul animalelor. Pe 33, 22, 1
Extr.
o arteră de circulaţie cu Bokoş , Silviu Tihrtaeu, sele nevalorificate, îndeo plus faţă de prevederi. în lingă lucrările de defrişat, 37, 15, 3
patru benzi în centrul o- Aurelia Bidescu, Cornel cole şi în instituţii, precum acest an avem în cadrul curăţat şi fertilizat păşu FAZA
raşului etc. Goroholiuschi, Elena Lupu. sebi privind modernizarea şi la nivelul oraşului. fermei noastre trei loturi nea mai construim toate Extr. i
Ce demonstrează toate Aurel Dănescu, Nicolae 'proceselor de producţie, a Hotărîrea adoptată de semincere, pentru trifoi amenajările necesare pen 2, 39, 2
Extr.
acestea V Nu altceva decît Frîncu. Prin întreaga . sa întregii activităţi. „Orga roşu şi plante perene. Pe tru desfăşurarea activită 4, 43, C
mersul ascendent, activi desfăşurare, conferinţa a e- nizaţia de partid de la conferinţă, cuprinzînd mă primul lot de 7 ha, din ţii de tabără în condiţii Extr¿
tatea intensă a comuniş videnţiat hotărîrea fermă întreprinderea de bere — suri numeroase şi temei zona comunei Băcia, însă- bune. Mai exact, construim 19, 36, :
tilor, a tuturor oamenilor a comuniştilor, a tuturor nice, creează o bază si mînţat în anul trecut cu adăposturi tip pentru ani
muncii din Orăştie spre oamenilor muncii de a ac arăta Ionel Işfan — a reu gură pentru trecerea la e- trifoi roşu, au fost execu male, adăpători la care
mai bine, mai frumos. Şi ţiona cu înaltă răspundere şit să mobilizeze cele mai limlnarea lipsurilor şi ne tate fertilizările cu îngră executăm şi aducţiunile de j' VE
mai dovedesc strădanii şi pentru înfăptuirea marilor multe dintre resursele u- şăminte complexe şi fos- apă, spaţii de cazare pen
eforturi, abnegaţie şi dă obiective ce le revin în a- mane şi materiale ale în ajunsurilor, la îmbunătăţi forită. în altă parcelă, de tru îngrijitori şi destinate Pentri
ruire, luptă asiduă cu cest an şi în întregul cin rea întregii activităţi. 12 ha, din lunca satului păstrării laptelui. Pînă a- fl în g<
med ă, c
greutăţile din munca de cinal. treprinderii pentru redre Foit, s-au efectuat în cum am pus la punct două acoperii
fiecare zi. VALENTIN NEAGU sarea activităţii şi edifica- ION CIOCLE1 toamnă arăturile adînci şi asemenea tabere de vară clpitaţil
fertilizările, urmînd ca la C.A.P. Simeria şi Băcia. de ploa
viţă şl
în prima sa plenară, noul comitet orăşenesc de In prima sa plenară, comitetul orăşenesc de imediat ce timpul permite Avansate sînt lucrările la va sufli
partid a reales în funcţia de prim-secretar pe tova partid a ales în funcţia de secretar pe tovarăşa Maria să începem însămînţările o a treia, din păşunea Tempon
răşa Floarea Dîrvan. iar ca secretari au fost aleşi Medrea. Ca secretari adju neţi au fost aleşi tovarăşii cu loliurn. Cam în acelaşi „Poieni", pe raza comunei vor fl
minus !
tovarăşii Traían Mihuţ, Fetru Hanchc.ş, Silvia Mo- Gheorghe Popescu, Ion Cătană, Tibi Cimponer şi stadiu se prezintă lucruri Rapoltu Mare, al cărei ter iar coli
canu şi Mircea Rotea. Maria Petruţi. le şi pe cşl de al treilea men de predare este în a- plus 3
lot, de 10 ha, de pe raza cest an.