Page 33 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 33
La Invitaţia tovarăşului Nicolae Geauşescu, primul minisifû
al Israelului va efeotua o vizită oficială în tara noastră
*
■ m %ij sí La invitaţia preşedintelui primul ministru al Sta- oficială în România, în a
Republicii Socialiste Româ- tului Israel, Yitzhak Sha- doua decadă a lunii ali
nia, Nicolac Ccauşescu, mir, va- efectua o vizită gust 1987.
s w M i a i i i Din cronica întrecerii socialiste deschideri şi pregătiri,
Succese ale
feroviarilor
lizat, de Ia începutul a-
Inginerul Ghcorghc Ni- indicator la care au rea
medie
nului,
o
depăşire
ţă, şeful Staţiei C.F.R. lunară de circa 20 la su
Deva,
ne-a
comunicat:
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N „In cinstea zilei de 23 tă şi în aceste zile acţio
nează cu forţe sporite Ia
August, colectivul nostru descopertarea viitoarelor
dc muncă, în frunte cu capacităţi dc producţie,
Anul XXXIX, nr. 9 247 MARŢI, 11 .AUGUST 1987 4 pagini — 50 bani comuniştii, s-a mobilizat De fapt, Ia această acti
______ - 1 exemplar şi a reuşit, vitate, colectivul între
printr-o judicioasă plani prinderii, prin buna or
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ PAROŞENI - LOCUL 1 PE ŢARĂ ficare şi organizare a ganizare a muncii şi uti
punctelor de lucru, să lizarea la capacitate a u-
IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE 1986 înregistreze lună de lună tilajclor din dotare, a
depăşiri de plan. La zi, reuşit să dubleze volu
situaţia realizărilor se mul dc steril planificat
Frontalurile de cărbune aie Paroseniului prezintă astfel: Ia tone pc primele şapte luni ale
y expediate, sarcinile afe anului.
fronturi ale muncii avîntate pentru rente perioadei trecute viari, impiegaţii dc miş Realizări 'I
din an au fost îndeplini
dispozitori
care
Petrişor
te în proporţie dc 109,08 l-arcaş, Petru Angliei, şe ale silvicultorilor
înfăptuirea exemplară a planului la sută, încărcătura sta- ful de manevră Viorcl Lucrătorii din silvicul
tică — 100,10 la sută.
staţionarea Ia încărcare- Irina, mancvrantul Petru tura judeţului nostru ra
Vineri, 7 august, 1937. rezultatele noastre le de continuă a cantităţilor dc Cănija şi magazinerul de portează realizări de sea
Zi ele aleasă sărbătoare dicăm din inimă apropia cărbune extras, sporirea descărcare a vagoanelor tranzit Petru Manga". mă în perioada trecută
pentru oamenii .muncii cu telor sărbători ale „Zilei considerabilă a calităţii a fost redusă cu aproa din acest an. La pro
la întreprinderea minieră minerului“, Zilei de 23 Au „aurului brun" atît de so pe 4 Ia sută. Dintre be Ritmuri intense ducţia unităţilor silvice
Paroşcni. în deschiderea gust. Conferinţei Naţiona licitat de economia naţio neficiarii noştri, o contri prevederile planului sint
lucrărilor adunării oame le a partidului şi împli nală. buţie importantă la obţi de lucru depăşite cu aproape 5
nilor muncit de la cea mai nirii a patru decenii de la „în sectorul II, în care nerea acestor realizări la sută, la regenerare
mecanizată mină a Văii proclamarea Republicii. în lucrez împreună cu orta si-au adus-o, mai ales. Colectivele de muncă păduri — 15,9 Ia sută, la
Jiului, colectivului între acelaşi timp, ne angajăm cii din brigada pe care o iî.J.A.T.M., B.A.D.P.S. şi dc la I. M. Cîmpu lui tăieri dc îngrijire — 13,3
prinderii ¡-au fost înmîna- cu toată răspunderea la conduc — afirma şeful de T.A.G.C.M. din Deva, iar Neag şi-au intensificat la sută, iar la export —
to — pentru a treia oară creşterea necontenită a ni brigadă Nicolac Andraşic dintre lucrătorii fero ritmurile la lucrările de I la sută.
