Page 39 - 1898-04

Nr. 79—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

De-ocamdată parlamentele de aici şi SCIRILE DILEI. verein**), va da Sâmbătă în 23 Aprilie când cjice, că „nu se pote vorbi** de-o asu­
de dincolo, sunt cliemate a resolva aceste 1898 în casa de concerte sub conducerea prire a naţionalităţilor în Ungaria, căci
proiecte economice. După aceea va veni — 10 (22) Aprilie. dirigentului de cor Rudolf Lassel un „Lie- asta este oprit acolo. Dâr cade o lumină
la rând cestiunea cuotei, cu care se ocupă Pentru „Cassa naţională" din Sibiiu, dertafel** c’un program ales şi variat. în­ curiosă asupra istoricului bulgar, că judecă
acum comisiunile ambelor camere. după cum comunică „Tribuna**, s’au mai ceputul la 8 ore sâra. popârele străine numai la — prând, şi după
Cele opt-spre-doce proiecte de lege, înscris ca membri noi (cu taxă de 1000 fl.) aceea spune acasă tot felul de istorii nea-
Maghiarisărî de nume în massă. Şeful
amintite mai sus, se împart în trei cate­ d-1 Nicolau Garoiu advocat în Zârnescî, şi gărei din Mişcolţ, ou numele Kobelrausch devărate**.
gorii, într’una, care privesce raportul eco­ institutele de credit „Doina** din Câmpeni Kâroly, după cum aflăm din foile ungu­ La observarea neghiobă, ce a făcut’o
nomic, în alta, care să refere la dările şi „Hăţăgana** din Haţeg. resc!, a început şi el să silâscă pe bieţii celalalt profesor bulgar în Arad privitor Ia
indirecte şi, în fine, în aceea în care pri­
1
„Bihoreana *. Ni-se scrie din Oradea- funcţionari de sub mâna lui să-şi maghia- „isvorul culturei** şi la ocolirea României
vesce cestiunea băncii şi reforma etalonului
mare, că MercurI, a patra di de PascI, fun­ riseze numele. Se dice, că vre-o 50 — 60 — dâcă este adevărat ce scriu foile ungu­
de aur (a valutei). dintre cei ce aveau „nume străine** s’au rescl — cjicem numai atât, că dâcă Bul­
datorii noului institut de credit şi economii
Proiectele>despre cari vorbim schimbă
„Bihoreana * au ţinut o şedinţă, în care s’a şi declarat gata a şi-le maghiarisa. Se în­ garii n’ar fi avut norocul să înveţe în Ro­
1
unulte puncte ale 'pactului celui vechiu în
constatat, că în loc de 2000, s’au subscris ţelege, „patriotul** Kobelrausch va trebui mânia şi să fiă sprijiniţi de acolo în tote
favorea Ungariei, mai ales pe terenul dă­ privinţele, astădî nici n’ar esista un stat
2700 acţii şi e neîndoios, că vor mai fi sub­ să premârgă cu esemplu.
rilor de consum şi în cestiunea băncii bulgar. Dâr generaţiile de astădî sunt forte
scrise încă 300 acţii. Acest resultat îmbu­
:austro-ungare. Inundaţiile în România. In ajunul Pas- uituce şi nerecunoscătore, ale Bulgarilor
curător a întrecut tote aşteptările, avându-
cilor Moldova a fost ameninţată de inun­
se mai ales în vedere critica situaţiune eco­ daţia. „Epoca** de Mercur! primesce din pote nu mai puţin, ca cele ale Maghia­
O serbare croată în JPraga. Din nomică din acest an. Fundatorii au hotârît rilor.
incidentul aniversării de 50 de ani a în- Botoşani următorele sciri: Din Botoşani
în urma acâsta se urce capitalul social la
troducerei limbei croate, ca limba statului în ni-se telegrafâză, că rîul Suceava a revenit
300,000 fi. Adunarea generală a acţionari­ Sein mărunte din România.
