Page 34 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 78—1898.

niol, şi că acum voesce se vândă corabia şi a-o înlocui cu o sentinţă adusă de el | sensul acesta a presentat şi un proiect de s’a botezat, de aceea trebue să se ţină.
ei cea mai mare „Principe Bismark Sta- însu-şl. Decă acesta va fi aşa, atunci va fi I resoluţiune în numele partidei „indepen. Datorinţele faţă cu aceste două trebue îm­
u
u
telcr-TJnite. forte greu de-a susţine disciplina în singu­ dente şi dela 48 , în care se arată, că plinite în consonanţă. Primesce proiectul.
*
raticele biserici; se va conturba] ordinea in­ acestă partidă nici pe departe nu consideră
Iuliu Saghy: Găsesce o neconsecenţă
Piarul „Temps" din Paris declară, că ternă a bisericei, ceea ce nici pentru bise­ proiectul astfel, ca şi cum prin el s’ar sa­
bătătâre la ochi, că deşi la stabilirea mi­
puterile maritime trebue se se ocupe acum rică, nici pentru stat nu pote ave urmări tisface fiă şi numai în parte articulului de
nimului venitelor preoţescl se accentuâză
serios de consecenţele, ce le pote ave un răs- bune. lege XX din 1848. ’L primesce însă numai
principiul egalităţii, totuşi biserica catolică
boifi între Spania şi America pentru marina Libertatea publică a Ungariei a avut în vederea situaţiunei strîmtorate a respec­ e simplamente ignorată. Atât biserica ro-
lor de comerciu şi cu deosebire trebue să în trecut două bastione puternice: autono­ tivilor preoţi şi biserici, şi în speranţa, că mano-catolică, cât şi cea protestantă s’au
caute a se înţelege asupra modului de pro- mia municipală şi autonomia bisericâscâ. se vor face în el modificările de lipsă. desvoltat, Zice, 'în strînsă legătură cu sta­
cedere faţă cu ameninţătorul răsboifi de Oea dintâiii este adî în cea mai mare parte Intre aşteptările tuturor luâ acum cu­ tul. Ele, ca biserici susţiitore de stat, ar
corsari, precum şi în privinţa cestiunii de­ nimicită (Aşa este ! în stânga estremă.), celei vântul însu-şl urzitorul proiectului, bătrânul: urma să primâscă în primul rând ajutore
licate a definiţiunii contra bandei de răs- de-a doua acuma voiesc să-i dea prima lo­ Coloman Tisza: N’ar fi creZut, că asu­ pentru susţinerea preoţilor lor. Biserica
boid. vitură. Se Zice, că acesta o pretinde inte­ pra proiectului se va încinge o discuţia greco-oxientală însă faţă cu interesele de
resul bine priceput al statului. Der statul atât de mare şi în aşa direcţiă, cum s’a în­ stat maghiar a observat o atitudine neu­
numai atunci pote fi tare, decă se razimă pe ceput în şedinţa de erl. Să nu crâdă Al-
Proiectul de lege o societate sănătosă şi plină de putere; bert Kiss, că el şi soţii săi n’ar cunosce uria­ trală, de multe-orî oposiţionala, ba nu odată
chiar duşmănâsă. Dâcă crede cineva, c'
pentru întregirea venitelor preoţilor unde însă instituţiunile sociale şi autono- şul caracter al creaţiunilor dela 1848, der biserica greco-orientală, cu deosebix-e ce
necatolici. mice se slăbesc, acolo şi basele şi siguranţa pentru aceea să nu pretindă, că ar fi în română, — căci aceea este totodată şi bi
— Din camera ungară. — statului se clatină. Disposiţiunile proiectu­ interesul ţărei în împrejurările de aZl de-a serică naţională — prin interese materiale
lui deschid calea unui nou sistem: sistemul duce în deplinire tot ce atunci s’a întâm­
In şedinţa dela 15 Aprilie, după o vom putâ aduce în legături mai strînse
de ingerinţă din partea statului. Urmarea plat in alte împrejurări. Ducerea în depli­
Wlassics, Apponyi şi Bethlen, luâ cuvântul cu interesul statului maghiar, eu mă tem,
deputatul sas: va fi aceeaşi, care a fost şi pentru auto­ nire a §-lui 3 (din legea dela 1848) nu pote că acâstă frumosă speranţă e numai o
Heinrich Schwicker: In motivarea pro­ nomia municipală: totul în mâna statului. ave alt resultat, decât concentrarea în mâna amăgire, care va fi succedată de-o amară
Nici în general, nici în special nu primesce statului a bunurilor destinate pentru scopuri
