Page 31 - Drumul_socialismului_1987_08

IR. 9 246 ® DUMINICĂ, 9 AUGUST 1987 Pag. t;

I 66 Adunarea festivă dedicată

II PRODUCŢIA DE CĂRBUNE SI MINEREURI „Zilei minerului"

dezvol­
(Urmare din pag. 1)
de
rarea
ritmului
tare multilaterală a patriei. orientări care asigură pro­
al
neîntrerupt
gresul
pa­
Printr-o mobilizare susţi­ triei.
nută şi prin .valorificarea Din adîncul inimilor
a-te şi suc- realizat în plus 8 tone de 2 000 tone huilă pen­ • în cursul şăptămînii preşedintele Republicii So­ tot mai bună a potenţialu­
r lui Cris- la plumb. 8 tone la zinc tru cocs ' • Minerii şi declarată perioada re­ cialiste România, în care, lui tehnic modern de care noastre de mineri -vă a-
riorca Va- (în concentrate), 2 762 preparatorii de la MINA cord în producţie, oa­ printre altele se spune : dispunem, am obţinut de dresăm, mult iubite şi stî- ,
IVEZENI, tone îa sulf • Echipa COKANOA — CERTEJ au menii muncii do la SEC­ „Vă raportăm, mult sti­ Ia an Ia an creşterea sub­ mate tovarăşe Nicolae '
i complex*? do exploatare condusă de realizat „îa zi" sarcinile TORUL MINIER BOIŢA mate tovarăşe Nicolae stanţială a producţiei de Ceauşescu, urarea de multă
concepţie Gheorghe Jigmond, de la de plan la indicatorul — HAŢEG au extras su­ Ceauşescu, că în întreaga cărbune, îndeosebi prin sănătate şi putere de'
muncă, spre binele şi £c- >
igenă. în SECTORUL M I N I E R producţie marfă în pro­ plimentar peste 200 tone noastră muncă acţionăm extinderea tehnologiilor 1
ricirea întregului popor,
ţie record, TROIŢA, a extras peste porţie de 122.2 la sută. de minereu complex, au fără preget pentru a da moderne. Folosim şi acest împreună cu tradiţionalul
care s-a depăşirea prevederilor depăşit prevederile la lu­ viaţă sarcinilor şi indica­ prilej sărbătoresc pentru
dat peste prevederi în luna au­ concretizîndu-se în obţi­ crările de înaintare şi ţiilor ce ni Ie trasaţi, aşa a ne reînnoi angajamentul salut mineresc de „Noroc *
i, respec- gust 50 tone do minereu nerea în plus a 250 tone pregătire • Cel mai har­ cum s-au desprins şi . din Bun“.
irbuno * complex • Colectivul ce­ plumb, 80 tone zinc, 2 nic dintre minerii de la lucrările recentei- şedinţe a nostru de a acţiona cu. în­ Adunări festive consa-'
la I. M. lei m,ai tinere unităţi tone cupru, 2 037 tone MINA DlLJA este briga­ Comitetului Politic Exe­ treaga noastră capacitate erate „Zilei minerului“ au .
tisă-şi do­ extractive din Valea Jiu­ sulf, - alte metale • „La dierul Gheorghe Matei, cutiv al C.C. al P.C.R., şi energie creatoare pentru avut loc în unităţile ex­
te la. pru­ lui LM. VALEA DE zi" — -1 000 tone de mi­ de la- sectorul II. în a- pentru a contribui Ia în­ a transpune în viaţă hotă- tractive, combinatele şl
de la în - BRAZI; — a furnizat nereu complex extras su­ cest an, împreună cu or­ tărirea bazei de materii rîrile stabilite de Congre­ centralele miniere do pe
cu 4j5 peste plan economiei na­ plimentar planului în­ tacii săi, el a. extras în prime şi energetice' a ţării sul al XIII-Iea, strălucitele întreg cuprinsul patriei.
a produc- ţionale, în perioada tre­ scriu în . contul lor şi plus mai mult de 4 600 şi, prin aceasta, la accele­ dumneavoastră indicaţii şi (Agei'pres)
mntală a cută din an, mai mult minerii de la Muncel. tone cărbune.