consecutiv- — „Ordinul. velului acestor realizări, — abatajul din care ex
Muncii" clasa i. „Steagul în conformitate cu .mobi tragem cărbunele se află
roşu" şi „Diploma de O- lizatoarele sarcini ce ne într-o zonă grea, cu o tec
noare"; răsplată binemeri revin din documentele ce tonică deosebită. Acest lu
tată pentru primul loc o- lui de al XII 1-lea Congres cru, departe de a ne des
cupat în întrecerea socia al partidului. curaja sau a constitui o
listă in anul 19110. Anul 1986 a marcat în scuză... obiectivă pentru
Intre participanţii la a- activitatea colectivului de eventualele ncrealizări ale
dunare, mulţi au fost eci la I.M. Paroşcni — se sub planului, ne-au mobilizat
ai căror părinţi au trăit linia în raportul consiliu şi mai puternic. în depă
remarcabilul moment eroic lui oamenilor muncii şl şirea oricăror greutăţi în
al luptei minerilor din comitetului sindicatului — ţelegem noi să facem do
l.upeniul anului 1929. Fii obţinerea celei mai mari vada priceperii şi hărni
ai celor - care atunci s-au cantităţi de cărbune ex- ciei minereşti. Ne anga
jertfii pentru o cauză jăm ca, în cinstea Confe
dreaptă, mineri care aici. rinţei' Naţionale a parti
la Paroşcni, au pus teme- dului, din abatajul nostru
^trainică uneia dintre Adunări generale să extragem în plus faţă
•*VriărcţcU? ctitorii ale Epo ale oamenilor de plan peste 2 000 tone
cii Nicolac Ccauşescu, au de cărbune dc bună cali
adus prinos ele recunoş muncii tate".
tinţă Înaintaşilor, s-au an în cuvîntul său, Mihai
gajat să ducă mai departe Bărbăcaru, şef dc brigadă
stindardul muncii dedicate Iras în cele două decenii în sectorul I, sector frun
propăşirii patriei, împlini dc existenţă a minei - - taş în întrecerea socialistă
rii măreţelor obiective de peste 1 milion de tone. In la nivel de mină pe pri
continuă şi multilaterală acest al doilea an al tini mul semestru al anului,
dezvoltare a patriei noas cinalului 1986—1990 şi în menţiona: „La rîndul nos I.M. Oraştic. Aurel Mi lan, şeful atelierului retinelor!, şi rectificatorul tu înalta 1
tre socialiste. cei următori, pentru .mi tru, ca fruntaşi în produc Edificare îoan Mîndra acordă atenţie deosebită calităţii lucrărilor efectuate, aducîndu-.şi I
contribuţie de seamă la întîmpinarea Zilei de 2:1 August cu noi succese în muncă. *
înfiinţată în urmă cu 21 nerii Paroseniului produc ţie, ne angajăm să Intim- l ° Foto NICOLAE GHEORGHIU )
de ani, prin tăierea pan ţia realizată în anul tre pinăm măreţele sărbători
glicii tricolore de însuşi cut trebuie să reprezinte din viaţa partidului .şi a
conducătorul iubit al parti nivelul minim obligatoriu patriei — Conferinţa Na
dului si statului nostru.to ia care să fie raportate ţională şi aniversarea a 40
varăşul Nicolac Ccauşescu. viitoarele cantităţi de căr dc ani de la proclamarea CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
mina Paroşcni a devenit bune livrate economiei na Republicii — cu o realiza
în aceşti ani luminoşi, ceea ţionale. re suplimentară a sarcini
ce s-a preconizat de la Pe baza materialelor lor de plan de 8 000 tone Arăturile de vară-realizate ritmic si de calitate!
bun început — o unitate prezentate în adunare, dc cărbune. Avem condi
fanion a cărbunelui româ participanţii la dezbateri ţii bune pentru îndeplini
nesc, o întreprindere mi au subliniat, în spirit cri rea acestui angajament, — Acum, după încheie cele mecanice, in fiecare timp cit mal scurt a lucră
1
nieră a cărei creştere spec tic şi autocritic, stări dc mina noastră fiind com rea secerişului griului — unitate au fost antrenat rilor amintite şi pregăti
taculoasă de la un an la fapt concrete, menite să plet mecanizată şi, firesc, arăta Ştefan Ivancu, pre la transport cooperatorii rea temeinică a campaniei
altul, întăreşte imaginea întregească bogatul tablou avînd posibilităţi multiple şedintele C.U.A.S.C. To- cu atelajele. Bine se ac de toamnă.
