Page 38 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI. Nr. 79—1898.

Pregătirile de răsboiu. marile îngrijiri, ce le are faţă cu proiectul, grijitor e în întreg sistemul nostru de gu­ care să corăspundă articulului de lege 20
deore-ce în esenţă are de-a face aceleaşi vernare... din 1848.
G-uvernul spaniol a luat disposiţiunl,
ca să se apere în contra eventualităţii unui observări, pe cari le-au făcut vorbitorii de laliu Kubinyi: ...Şi pe care d-ta l’ai *
atac neaşteptat din partea Americei de mai înainte. Află neadmisibil acest proiect, sprijinit cu atâta credinţă ! (Ilaritate.) Şedinţa dela 19 Aprilie.
deore-ce el stă în contrafacere cu egala
nord. Apărarea porturilor se pregătesce în O. Meltzl: ...Omnipotenţa de stat, cen­ Alexe Gyory : Polemiseză cu mai mulţi
îndreptăţire, cu autonomia şi cu indepen­
mod energic. Guvernatorul insulei Cuba, tralismul dus pănă la nebuniă, amestecul ante-vorbitorl. Privitor la Meltzl cli > &
ce
c
mareşalul Blanco. a telegrafat, că disposi- denţa confesiunilor, şi mai întâih de tote în tote şi torturatul merg mână în mână să nu cuteze Saşii a se plânge, că preoţi
trebue să protesteze contra spiritului, din
ţia armatei şi a marinei, cât şi a poporaţiu- cu spirituh acela de suspiţionare, de perse­ lor nu vor căpăfa pote nimic din binecu­
care a isvorît acest proiect.
nei din Cuba, este cât se pote de bună. cutare şi de ură, care a caracterisat vechiul
vântările acestui proiect, căci preoţii saşi
Se crede că Americanii vor ataca mai în­ Regretă, că ministrul de culte şi in­ stat poliţienesc şi care este un soţ al sis­ din bogatele lor averi bisericesc! au venite
tâi Havanna, insulele Canarice şi Filipi- strucţiune publică n’a aflat de lipsă a con­ temului, ce cunosce numai măsuri brutale, cu mult mai mari de 800 fl. Şi pănă acum
nele. In Havanna se dice, că poporaţia este sulta şi a comunica proiectul cu confesiu­ dâr care nu cunosce prevenirea moderată, augustinii maghiari au primit un ajutor
agitată contra Americanilor. Afară de ar­ nile înainte de a-1 fi presentat camerei, circumspectă şi prevădetore, — al acelui numai de 6000 fl., pe când Saşii au primit
mata regulată, 80,000 voluntari sunt decişi căci de-ar fi fâcut’o acesta s’ar fi convins, sistem, care guvernâză cu gendarml, cu 16,000 fl. Se alătură la proiectul de re­
a apăra ţâra. Asupra mişcării de resboiii că referinţele diferitelor confesiuni sunt procurori de stat, cu baionete, cu censură soluţiune al lui Apponyi pe lângă o anu­
spaniole se observă mare tăcere. atât de deosebite unele de altele, încât e şi cu cabinete negre. Aici am ajuns în anul mită modificare.
Americanii fac tote pregătirile pen­ imposibil a regula cestiunea din vorbă jubilar al legislaţiunei din 1848. Nu esistă Ministrul Wlassics: declară, că nici o
tru a începe operaţiunile de răsboih în mo­ după acelaşi şablon pentru tote. ţeră pe întreg rotogolul pământului, unde modalitate mai potrivită ca proiectul nu
mentul, când se va încheia terminul dat Minimul salarului îl află atât de mic, cetăţânul să fiă atât de legat de tote păr­ află pentru resolvarea cestiunei. Numai în
Spaniei pentru răspuns la ultimat. Ime­ încât e chiar ruşine. Se provocă la legea ţile, de mâni şi de piciore, în braţele de
acel cas primesce răspunderea, decă gu­
diata blocadă a porturilor dela Cuba şi introdusă de guvernul prusesc, după care polip ale statului, ca la noi, unde este atât
vernului ’i se mănţine dreptul de control
Portorico, precum şi grabnica mobilisare a preoţii de-acolo primesc 18C0 mărci la an de îngrozitor numărul existenţelor, cari
şi supraveghiare prevădut în proiect. Nici
armatei pentru ocuparea Cubei a fost ho- şi după 25 de ani de serviciu se urcă la atârnă dela stat, respective dela guvern,
unul dintre proiectele de resoluţiune pre-
tărîtă. 4000 mărci. Pentru aceea însă guvernul fiind sclavii acestuia. (Vii aprobări în stânga
sentate nu-1 mulţămesce. Stărue pentru
prusesc nu-şi reservă asupra preoţilor drep­ şi stânga estremă.) primirea proiectului.