/
Ziua brigadierului
Pare un timid. Dar nu
este. Are palmele bătu­ Şantierele tineretului — mai
cite de lopată şi coar­
nele plugului. Bun gos­ .9
in inima Poienii Rus- la lui Scînteie", tovarăşe... podar in sat, bun minei
căi, la Mina Ghelari, u n i ­ lordache Scînteie ?' la mină. Te atrage de la mult decît o şcoală a muncii
tate in componenţa între­ Nimic mai mult clo­ prima vorbă ce-l zboa­
prinderii miniere Hune­ cit mina, abatajul. O ră. Are 42 de ani şi lo­
doara, în cursul docu­ şcoală â muncii, po care cuieşte in Visca. De 20 „Tineretul este viitorul duşul, Craiova, Argeşul, Vlaicu" Orăştie, nr. 1
mentărilor efectuate în o pot absolvi numai cei de ani umblă la mină. unui popor. Spre el îşi Braşovul, Insula Maro a Deva, Câlan, nr. 1 Petro­
peripluri.le noastre gaze- î m p ă t i m i ţ i de minerit, Aproape toţi făcuţi in ga­ îndreaptă privirea' şi spe­ Brăilei, Făgăraşul .şl Pi- şani. în acest an, în şan­
. tfireşti am consemnat oameni caro au dragoste leriile şi abatajele de la ranţa toţi oamenii de ţeştiul, iar in anii din tierul judeţean al tinere­
numele minerului şef de de. meseria asta grea, Vorfa. De aici se trage ştiinţă şi politici" — urmă Porţile de Fior, tului îşi desfăşoară acti­
-brigadă lordache • Scîn- •bărbătească dar frumoa­ tot belşugul familiei lui scria ' încă în septembrie Galaţiul, Lotrul, Slobo­ vitatea peste -500 de ti­
■ teie. Am ;avut ;ca (subiect să. ,. - Anghel Nan, primul mi­ 1944 iubitul conducător zia, Bărăganul, Dobrogca, neri brigadieri, valoa­
viaţa organizaţiei ¡de -v Ne puteţi spune, nu­ ner al Vorţei. al destinelor noastre, Canalul Dunăre — Marea rea lucrărilor' ce ^or fi
partid de' Ia mină. secre-. mele câtorva dintre „ele­ - Ce mai faci, An- t o v a r ă ş u l Nicolae Neagă şi altele. Munca realizate se ridica la
■tarul uneia- dintre, cele v i i " buni ? ghele ? Ceauşescu. Iar timpul a patriotică vizează lucrări 7 500 000 lei. r
.; inai active, organizaţii de — în cei 27 de ani de - La mină, ,acasă ? Mă certificat acest adevăr de investiţii, îmbunătă­ O contribuţie impor­
■bază.. lordaclie Sein teie, cinci lucrez la mină, au lupt şi-nt'-o paite şi-n fundamental, am.p.Uficîn- ţiri funciare, strî-ugerea tantă la educarea tine-'
1
fiind' citat ta 'model' de fost numeroşi „şefii de alta. Chiar să vreau s-o du-1 la cote generoase, şi depozitarea recoltei, a reţului. prin muncă şi
ór'gánizatór al muncit des­ promoţii". îi simţi. uşor. las mai moale, nu mă înaripînd munca crea­ seminţelor şi fructelor de pentru muncă o- au şi
partid, ca exemplu de- pe cei care vor ajunge slăbeşte şeful minei, toare â : tineretului. Din- pădure, îm-păduriri şi â- şantierele locale ofgani- •
• comunist ■ revoluţionar. In- frunte.. Sînt- întot­ maistrul Şuiană. Nu ter­ ' totdeauna ţinură-. genera-f menajări de drumuri fo­ za'-te în oraşele şi 'muni­
recoltarea
plan­
Intereşîndu-ne de brigăzile deauna „croiţi" pe mun­ min bine una, mă ia cu ţie a României a'«■înţeles restiere, medicinale, colecta­ cipiile judeţului. în a-
telor
cu cele mai bune rezul­ că, disciplinaţi, ascultă­ alta. Şi nu mă lasă pînă că munca rămînc- cea -mai rea şi reciclarea deşeuri­ ceşt an la construcţii de
importantă. valoare a so­
tate obţinute în producţie tori, îi vezi că vor să nu-mi dau cuvinlul c-o locuinţe în municipiul
an de an şi lună de lună, deprindă tot mai mult iac. Iar dacă ajung pînă cietăţii, că istoria nu şi-a lor metalice, textile, Hunedoara, lucrări de in­
oprit
ortacii din subordinen lui din ceea ce înseamnă acolo, trebuie, nu ? departe mersul, a că fi tinerii, hî-rtie. vestiţii la .Combinatul
bn - invariabil nominalizaţi în­ drept, de învăţat. învăţăm mină ? Şi ce iaci aici, la spectatori, pot să o îm­ celor, care au muncit la molări imobile în Deva,
de
doar
minier Valea Jiului,- de­
-
ai
continuatori
Demni
erau muncă în subteran. Ce-i
Scînteie
lordache
tre principalii animatori mereu, aici nu sînt „pro­ bogăţească -cu noi -fapte B u niboşti—Livezcn i, Hu­ sau lucrări de construcţii
de muncă.
