Page 34 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 34
*cig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
NOUL AN DE iNVĂŢĂMÎNT
Sărbătorirea „Zilei minerului“ SE PREGĂTEŞTE ACUM .
Duminică, 9 august a.c., ţara întreagă i-a sărbătorit suri de destindere şi festărilor din ultima zi a „Ai noştri sînt copiii,
pe bravii lucrători din adincuriie de cărbune şi minereu. voie bună, gazde primi săptămâni educaţiei po 20 '
In toate localităţile miniere hunedorene, sărbătorirea toare dovcdindu-sc a fi litice şi culturii socia n
,,Zilei minerului" a losl marcată de organizarea une : locurile „Agrement", de liste „Zarand '87". Astfel, a noastră e şcoala“ 20,20 V
game largi de manifestări cultural-artistice şi sportive, ia Petrila, „Brădet" — ia parada portului şi 20,30 I
la care au lost prezenţi, Împreună cu lamiliile lor, mii din Petroşani. ..Valea dansului şi mai apoi ia
de mineri, preparatori, constructori de utilele şi—obiec- Chiciurii" — din Ani- celelalte momente festive Noul an de învăţămînt ternatului, fiecare încăpe V
tive miniere. noasa, „Brazi" şi ,.Câ- din parcul „Filimon se pregăteşte acum. Rai re respiră a prospeţime şi V r i
Toate aceste manifestări s-au derulat sub semnul prişoara" - din Vulcan Sîrbu" şi de la stadio dul întreprins în .şcoli şi curăţenie. în moderna can 21,50 'I
Înălţător al apropiatei sărbători de la 23 August şi al şi Paro.şeni, „Brăiţa" şi nul din localitate, alături unităţi destinate aprovizio tină — unde se pregătesc 22.00 î
Conferinţei Naţionale a partidului, prilejuind exprima „Steruiinos" — din Cu de mineri şi familiile lor nării cit rechizite din mu zilnic mai multe meniuri n
rea plenară a sentimentelor de dragoste şi recunoş pon i şi Uricanî. Din zori a participat, practic. în nicipiul Deva, ne-a con — totul străluceşte de cu
tinţă pe care minerii, asemenea întregului nostru po şi pină seara tîrziu. for treaga populaţie a Bra firmat seriozitatea cu care răţenie, de la feţe de me
por, le nutresc faţă de partidul comunist, laţă de ctito maţii şi ansambluri fol dului. De la minele Bar muncesc cei învestiţi cu se, veselă, la prospeţimea
rul de ţară nouă, conducătorul înţelept şi încercat, cel clorice şi de muzică u- za şi Ţebea, de la răspunderi în aceste do mozaicului (care se spală
mal iubit -fiu al poporului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. şoară au adus un plus de U.U.M.R. Crişcior, de ia menii. de trei ori pe zi). „La noi
frumuseţe acestei sărbă preparaţii, toţi cei pie- Şcoala generală nr. 2. tot timpul trebuie să fie
Valea .1 ¡ului. Conform - Au fost prezenţi mem tori. zenţi la sărbătoare au învăţătorul Nicolae Gavri- gata curăţenia", conchide IJU<
tradiţiei, în municipiul bri ai birourilor comite dat glas bucuriei pentru lă ne Însoţeşte prin încă directorul adjunct. Şi vor dlopr«
Petroşani sărbătorirea telor judeţean, municipal Deva. Antrenante şi viaţa nouă ce o trăiesc, perile şcolii proaspăt zu bele i sc adeveresc cu fie 0.15 S
La oi
„Zilei minerului" a fost si orăşenesc Lupani ale 'pline ele farmec au fost s-uu declarat hotărîţi să grăvite. ..După cum vedeţi, care încăpere vizitată, din cultui
deschisă prin momentul P.C.R.. reprezentanţi ai şi manifestările ee nu facă si mai mult în vii zugrăvitul e gata peste tot. sala de club la infirmerie, 7,30 .