iectului se accentuâză principiile fundamen­ decepţiune. Nu putem închide ochii în faţa
proiectul. bisericescl, făcând din preot şi învăţător
tale ale egalităţii de drept şi reciprocităţii. faptului, că între credincioşii acestei bise­
Insă acesta se contrazice prin faptul, că Conte loan Zichy: Recunosce, că mai un fel de funcţionari ai statului, — lucru, rici sunt forte mulţi, cari au tendinţe con­
§ 1 al proiectului nu estinde congrua şi ales preoţimea protestantă, care prin in­ cu care vorbitorul niel-odată n’ar pute con­ trare statului, între preoţii lor sunt mulţi,
asupra catolicilor, căci — cum se cb troducerea legilor politice bisericescl a ajuns simţi, considerându-1 ca un mare pericul. cari necontenit agită în contra unităţii
ce
motivare — biserica catolică are o posiţiă de într’o situaţiune forte strîmtorată, trebue Nu-i adevărat, Zi > că acest proiect statului maghiar. Faţă cu aceştia trebue
C0
drept deosebită şi stă în raporturi de drept să fiă ajutorată într’un chip seu altul. Pro- de lege ar fi provenit din causa reformelor să luăm posiţiă făţişă, căci politica de
deosebite faţă cu statul şi astfel regularea testâză însă nu numai în interesul preoţimei politice bisericescl şi respinge „cu hotărîre“ struţ întotdâuna s’a obicinuit a avâ urmări
congruei. catolicilor trebue să se facă pe catolice, ci şi în interesul protestanţilor şi afirmarea, că proiectul, în urma vre-unor rele. Vorbesce apoi despre Jidani, arătând,
basa unor disposiţiunl deosebite din partea a Evreilor, ca guvernul sub pretextul aju- pactărî, ar ţînti a recompensa pe una ori că bisexica acestora, care încă nici nu e
legislaţiunei. Egalitatea de drept însă nu torărei să străbată în sanctuarul confesiu­ alta dintre confesiuni pentru atitudinea ob­ oi’ganisată, şi are dreptul de-a conta la
se pote uni cu luarea unor disposiţiunl deo­ nilor şi să-şi împlânte ghiarele în dreptu­ servată la votarea reformelor politice-bise- ajutor din partea statului. Dâcă însă şi ra­
sebite legislatorice. Modul acesta de pro- rile, ce le sunt garantate bisericelor prin ricescl. Polemiseză apoi pe rând cu Zichy, binii acestora vor fi ajutoraţi, atunci ne­
cedere este o reminiscenţă rămasă din tim­ autonomia lor. Multe are de Zis în contra Apponyi, Bethlen. Reflectând cestui din greşit tx-ebue se se adaugă în px-oiect con­
pul dominaţiunei religiei de stat. proiectului,, der cu deosebire § 17 este, pen­ urmă Zi > 0 1 (Tisza) nu înţelege, cum diţia, că ei numai aşa vor putâ fi ajuto­
ce
Proiectul stabilesce principiul, după tru care nu-1 pote primi. In acest paragraf s’ar cuprinde în § 9 o omnipotenţă a gu­ raţi, decă vor sci vorli unguresce. Pentru ca
care în prima liniă confesiunile sunt da­ se Zice, că decă ministrul nu va pute ajunge vernului. Afacerea stă în mâna confesiuni­ însă să nu-i supere prea tare pe Jidani,
tore a îngriji de salansarea preoţilor lor. la înţelegere cu autorităţile bisericescl în lor, decă vre-una din ele procede greşit, ţine să arate, că plângerile privitore la
Acesta însă nu se unesce cu § 3 al art. de privinţa condiţiunilor ajutorului, atunci să ministrul are dreptul de a-i.subtrage aju­ atitudinea contrară statului şi măsurile luate
lege XX din 1848, după care „Tote tre­ între la învoelă cu singuraticii preoţi. Acesta torul, der nici acest drept nu-1 are în mod în legătură cu acestea, numai din conside-
buinţele şcolare şi bisericescl ale confesiu­ este un mijloc puternic pentru a recom­ definitiv, deorece comitetul administrativ, raţiune faţă cu greco-orientalii s’au luat în
nilor recepte sunt a se acoperi din clxel- pensa pe cei ce fac servicii de corteşl în dâcă află procedarea necorectă, pote da proiect. — Se alătură la proiectul de reso­
u
tuelile publice ale statului . Dâr în acelaşi favorul guvernului. Vorbitorul presentă în dreptate respectivei confesiuni. Atât ca luţiune al lui Apponyi.