la
întreprinderea
meca­
Salva—Vişeu,
şi
numără 35 ai întrecerii socialiste fesori" în meserie. Uite Primul şantier al tine- nedoara judeţului nostru nică Orăştie în cadrul
ţinerii
istenţă în pe mină şi chiar pe în­ şi eu, - eu - ortacii mei, ' retului i de interes ■ naţio­ participă. ou avânt la şantierelor locale. lucrea­
ele acestei treprindere. chiar acum sîntem. la ob­ nal se- -deschide în oc­ edificarea obiectivelor so- ză peste 1 200 tineri-,, rea”-,
tras pentru Recent, am întîlnit nu­ tombrie 1947 la Agnita. — cial-economice. încă de lisând; lucrări în- valoare
rolă mii de mele lui lordache Scîn­ iecţie nouă: cuib să fa­ Botorca. La' Agnita — la începerea lucrărilor totală de 10 milioane
:u complex teie interesindu-nc mai cem mai eficientă metoda Boierea nimic n-a răsărit la Amenajarea hidro­ lei. Partidul a făcut din
a de an, îndeaproape de activita­ de exploatare cu camere uşor, nimic nu s-a clădit energetică de la Rîu tinerii ţării constructori
i a .crescut, tea brigăzilor conduse şi pilieri. Faţă de „ca­ simplu. Aici, totul s-a Mare-Retezat tineretul şi arhitecţi. Niciodată-pă­
ee?r 'ului de... Dumitru Saya, Ia- noanele" stabilite prin făcut cu braţele tinerilor. hunedorean a fost impli­ mântul nu a fost mai răs­
face., ce­ noş Fercnks sau Vasile tehnologie, . noi căutăm , — De toate. Lucrări Şi în tot -ce s-a făcut cat în realizarea aces­ colit ca în zilele* noastre.
hei naţio- Lupulescu. să aplicăm-,eeva nou- în speciale : planuri încli­ aici a fost învestită o tui obiectiv prin şantie­ Forţa noastră economică
c minerale abatajul 1 005, din ori­ nate, camere pentru pom­ uriaşă cantitate de suflet. rul judeţean, care şi-a ne îngăduie să- făurim
nai i-mpor- „Fiecare dintre ei ău zontul XVI —: exploa­ pe, depozite pentru ex­ Totul s-a 'clădit cu mu­ început activitatea - în a- „nuri", „fluvii" şi mări
'rea­
nii 22 de înscrise în dreptul însem­ tarea minereului cu ca­ ploziv, alte lucrări de. pro­ mie şi cu sufletul. A ur­ nul 1979. artificiale. Construind nc I
zi"
lizărilor
„la
i a cunos- nate plusuri de produc­ mere şi pilieri de cîte fil mare. Mina e tînără. inat. 1948 — Bumbeşti — De la înfiinţarea şan­ demonstrăm grija pentru |
J
ansformări. 15 m, în loc de 8 m. Noi sîntem puţini. Eu Li-yezeni, apoi Salva — tierului şi pînă în pre­ cei de lîngă noi şi pen- 1
î care se ţie — preciza ing. Vasile Cantităţile extrase su­ cu formaţia mea am fă­ . Vişeu. Vigurosul Hei- zent peste 3 000 de ti­ tru viitorime. înţelegând . |
la -clasică, Pavel, directorul minei. plimentar prevederilor de cut toate lucrările pe r u p ! ' a spart liniştea neri brigadieri din mu­ investiţia de încredere
scăzute de Se cunoaşte că au cres­ care vi le-am spus. munţilor. în 1952, pe Bis­ nicipiile şi oraşele ‘jude­ "pe care partidul o acordă
cut şi s-au format la... plan „la zi" -ne dau notă - Cum merge produc­ tinerei generaţii. Comi­
post, s-a ţia ? ’ triţa, la Bicaz, s-a în­ ţului au realizat lu-
o unitate şcoala lui Scînteie". de trecere. Nu orice notă, chegat un şantier naţio­ -crări în-va-loarc totală de tetul judeţean al U.T.G.