Croaţia, a arangiat Lunea trecută colonia lor e convocată pe 12 Maiil n. c., când va în albia sa. Şiretul s’a revărsat, trecând
•croată din Praga o festivitate, la care au fi numită şi direcţiunea. In direcţiune vor peste şoseaua judeţianâ, pe o întindere de — Mercur!, fiind aniversarea naşterei
luat parte toţi deputaţii cehi, ce se aflau fi aleşi 8 membri din Orade şi 4 din pro­ 40 metri. Pagube şi accidente pănă acum M. Sale Regelui Garol şi a proclamărei
în capitala boemă şi la care a fost repre­ nu sunt. S’au scos locuitorii pentru apăra­ Sale ca Domnitor, un Te-Deum s’a oficiat
vincia, er în comitetul de supraveghiare 6
zentată şi universitatea cehă, apoi mai inşi. Se speră, că încă în 1 Iulie st. n. in­ rea podului. Terasamentul liniei ferate, de la Metropolie şi la catedrala catolică în
mulţi ospeţî slavi din tote părţile, deput. stitutul să-şi potă începe activitatea. lângă Leorda, este refăcut, pe-o întindere presenţa înalţilor demnitari ai Statului.
din Reichsrath Spincic, mai mulţi deputaţi de 150 metri. Jilava, debordând, a inundat Telegrame de felicitare au fost expediate
■croaţi etc. După concertul, cu care s’a in­ Trei miliâne restanţă de dare! In con­ peste 400 hectare imaş, aprope de gara la Abazzia.
trodus serbarea, a luat cuvântul deputatul gregaţia comitatului Torontal s’a constatat, TruşeştI. Comunicaţia este întreruptă între
că locuitorii acelui mănos comitat datoresc TruşeştI şi Mişcătenî. Başeul s’a revărsat — Experţii însărcinaţi de judele ins­
Eduard Gregr, (jiceud între altele: „Bine- tructor al tribunalului Constanţa cu cerce­
ventez pe ospeţî în Praga cea de aur, care statului nu mai puţin ca trei milione flor. pe imaşul târgului ŞtefâneştI. Prutul vine tarea căuşelor scufundărei vaporului „Meteor*
era de aur pe tinpul, când avea proprii restanţă de dare. cu furie: pănă acum nu a eşit însă din
albie. şi-au depus raportul. Experţii, d-nii majori
săi regi de aur. Dâr şi astădî ospeţii noş­
Camera advocaţială din Braşov, precum Popovăţ, Al. Cătuneanu şi căpitan Ata-
tri slavi pot fi siguri de iubirea nostră. ni-se comunică, îşi va ţine adunarea anuală Concert. Musica orăşenâscă va cânta nasiu din flotilă, constată în raportul lor
•Cehii şi Croaţii şi-au perdut independenţa, Duminecă în 24 Aprilie n. în sala din Duminecă, în 24 Aprilie n. la hotel „Eu­ vinovăţia căpitanului vasului.
cea mai mare perdere ce o pote suferi un Casa sfatului cu următorea ordine de <3i: ropa". începutul la 8 ore sera. Intrarea
popor şi tocmai de aceea sunt mai apro­ 1) Raportul anual; 2) Revidarea socotelilor 30 cr. — D-1 Ionel I. C. Brătianu, ministrul
piaţi unii de alţii în luptă contra inimicu­ şi darea absolutoriului cassarului; 3) Sta- Societatea română de cântări şi mu- lucrărilor publice al României, a fost de­
lui comun**. Deputatul Spincic a dat ase­ torirea budgetului; 4) Alegerea cassarului; sică din Caransebeş învită la concertul îm­ corat cu marele cordon al ordinului tur­
menea espresiune sentimentului de solida­ cesc al Medjidiei.
5) Eventuale propuneri.; preunat cu joc, ce-1 va arangia la Dumi­
ritate. Deputatul croat Potuşniak răspun- neca Tomei, în 12 (24) Aprilie c. în sala
0 nouă haltă s’a decis a se face de — Furtuna, care s’a deslănţuit dilele
dând lui G-regr a dis, că Austria ca putere
cătră direcţia căilor ferate de stat din otelului „La pomul verde**. trecute în regiunea Dunărei de jos a cau-
mare se pote susţină numai atunci, dâcă
Cluşiu pe linia ferată Braşov-Zârneştî în­ Programa : 1) T. Popovicl. „Foie verde sat mari pagube. Mai tote vasele din dife­
toţi Slavii austriacl se vor simţi numai ca
tre gara Bartolomei şi Christian la canto­ de trifoiă" cor de bărbaţi. 2) I. Costescu. ritele porturi au suferit mici avarii.
membri unui popor. Deputatul Horica cjioe, „Limba românâscă**, cor de bărbaţi. 3) T.