paragraf al art. de lege XX din 1848 se fine un proiect de resoluţiune, prin care Maghiar, cât şi ca protestant el primesce Coloman Rado vorbesce în favorul
mai dă guvernului îndrumarea, ca să pre- cere să se prelucre proiectul astfel, ca prin proiectul. Ca Maghiar îl primesce, deorece bisericei protestante, căutând să arate, că
sente camerei un proiect special, lucrat în el să nu se vateme autonomia bisericilor vrâ, ca fiă-care fiu al ţărei să simtă, că în acâstă biserică nu este sprijinită de stat
înţelegere cu respectivele confesiuni. Guvernul şi guvernul să nu-şl ia prin el dreptul la momentul, în care păcătuesce contra pa­ după cum ar trebui. Speră însă, că guver­
n’a satisfăcut acestei îndrumări. o nouă ingerinţă nici în privinţa modului triei, nu mai pote conta la nici un ajutor nul va repara „greşâla şi că va spori do-
u
Ungaria este patria străbună a auto­ de guvernare, nici în privinţa disciplinei din partea statului. (Vii aprobări în drepta). taţiunea bisericei protestante. In acâstă
nomiei confesionale şi cu deosebire Ardealul în biserică. Ca protestant îl primesce cu atât mai uşor, speranţă primesce proiectul.
*
e patria ei. Proiectul nu numai că atinge (Sgomot în stânga) deorece este convins,
Şedinţa dela 16 Aprilie.
acâstă autonomiă, der în mai multe puncte că nu se va ivi cas, când aceste măsuri
însemnate o şi vatămă. Cea mai grea in­ Alieri Kiss: pice, că lipsă ar fi în să trebuâscă a se aplica faţă cu vre-un SCIRILE BILEI.
gerinţă în cercul de drept autonom ar fi, pi'ima liniă nu de o întregire a salarelor coreligionar al său. Termină lăudându-se, j
dâcă ar fi acceptat în lege punctul din preoţesc!, ci de-o regulare pe base egale a că vor fi omeni, cari nu sciu ce va să Zică — 9 (21) Aprilie.
proiect, prin care ministrului ’i se dă drept sistemului de contribuiri bisericescl. Nu e convingerea consciinţei, el însă scie; a urît Metropolitul Mihalyi în Dicio-St.-Măr-
nu numai de-a pretinde din partea autori­ mulţămit cu proiectul, căci nu corăspunde servilismul în totă viâţa lui. (Mare ilaritate, tin. Din Dicio-St.-Mărtin ni-se scrie cu data
tăţilor superiore bisericescl să pornâscă cer­ aşteptărilor protestanţilor. Proiectul are lipsă contradicerî şi sgomot în stânga şi stânga de 20 Api’ilie n.: AZl pe la orele 11 a m.
cetare disciplinară în contra unor preoţi de numerose modificări şi în speranţa, că estremă). Două lucruri nu trebue să se a sosit aici I. P. S. Sa Metropolitul Dx\ Vic-
anumiţi, ci încă şi de-a controla sentinţa aceste modificări se vor şi face la desba- uite: întâiO. că omul s’a născut ca cetăţen | I tor Mihalyi însoţit de secretarul său d-1
forului disciplinar, eventual a o şi nimici terea specială, declară că îl primesce. In al patriei, al doilea, că în care confesiune Dr. Augustin Bunea. In hotarul comunei

17. Escortarea şi păţaniile batalionului prin transportat pe calea fex’ată pănă la Solnoc, pe mâna unui căpitan, cu numele Schuster, lui Novembre 1848, — sâu după alţii chiar
Ungaria. Sortea oficerilor, a soldaţilor şi a de unde fu comandat sâ mârgă mai de­ care mai înainte servise în ax-mata aus­ în luna lui Februarie 1849 — l’a adus
steagului memorabil. parte pedestru. Dâr, mirare, la cea d’întâiii triacă. acasă locotenentul Bainer şi l’a pi'edat în
La 22 Novembre, ministrul maghiar staţiune îl ajuxxse contraordinul, că ârăşî Căpitanul acesta escorta cu 70 hon- comuna Iaad colonelului Urban.