ală şi pe — Ce înseamnă „şcoa- ci pe cea maximă ! - E şi maistrul nostru nal. Era unul- dintre aproape 30 milioane ' lei, 'va acţiona pentru ridica­
oducţii su- Alexandru Mihaly aici, de marile şantiere naţionale constînd în săparea tal-u- rea activităţii în- şant-ie- 9
faţă,
spune
şi
poate
iamente de ale tineretului de după zurilor. ' împrăştiat ba­ rele de muncă patriotică |
dacă greşesc : bine. For­ anul 1948 şi -nu trebuia
maţia noastră are un last, nisip şi pă-mînt ve­ la cote superioare. Ho- |
oastră, a plus „la zi" de 15 m ia să fre cu' nimic mâi getal, lucrări de pregătire târârea brigadierilor^ hu-
î radical pregătiri. prejos faţă de Bumbeşti .şi turnare a betonului, nedoreni de a fi la înăl­
iul de me- Pe baza unor grandioase ultimul trimestru, 'am de­ - li cunoşti pe cei mai — Livezeni, Salva — Vi- transportat materiale de ţimea încrederii ce li s-a
ărilor din proiecte de dezvoltare a butat în activitatea de harnici mineri de la şeu sau Hunedoara. Dim­ construcţii, lucrări de acordat rezultă şi din
eţie, încăr- extracţiei de cărbune in producţie. Deci, în numai Vorţa ? potrivă. No-i-le generaţii gospodărire şi întreţinere. cîteva versuri ale mar­
este de 96 Valea Jiului, în luna oc­ trei ani de la constituire - Da, pe toţi. Şi-s au preluat şi dezvoltat De-a lungul celor 10 ani
:a ne este tombrie 1983 a fost înfiin­ mulţi buni şi pricepuţi şi de activitate .şi-au adus o şului în tovărăşia căruia
iad uşoară, ţată o nouă întreprindere .şi începerea lucrărilor de de nădejde: intre ei. Vă tot ce a fost mai frumos, -contribuţie însemnată la pleacă la muncă şi se
iată de ce minieră : Valea de Brazi, deschidere, prin a punerea spun numai doi : Viorel ce a reprezentat valoa­ întorc de la muncă : |
funcţiune
primei
în
la Deva ne încă do atunci, secretarul mari capacităţi de pro­ Sirb şi Arsenic Biăgăilă. re, experienţă în cadrul ■realizarea acestui mare „Florile mândriei noas- |
această zi general al partidului, to­ ducţie, I. M. Valea de Brazi Au 441 de puncte şi o- şantierelor naţionale ale obiectiv brigăzile de elevi tre se înaltă pîn-la cer 1
ecunoştinţa tineretului. Astfel, după de la liceele industriale Roşii, galbene, albastre |
varăşul Nicolae Ceauşescu, a intrat în circuitul pro­ cupă locurile II şi III în
gosteŢ, ne- prin sarcinile formulate în ductiv al Văii Jiului. în întrecerea socialistă pe marile şantiere naţionale nr. 1 Hunedoara, „Avram steagul sus brigadier". «
de cdl- mai legătură cu sporirea con­ prîmul semestru al anu­ au urmat Săvine.ştiu-1, Lu- Ian-cu" Brad, „Aurel DAN BETEA
poporului tinuă a bazei de materii perioada care urmează lui la Cariera minieră
ul Nicolae pînă în 1990 va trebui să Veţel-Mintia. Ţin mult la
mm ele că- prime şi energetice a ţării, atingem o producţie do prestigiul, minei Vorţa.
cele mai ne-a trasat şi nouă sar­ 1 300 000 tone de cărbune.. La cele 600 tone de
mobiliza
ne
a
>asc lm.pl i- cina de în muncă, pen­ Şi vom atinge această minereu complex extras
exemplar
•ia patriei, treaptă, care reprezintă suplimentar planului, de
ijă părm- tru a deveni, în cincinalul nivelul de producţie pre­ la începutul anului, de
lem prin 1986—1990, una dintre sur­ colectivul minei Vorţa, de­
de- muncă, sele. însemnate de căr­ conizat în proiect. încre­ dicate „Zilei minereu/'",
bune cocsificabil şl ener­ derea în susţinerea acestei
orturile în afirmaţii vine din ritmu­ o contribuţie de preţ şi-a
face totul getic ale ţării. adus-o şi echipa lui
în cinstea Acum, la mijlocul celui rile accelerate de creştere Anghel Nan, ocupanta
l-gust şi a de al doilea an al cinci­ a cantităţilor de cărbune primului loc în întrecerea
iţionale ’ a nalului dezvoltării inten­ livrate economici naţio­ socialistă pe întreprin­
iductie su- sive, pute-m afirma cu nale, rapiditatea fiind unul dere in ■ acest an.
15 000 tone mîndrie că întregul co­ dintre argumentele ce
;
r şi com- lectiv al minei Valea de confirmă atributul de
Brazi a răspuns şi răspun­ „mină model".
de cu cinste sarcinii de Rubrică realizată de :
CADIE, onoare încredinţate de GHEORGHE SCORPIE, LIV1U B RAI CA,
brigadă partid şi iubitul nostru miner şef de brigadă, MIRCEA DIACONU
eva conducător. Anul trecut, în f. Ml. Valea de Brazi