Ile vis
emoţional, de adiiv.i vi Ministerului Minelo:, Pe avut loc la zonele eh' a- tor, pentru sporirea a- Azi a început vopsitul din sălile de clasă la bu rlerul
braţie patriotică al solem trolului şi Geologici. ai gre nent „Bejan" şi „Că porlului la. creşterea tot lemnăriei .şi soclurilor. Cu cătărie. Buleti
nităţii depunerii de co Uniunii sindicatelor pe prioara". la cele din mai viguroasă a Româ răţenia urmează îndea „Librăria şcolarului“ (u- puiul«
10,00
roane şi jerbe de flori ramură din cadrul C. O Munco! şi Cortej. organi niei de azi. proape fiecare lucrare. nitatea nr. 48, de pe stra 10.05
la Monumentul „Lupani a! U.G.S.K. zate pentru minerii şi Vrem ca în 17 august şcoa da Horea, lucrător gestio rtlor ;
’29“ — ilustrare a oma ★ preparatorii, geologii şi Hunedoara. Minerii si la să fie pregătită. Şi vom nar Rodica Ştef) îşi con preţl
Iară;
giului adus minerilor eroi Interesante şi atracti sondorii'. cercetătorii şi preparatorii din Poiana reuşi. Comitetul cetăţenesc firmă pe deplin denumi 11,00
care, în neuitatul August ve manifestări culturai- proiectanţii din Deva, Ruseâi şi-au dat inUlnire de părinţi no-a ajutat în rea. Şcolarii găsesc aici 11.05
11,25
1929 au scris cu sînaele educative şi sportive au Veţel. Mintia. ■ Certej, cu voia bună, muzica şi mod deosebit. Cired nu toate rechizitele, de la cla (tansu
lor o memorabilă filă din fost organizate En întrea Mancei. Pretutindeni s-t jocul în mult căutatul hotărît să sprijine acţiu sa I la a XlI-a, de la Mulct
istoria luptei popotu'ui ga Vale a Jiului, de la făcut simţită bucuria şi loc de agrement de la nea de pregătire, deviza ghiozdane, genţi, penare, Revis
nostru pentru o viată ma : Lonca şi pînă la Cimpu mîndria pentru rezulta Cinciş. precum şi în pito- părinţilor a fost: „Al noş caiete, creioane, la globuri 12,35
cui ui
bună şi mai demnă, pen iui Nea«. Aşa cum sînt tele bune obţinute în reştile împrejurimi ale tri sînt copiii, a noastră e terestre, hărţi, jocuri di 15,00
tru luminoasele vremi pe zilnic în subteran şi ia producţie in cele .apte Ghelariului, Teliucului şi şcoala". Le aducem calde dactice. „Pentru ca acum ltiO-t’
care le trăim en toţii celelalte locui i de mun luni din acest an. •ampli Govăjdiei. Ca şi în ce mulţumiri pentru înţele elevii să găsească rechi opero
astăzi. că, la această sărbătoare ficarea în continuare a lelalte localităţi minereşti gerea şi dragostea cu care zitele necesare, am înce peani
tarea
Au participat mineri, au fost prezenţi împreu realizărilor de piuă acum din judeţul nostru, ei au înconjoară şcoala în care put aprovizionarea,' în spe Radi«
învaţă fiii dumnealor".