niera Nr. 4. Halta va purta numele „Ma-
■că Viena trebue să devină centrul lumei Popovicl. „Tot ţi-am dis mândro**, cor de — Statua generalului Em. Florescu
gyarko**. — Semn caracteristic al timpului.
ce
slave. Episcopul Strossmayer cli într’o bărbaţi. 4) T. Popovici. „Foie verde de e gata şi se va aşeda în grădina Episco­
Fiind halta într’o liniă cu „Stejerişul* , ar
1
telegramă: „La festivitatea de adî sunt de mohor**, cor de bărbaţi. 5) Vasiliu. „Ro­ piei (Bucuresci).
fi trebuit să-i dică „Fuggoko**, („Hange-
faţă cu voi în Praga eu sufletul şi cu mâni aidem**, cor de bărbaţi.
stein**), dâr l’au botezat, cum vedem, „Ma- — La 10 şi 11 Maiă v. se va ţine în
inima. Vă binecuvintez şi t^ic, că aeâstă
gyarko** spre mai mare gloriă a erei de Bucuresci al Il-lea congres al asociaţiunei
serbare este espresiunea iubirei frăţesc! în­ 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
maghiarisare. generale a medicilor din ţâră.
tre Cehi şi Croaţi**. ocupaţiuni sedentare sunt prafurile Seidlitz
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
Desminţire. D-1 paroch Mihail Bucşa — Marţi s’a deschis în Bucuresci
tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
din Mureş-Sângeorgiu ne rogă a constata, congresul social-democraţiei române. Au
Înarmările Turciei. „ Vocea Mun- se pdte căpăta dilnic prin poşte de cătră far­
că soirea guvernamentalului „Peşti Naplo“, macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. sosit din ţâră vre-o 60 de delegaţi.
u
tenegrului aduce vestea, că la Şcodra, ca­
după care 300 de Români greeo-catolicî Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să sS
pitala Albaniei, se concentrâză numărose
din parochia sa ar fi trecut la biserica ceră preparatul lui Moli provedut cu marcă şi
•contingente de armate turcesc! şi că cor- ssubscriere. ULTIME SOIRI.
romano-catolică, — scire, de care şi noi
donele militare din spre Muntenegru se în-
am luat notiţă în numărul de Dumineca Madrid, 21 Aprilie. Woodford
-tăresc din ce în ce mai mult. piarul de
trecută — este absolut falsă. Din numita Escursioniştii bulgari la Arad. ambasadorul american a primit asără
mai sus, care aparţine guvernului munte­
comună, cjice d-1 paroch Bucşa, nici un liltimatul şi-l va preda ac}I guvernu­
negrean, se miră de acestă atitudine a Escursioniştii bulgari, cari au fost di-
Român nu a trecut la religiunea romano- lui spaniol.
Turciei, căci relaţiunile dintre densa şi lele trecute la Braşov, au ajuns acum la
catolică şi nici nu va trece. Pe născocitorul S’asigură, că Sagasta nu va răs­
micul principat întru nimic n’au fost înăs­ Arad. Foilor ungurescl li-se raportâză, că
minciunei nu-1 cunosc. Se vede însă, că punde la ultimat nici într'un chip, ci
prite — „Jlali Jurnal** comentând aeâstă aici profesorul bulgar Machan, răspundend
face şi el parte dintre lichelele, cari trăesc va aştepta se vadă ce fac Statele-
•concentrare, conchide, că densa e cât se la salutarea de bineventare, ce li-s’a făcut,
din scornituri infame pe socotâla altora. Unite.
pote de gravă şi că mâna Austriei trebue să fi clis între altele:
-să fie la mijloc. Reuniunea de cântări săsescă din ora­ „Noi admirăm libertatea, ce-o vedem Washington, 21 Aprilie. Bernabe
şul nostru („Kronstădter Mănnergesang- aici pe terenul cultural. Din ambiţiă na­ ambasadorul spaniol a plecat de aici
ţională nam trecut în vecina Romăniâ şi Ser- săra la 7 ore 30 minute.
biă, ci am venit să învăţăm aici, la isvorul
După rostirea acestor cuvinte, tru­ gore Vermeşan, Todor Cosma, Petru Pe- culturei! Aici la Arad voim să aducem oma­
pele presentară arma, âr generalul acăţâ traş, Gavrilă Gabor, Vasile Pop, Vasile giile nostre martirilor**. D I V E R S E .