puternicei dezvoltări a în al realizărilor obţinute de de creştere continuă a ran teşti — toate forţele noas ţionează în această pri Intr-adevăr, -la C.A.P.
tregii economii r.oinuneşti minerii de. la Paroşcni în damentelor pe post. Totul tre sînt mobilizate la strîn- vinţă la C.A.P. Toteşti. Pcşteana, la strînsul paie
în anii de glorie care au primul semestru al aces depinde de noi, de modul gerea şi depozitarea paie lor şi transportul lor din
urmat istoricului Congres tui an, au prezentat des în care ne organizăm mun lor dc pe suprafeţele re cîmp se acţiona cu două
al JN-lea al partidului. chis neajunsurile care încă ca, de felul în care înţe coltate de grîu, precum şi C.U.A.S.C. prese de balotat (mecani
— Expresie fidelă a mi mai impietează asupra îm legerii că respectarea dis la executarea arăturilor zatorii Aurel Stănămircs-
nunatelor condiţii de mun plinirii integrale a tuturor ciplinei tehnolog'ce şi fo de vară, transportul în TOTESTI cu şi . îoan Rusuroi), pre
că .şi viaţă create de parti dezideratelor propuse, au losirea cît mai eficientă a cîmp şi aplicarea îngrăşă cum şi de către membrii
dul nostru comunist tutu formulat propuneri valo mijloacelor mecanizate din mintelor organice. Pentru cooperatori care lc strîn-
ror oamenilor muncii din roase, caro să conducă la dotare reprezintă cheile ca paiele care se mai află Pcşteana, Clopotiva, Os geau manual şi le, trans
România socialistă — ară eliminarea greutăţilor şi la în cîmp să fie strînse şi trov, Unirea ş.a. La exe portau în baza furajeră cu
ta în cuvîntul. de deschi atingerea în cel mai scurt MIRCEA DIACONU puse la adăpost cît mai cutarea arăturilor adinei atelajele. Dintre cei care
dere ing. îoan Besermari, tiinp a generoaselor obiec grabnic, pe lingă mijloa de vară se acţionează în au muncit zilnic la aceas
directorul I.M. Paroşcni — tive asumate — creşterea (Continuare în pag. fiecare unitate cu răspun tă lucrare, Petru Miclo-
dere, accentul punîndu-se şoni, inginerul şef nl uni
îndeosebi pe calitatea lu tăţii, î-i remarca pe Axente
fosivoni, Paulip Pîrvu,
crării. Au fost constituite
Crăciun
formaţii pentru transpor Arpad şi Cegezi, Au fost
Socaci
alţii.
tul şi aplicarea gunoiului puse la adăpost, pînă la
în cîmp, dar în multe u- această dată, peste 180 to
nităţi acesta se transportă: ne de fin.
şi cu atelajele. Pc terenurile eliberate
! Pentru toţi cooperatorii, de paie s-a intrat eu trae-
mecanizatorii şi specialiş
tii clin unităţile consiliu MHtCEA LEPĂDATU
lui nostru, cuvîntul de
ordine este acum munca
susţinută pc tot parcursul
zilei pentru încheierea în (Continuare în pag. a 2-a)
TRANSPORT CU ATELAJELE
Duminică, la C.A.P. C,c- cele 4T) de atelaje s-au
oagiu a fost organizată o transportat în baza fura
Moment festiv. Centru a treia oară consecutiv — „Ordinul Muncii“ clasa l. „şteagul liosu“ şi „Diploma acţiune de transportare a jeră 30 de tone paie, a-
dc onoare“, pentru Jocul înlil ocupat In in trecerea socialistă la nivel tle ţară în anul 198G, au revenit din nou des
toinicului colectiv de muncă al T. M. Paroşcni, paielor din cîmp cu ate propiind astfel de finali
lajele din comună. Ou zare această acţiune.