preparatori, constructori nă mineri din renumite fiind o dorinţă unanim beneficiat de un "bogat cial cu caiete de toate sor toce
luţioi
de utilaje şi obiective le brigăzi conduse do exprimată, un angaja şi diversificat sortiment Şcoala generală nr. 7. timentele, încă din luna uşoni
miniere, reprezentanţi ai Eroii Muncii Socialiste ment asumat de toate de produse puse la dis „Şcoala noastră e. cu foc ianuarie. Azi, conform o- ştiri ;
colectivelor de cercetare Constantin Popa şi Teo colectivele din unităţile poziţie de unităţile co continuu. E unitatea de rientati-vului pe clase, dls ecom
tfo
ş-i proiectare, ai Combi dor Bonca!o, cei din sub ce aparţin Centralei mi merţului do stat, au răs învăţămînt fără vacanţă punem de toate rechizite!! 18,00
ordine;! lui Ştefan Alba. nereurilor Deva. plătit cu aplauze evolu — ne întîmpină prof. Mir- — apreciază librarul Elena letln
natului minier Valea V a si le Cojocarii. Traian ţiile artiştilor amatori- şi cea Miron. directorul ad Pal, a cărei amabilitate în a
Jiului, ai organizaitiloi liona
■Bocşa M'hai Bărbi raru. Brad. Sărbătorirea ..Zi profesionişti, care ¡-au junct, „justificând" anima in servirea şi îndrumarea
:
de masă ş obşteşti, şoimi loan Bud. Gbeorghe lei minerului" a coincis, îneîntat ore în şir. le-au ţia întilnită în sălile ar micilor şi marilor cumpă Bule
că,
ai patriei, pionieri, elevi Vasîi şa. Cu toţii au rn oraşul moţilor ciişoni, făcut şi mai frumoasă tistice, de gimnastică, în rători merită toată admi cUo-Ji
şi studenţi. petrecut minunate cea cu desfăşurarea mani ziua lor de sărbătoare. vestiare. „Grupele de per raţia şi lauda. pămi
formanţă sportivă ale Clu Magazinul „Ulpia", ra 2,00
bului „Cetate" — gimnas ionul jucării impresionea 23,00
\ r OCtl
ADUNĂRI GENERALE tică şi atletism — sînt în ză prin multitudinea de 21,00
pregătire, cu programe or
destinate
I CAMPANIA AOlUCOli 01 VAR* ALE OAMENILOR MUNCII ganizate ca în timpul a- jocuri didactice şcolarilor.
preşcolarilor
şi
(Urmare din pag 1) complexelor mocan Iz.alo nului şcolar, pentru că e- Impresionează şi căldura
din dotarea brigăzilor, as dueaţia fizică (ca orice e- cu care lucrătorul gestio
ducaţie. de fapt), nu are
nar Viorica Şerban îşi -în-
Arăturile de vară succeselor pe care le pre pectele vizînd disciplina vacanţă. E nevoie de mun tîmpină cumpărătorii. „Pen
producţiei şi a muncii, res
responsa
gătim
cu
toată
bilitatea". pectarea normelor depar că, zi de zi, pentru a-i tru fiul dumneavoastră pu DJ
pregăti şi cn sportivi şi ca
(Urmcne din pag 1) Pădurcau, cu atelajele au Intr-adevăr, înalta res tamentale de securitate a cetăţeni ai zilelor noastre, tem oferi „Jocul numere (Pat
transportat şi pus la adă ponsabilitate în ti a turca muncii ş.a. lor", „Mozaicul", „Loto cu rest)
1)0/
post pină la această dată vaste' şi complexei pro Prin întreaga sa desfă ca oameni. După cum ob numere", „Loto de calcul", (Mo
350 tone de paie. blematici a realizării sar şurare, adunarea generală servaţi — continuă direc „Loto cu fructe", iată, pen de
însoţindu-ne
spre
torul,
'.oarele la efectuarea ară Pe suprafeţele eliberate cinilor de plan a răzbătut; a oamenilor muticii do la sălile de 'clasă — curăţe tru clasa I jocurile „Soco B> :
turilor adinei de vară. Me au intrat imediat la exe din cuvintele rostite dv 1. M. Paroşcni a relevat nia o facem clin mers". tesc şi colorez". „Citeşte (l-la
canizatorii Voicu losivoni cutarea arăturilor adinei toţi participanţii la dez cu deosebită forţă dorinţa şi potriveşte", „Numără şi Acţ:
ring