•de steagul batalionului I medalia de aur, Marcu, Grigore Filip, Ion Urece, Gavrilă După ce luară parte la banchetul dat
Cele mai mari canalurî din lume. Ca­
— o operă minunată de gravură. Steagul Muscan, Vasile Hordouan, Vasile Bota, în Onorea lor din partea oraşului, au fost
nalul Suez e lung de 150 chim., calunal
astfel decorat îl ridica apoi colonelul re­ Vasile Vărărean, Ionlodean, Grigore Oeuca, conduşi la statua celor „13 martiri**, unde
Kaledonia din Şcoţia 100, canalul din Ohio
gimentului, Ştefan MeşJco de Cubimd de sus, Cirilă Moldovan, Todor Neamţ, Ion Cira, studenţii bulgari au depus o cunună pe statuă.
(Statele-Unite) 600; canalul Bengal Ganges
care asemenea le ţinu soldaţilor o vorbire Alexandru Ionel, Gavrilă Pop şi Arsente Conducătorii scolelor din Arad au salutat
(India Orientală) 150, âr marele canal, ce
•entusiastă în limba română, îndemnându-i Eremie. printr’o telegramă pe ministrul de culte străbate proviciile-apusene ale insulei are
să-şi aducă întotdâuna aminte de credinţa Regimentul desfăcu apoi careul şi se bulgar, âr studenţii bulgari au adresat o
lungime de 2800 chim. Mai lung decât
vitejilor antecesori, şi să ţină cu scumpă- postă din nou în posiţia de mai înainte; asemenea telegramă ministrului de culte
acesta este canalul ce lâgă Petersburgul
-tate la jurământul militar. preoţii dădură binecuvântarea, er trupele Wlassics. Dela Arad escursioniştii au ple­
cu Astrachanul (3000 chim.) pe care nu
După’ acesta li-se publica soldaţilor deteră trei salve, fiind acestea repeţite şi cat la Vinga. pot pluti decât bărci. Renumitul canal
regimentului, că la porunca prea’naltă, de o bateriă de tunuri, care fu comandată Se vede, că însufleţirea ospeţilor bul- Panama a fost proiectat pe o lungime de
toţi primesc leafa gratuită pentru trei chle ; în apropiere, anume spre acel scop. gari pentru Unguri a crescut cu prânclurile 85 chim.
.apoi fură chemaţi înaintea frontului acei In fine regimentul defila înaintea şi petrecerile, ce le-au arangiat Ungurii în
Inima omului, dâcă e deplin desvol-
24 grăniţerl năsăudenl, aflători în regi­ adjutantului general al Majestăţii, Sale şi onorea lor. La Arad aeâstă însufleţire a
tată, e lungă de 6 policari şi lată de 4
ment, cari în 1848/49 au luat parte la tote apoi între sunetele musicei plecă spre oraş isbucnit, cum reese din cele de mai sus,
policari. Inima se contrage pe minut de
mişcările, păţăniile şi suferinţele batalio­ la casarme. în nisce servile laude şi complimente.
70 de ori, pe âră de 4200, pe cji de 100.800
nului I, şi li-se împărtăşi, că la ordinul Spesele acestei solemnităţi le purtă In privinţa acâsta sunt caracteristice şi pe un an de 31,790,000 de ani. Inima
Majestăţii Sale sunt numiţi păzitori ai tote Maj. Sa, şi la masa splendidă, pe care observările, ce le face „Reichswehr** asupra
unui om de 80 de ani aşadâr în totă viaţa
steagului şi au se ia de acum înainte leafă generalul Kellner o dete în onorea cjilei ospătărei profesorilor şi elevilor bulgari la
lui se va contrage de 3 miliarde de ori.
•de grenadirl. memorabile oficerilor regimentului, fu ser­ Cluşiu. Credem bucuros, ch numita fâiă,
ce
Acei bravi soldaţi grăniţerl au fost vită şampanie, trimisă anume dela curtea oă profesorii bulgari nu s’au simţit „apă­
•cu numele următorii: Trifon Titieni, Şte­ împărăţescâ. saţi" la prânclul, ce li-s’a dat. Ciudatul pro­ Proprietar: Ur. Aurel Mureşiams.
fan Cârcu, Ion Slăvâcă, Ilie Brătian, Gri- fesor de istoriă are de-altmintrelea dreptate Redactor responsabil: Gregoriu Maior.