de resbel dete ordinul, ca batalionul nos­ să se întorcă la Pesta. veZl pe grăniţerii noştri la St. lob ; dâr Veteranul Todor lonaşcu, — care îix
tru să fiă escortat la Iâszberâny şi de aci Grăniţerii noştri însă, de-o parte lip­ vădânZ, că de aci mulţi dintre soldaţii ba­ 1848/49 a sex’vit ca suboficer în batalionul
la Oarăii mari (Nagy Kâroly), âr oficerilor siţi de arme, de altă parte mâhniţi şi iri­ talionului fug pe ascuns la Ardeal, îi es­ I, a luat parte la tote mişcările acestuia şi
li-se lăsa în voiă liberă, de-a merge îm­ taţi peste măsură, că nu li-se dă voiă de-a cortă mai tâi'Ziu la Erkesori lângă Szâkely- de present trâesce ca proprietar în Năsăud,
preună cu feciorii batalionului, sâu de-a se întorce în Ardeal la familiile lor, după hid. Feciorii noştri însă şi de aci fugeau — îmi împărtăşi cu o ocasiune, că nu
rămânâ în Pesta. cum li-se promisese, nu voiră nicl-decum şi se strecurau cum numai puteau spre Macarie Pop, ci el (lonaşcu) împreună cu
Dintre oficerî singur locotenenţii Bai- să mai facă din nou calea pănă la Pesta, casă, sâu la alte trupe împărătesei. locotenentul Rainer au desfăcut în Solnoc
1
ner-Buscoi şi Gcorge Lica preferiră a merge ci rămaseră în staţiunea, în care au ajuns. ) Unii dintre ei au luat parte la lup­ după desarmare, steagul dela x-udă, şi Rai­
împreună cu soldaţii; ceilalţi însă, temen- La întrepunerea majorului Pop fură tele din Ardeal, alţii au ajuns chiar şi prin ner l’a ascuns între lucrurile sale, âr mai
du-se, că în iâszberâny vor fi separaţi de apoi împrăştiaţi prin comunile d’imprejur: Bucovina; în fine însă, după încheiarea tâirliu probabil l’a adus acasă.
soldaţii batalionului şi astfel forte uşor vor Kis Ujszâllâs, Karezag, Nadudvâr, Egyek păcei în August 1849 s’au reîntors mai Sunt apoi alţii, cari susţin, că steagul
fi asasinaţi de honveZb se însciinţară bol­ etc. şi petreeură aci ca vai de ei, — fiind toţi la Năsăud şi la comunele lor natale, a fost mântuit şi adus acasă de Scridon
navi şi rămaseră în Pesta. Aci nu-i mai trimişi chiar şi ca săpători de pământ la unde îşi aflară vetrele părintesc! şi familiile Hvruţiu din Sângeox-giu ; şi ârăşî alţii afir­
2
molesta nimeni şi ei îşi trăgeau regulat Tisa ) — pănă în Februarie 1849. într’o stare forte tristă şi deplorabilă. mă, că după desarmare steagul l’a desfăcut
lefurile din cassa de resbel. La 23 Februarie 1849 batalionul nă- Ce se ţine de steagul batalionului, dela rudă sergentul Bus, l’a încins pe
In Pesta rămaseră oficerii batalionului seudean, concentrat în Ujvâros, fu din nou care trecuse prin atâtea încercări grele, lângă sine, pe corpul gol, şi când batalio­
declarat captiv, şi sermanii grăniţerl, înso­ despre el nici astăZl nu se scie cu totă nul a fost declarat captiv, Rus a fugit în­
5 Ianuax-ie 189$? când presentându-se ei ţiţi numai de locotenentul Gcorge Lica, — siguritatea, că cine l’a adus acasă la Nă­ tr’o nopte cu steagul, şi printre eoxxtinue
mareşalului campestru, principelui Windisch- căci locotenentul Bainer-Buscoi deja mai săud. pericole l’a adus acasă la Năsăud.
Graets, acesta îi trimise la Viena, ca să fiă înainte se strecurase pe la Şimleu la tru­ Unii, între cax'I şi Treuenfest în „Ist. Cum am Zis, nu se scie cu totă sigu­
traşi în cercetare, conform legilor mar­ pele lui Urban, — fură daţi de Maghiari regim. Nr. 50 , Zic, că după desarmarea ritatea, că cine a adus steagul acasă, des­
u
ţiale. batalionului suboficerul Macarie Pop a des­ tul, că el a (fost mântuit, şi şi astăZl se
;
’) Căpitanul Pantilimon Doviide în „Obser-
In urma ordinului ministerial, amintit făcut steagul dela rudă, l’a ascuns mai în­ mai află în biserica gr. cat. din Năsăud
vatomil Nr. 82 din 1882.
u
mai sus, batalionul grăniţeresc încă în J ) „Gaz. de Tran . Nr. 104 din 1848 şi tâii! într’un car, mai apoi îl ascunseră la câteva rămăşiţe din el, adevărat, că greu
u
aceeaşi Zb adecă în 22 Novembre, fu Kovdry: „Okmănytăr“ 1848—49 pag. 152, sine locotenenţii Lica şi Bainer, şi în luna atinse de colţul timpului.