şi Teofil Paveloni au arat de vară mecanizatorii Li- bateri. dintre caro îi amin nestrămutată a colectivu Intr-adevăr. în timp ce potriveşte", „Martinel în I-II
pînă la zi mai mult de viu Alexandru. Ion Voi- tim pe Constantin Matei, lui minei de a elirhina în în holuri şi pe coridoare vaţă alfabetul". Iată şi a- llţia
ăO de hal In plantaţia po coni şi Vasile Grosan. In loan Crigorescu. Ladislau totalitate greutăţile şi ne se efectuează lucrări de ceastă tablă de scris, pre PEt-
micolă o echipă de coope ginerul şef al cooperativei. I iubirea, Dorel Tainaş, A- ajunsurile cu care se mai reparaţii şi zugrăvire, în văzută cu numărătoare şi • loi
ratori'. eooi donaţi de ingi Petru Băra, care suprave iexandru Peter. Benone confruntă, de a face mai sala artistică eleve din ceas". ( :aî i l i
C
nera Speranţa Crâeiunel, ghea ca cei trei să nu facă la rec. Au fost abordate, în- mult pentru sporirea con clasa a II-a se pregătesc, De la jucării didactice rul)
şefa fermei, a început re nici un rabat cie Ia cali tr-un pronunţat spirit cri tinuu a aportului fiecărei sub îndrumarea coregra şi rechizite, pînă la pre fals
coltarea mei clor de vară. tatea lucrului, sublinia că tic şi autocritic, teme im brigăzi la îndeplinirea de fului Corina Borbeanu, în ocuparea pentru împros SA:
Aflăm că s-au livrat pînă au fost arab; (¡0 de hec portante, cu implicaţii de zideratului major al tu sala de gimnastică lucrea pătarea fiecărei încăperi c î n t
acum aproape -i 000 kg rle tare. cisive asupra ritmicităţii turor celor ce muncesc în ză eleve din clasele a iV-a şcolare, totul se pregăteşte cito
pad
mere. I.a C.A.P. Ostrov. din şi calităţii producţiei, cum întreprindere: producţia a- (sub îndrumarea prof. acum, cu grijă, pentru ca loza
Numeroşi cooperatori >e cele 150 ha, paiele au fost ar fi fluenţa transportului nului 1987 să situeze mi Gbeorghe Orban şi Mari- noul an de învăţămînt să nea
aflau mobilizaţi in recol strînse pe 125 de hectare. cărbunelui in subteran şi na Paroşcni din nou pe nela Neac.şu). Vestiarele se deschidă sub cele mai OH.
tarea manuală a inniui de Mecanizatorii Siminic Moi- spre suprafaţă. întreţine primul loc in competiţia' (cu bazin, cu duşuri, cu... bune auspicii. gos:
pe ultimele suprafeţe la seseu, cu presa de balotat, rea. repararea şi utilizarea hărniciei minereşti. covoare), dormitoarele in LUCIA LICIU Twl
Gil
C.A.P. Unirea. Printre , cei ioneso Vraciu. Augustin tatí
mai vrednici — preciza Virvoni şi Ştefan Lucaci. HA
Sonia Rodeanu. primarul care asigurau tran.spoi tu! BU.
comunei — s-au dovedit a paielor cu remorcile, se Măsuri oportune şi eficiente pentru CA
fi Laura Munca. Viorica străduiau ca în cel mai
Babe.ş şi loan Barboni. oa scurt timp să siringă şi să realizarea unei baze furajere bogate Sa
ch I
meni care şi-au încheiat transporte la adăpost toa I LT
de recoltat inul de pe eîte te paiele de griu. mii
două parcele. O altă formaţie de me Do mai mulţi ani încoa zaţiei de partid pe C.A.P., secerişul griului şi orzului. La C.A.P. Aurel Vlaicu LA
da
Aceste
suprafeţe
vor
Se muncea intens şi ia canizatori era antrenată la ce, Cooperativa agricolă care se implică cu maxi — cum se preconizează — se acordă o atenţie maxi (M
creării
condiţiilor
şi
mă
eliberatul terenului de transportul gunoiului in de producţie din Aurel mă răspundere în bunul pentru păstrarea calităţii
paie Mecanizatorii Prun '•¡mp. Cu platforma si re Vlaicu îşi asigură in între mers al treburilor din o producţie bună ce va fi nutreţurilor. In ferma zoo-
cise Echer. cu piesa de morcile munceau loan Răs gime, prin eforturi pro zootehnie. Dar, să vedem, insilozată. telinică există trei celule = 1
balotat. Vasile Zvunca. Pe colii şi loan losivoni. iar prii. necesarul de nutre concret, cum se acţionea In vederea asigurării ne de siloz cu o capacitate de
tru Andrioni. Eronim A - cu „Ifronul" Del ucu Daj. ţuri pentru perioadele de ză in acest an în scopul cesarului de fibroase, con 3 000 tone. Există, de ase
deleariu. cu remorcile ş : Insa această lucrare tre stabulaţie. Asta în eluda asigurării necesarului de ducerea fermei a luat o menea, două fînare co au 1
cooperatorii Aven te Miliă- buie intensificată în zilele faptului că unitatea arc o nutreţuri. seamă de măsuri. Astfel, împreună o capacitate de v a
Pentru
stabuiaţia
iesc. loan Vasiu şi Moise ui măloai e. mică suprafaţă de fineţe 1988 ferma are 1987— în primăvară a fost efec 400 tone. în prezent se rul
nevoie,
ma
— doar şapte hectare. Cum tuată desecarea unei su- află în construcţie, reali- rac
se reuşeşte să se realize conform balanţei, de 460
ANUNŢ IMPORTANT ze o bogată bază furaje zîndu-se cu forţe proprii, t*u
tri«
încă un fînar cu o capa
pa
ră ? Faptul are la bază în fiecare unitate — furaje suficiente, citate de 100 tone. In a- tul
Seceta pr el un.iţi ta clin această vară determină o la
anumită restringoro a posibilităţii de asigurare a fu preocuparea statornică a " de calitate cest fel cea mai marc par rili
rajelor Hunii uospodari, unităţi socialiste sau produ şefului de fermă loan Bo- te a fibroaselor şi paie
colori individuali, au luat măsuri specifice pentru şorogan, un om inimos, pa lor se vor depozita sub a- S2ü
tre
contracararea efectelor secetei sionat de munco sa, care tone fin, 2 C00 tone sucu prafeţe de 20 de ba ce a coperis, evilîndu-se depre Di;
In contrast cu aceştia se situează anumiţi cetăţeni in perioada de cîncî mun lente şl 4 500 tone grosie fost însămînţată cu bor- cierea acestora.
păşunea
Din
care confundă avuţia obştească cu bunul lor personal ceşte aici a „schimbat fa re. In legătură eu sucu ceag. fost reţinute vitelor Iată, deci, sînt create toa zil
au
pentru
lentele şi grosierele nu se
\u fost surprinse numeroase cazuri de furt al ţa" zootehniei din Aurel ridică probleme deosebi coasă 30 de ha de pe care te condiţiile pentru acope tfei
toi
Vlaicu, cum pe bună drep rirea necesarului de fura
frunzelor de pe culturile de sfeclă furajeră sau de te. In acest an, întreaga se obţine fin şi otavă. U- vo
tate apreciază factorii de je ce-i va permite fermei ra<
zahăr, de pe Iu cern icre sau trifoliene, de pe alte cul răspundere de la nivelul cantitate de paie şi coceni nitatea mai are în cultură zootehnice din Aurel Vlai de
Vil
turi. consiliului unic agroindus intră în baza furajeră. Pen alte 15 ha cu borceag, 10 cu să se situeze şi în vii ta
ha cu lucernă şi 25 ha cu
suculente
asigurarea
tru
Intrucit această gravă contravenţie este sancţionată trial Geoagiu. In aceeaşi lor, sînt în cultură porumb trifoi. Coasa a doua la tor printre fermele zooteh rll
pr
aspru prin prevederile Decretului 306/1981, toţi cei măsură i se dalorcşte ac în amestec cu floarea-soa- lucernă şi trifoi s-a înche nice f r u n t a ş e din de
care vor fi surprinşi asupra faptului vor fi pedep tivităţii ce o desfăşoară relui şi s-au însămlnţat iat, întreaga recoltă a fost C.U.A.S.C. Geoagiu. tr<
(v
siţi cu severitate. tehnicianul veterinar Ene peste 100 ha cu porumb strînsă şi depozitată în fi Al
Sanson, secretarul organi pentru siloz, imediat după ii a re. TRAIAN BONDOR