Proiectul de lege turi şi condiţii, cum face guvernul ungu­ Vorbitorul presentă în fine un proiect Urmâză discursul lui Iuliu Werner,
resc. Ar afla mai corect, dâcă proiectul ar de resoluţiune, prin care cere să se ia pro­ pe care l’am resumat în numărul de erl.
pentru întregirea venitelor preoţilor' stabili pentru preoţii cu studii academice iectul de lege dela ordinea dilei şi regu- Oslcar Meltzl: Cere cuvântul în ces-
necatolici. un salar fundamental de 800 seu 1000 fl., larea definitivă a salariilor preoţescl să se tiune personală pentru a răspunde lui
— Din camera ungară. — pentru cei fără studii academice 500 său amâne pănă atunci, pănă când guvernul Werner, care a suspiţionat patriotismul său
600 fl. şi pe lângă acâsta pentru cei din-
Şedinţa dela 18 Aprilie. va putâ presentă în privinţa acesta un pro­ şi al poporului săsesc, dice, că Saşii con­
tâiîi patru cuincuenale de câte 100 fl., er iect de lege lucrat în înţelegere cu tote
Francisc Stjlia: Cestiunea salarisărei sideră pământul pe care locuesc ca pământ
pentru cei din urmă patru cuincuenale de confesiunile. Pănă atunci guvernul se în­
preoţilor, după părerea lui, ar trebui al lor, dâr ca făcând parte din teritoriul
câte 50 fl... Proiectul de faţă simplamente
resolvată în mod radical. La acest loc drumă, ca sub titlul de întregire a venite­ ungar. Misiunea lor încă numai aşa şi-o
eschide, ca biserica săsâscă din Ardeal
nu este permis a se trece cu vederea lor prăoţescl să înmulţâsoă ajutorul de stat pot împlini, dâcă vor rămânâ aceiaşi, cari
să fiă împărtăşită din ajutor... Ajutorarea de pănă acum şi să-l pună la disposiţia con­
enormele bogăţii ale catolicilor, cari tre- au fost când au venit aici. Eu, dice, sunt
preoţilor... fesiunilor.
buesc confiscate. E cu neputinţă a se nemeş maghiar. Strămoşii mei cu secuii
Ministrul WlassicT: A parochielor!
trece cu vederea, că câte-un episcop ca­ Conte ATbin Csaky: Aprobă’întru t6te înainte au căpătat dreptul de nobili ma­
0. Meltzl: Poftim şi cetesce proiectul
tolic are venit anual de câte 500—600 mii proiectul. Sila din partea confesiunilor nu ghiari şi ou atarî au servit patriei, au lup­
şi vei rămână convins, că nu postul, ci
florenî, pe când anumiţi preoţi catolici asigură religiositatea, din contră, între cei tat şi au jertfit pentru libertatea ei, dâr
persona voiţi s’o ajutoraţi... Ajutorarea în
abia au câte 300 fi. la an; chiar lâfa unui ce stau în afară de confesiuni găsim adâncă pe lângă asta şi au cinstit originea şi sân­
acest mod a preoţilor simplamente îl face
ministru nu este mai mare de 12,000 fi­ religiositate, (Strigări în stânga: Unde ? gele lor; au rămas şi vor rămânâ întot-
pe preot funcţionar al statului. Crede ore
la an. Averea episcopilor trebue să se ia Cine sunt aceia ?). . Baptiştii şi Nazarinenii ! dâuna Germani, [dâr cetăţeni unguri. Ani
ministrul, că el ori organele lui vor supra-
şi să se întrebuinţeze pentru scopuri şco­ Dâcă statuia împărtăşit bisericele cu vreun de dile am servit cu acurateţă statul ma­
veghia mai bine asupra vieţei morale a
lare. Se miră, că Coloman Tisza, ca pro­ ajutor, întotdeuna a făcut’o condiţionat. ghiar şi am desvoltat chiar şi activitate
preoţilor, decât autorităţile bisericescl?
testant, cutâză să ia în apărare proiectul. Şi în legea pentru şeolele medii aflăm ase­ literară în limba maghiară. Adevărat, că
Proiectul e brutal, căci admite presupune­
Acesta e cel mai mare atentat politic. meni condiţiunl. Dâcă atunci condiţiunile Saşii an căpătat dela guvernul Bach o do-
rea, că confesiunile absolvă pe un preot,
OrI-cine în acâstă cameră pote să se pro- n’au fost vătămătore, pentru ce să fiă taţiă anuală de 16,0C0 fl. şi acâstă dota-
care moralicesce este vinovat şi că vor
voce la convingerea sa, afară de un singur acum? Condiţiile cuprinse în proiect nu ţiune o au şi acll.
storce ajutorul pe basa unor date false.
om şi acesta e Coloman Tisza. N’a esistat conţin nimic mai mult, decât ca preotul A mai vorbit în fine Arpad Szenti-
încă politic, care într’un mod atât de ne­ Ce privesce partea, care se referă la ajutorat de stat să nu comită delicte grele vanyi pledând pentru proiectul de reso­
ruşinat să se fi lăpădat de principiile sale, uneltirile în contra statului, vorbitorul nu şi să nu aibă purtare duşmănâsă statului. luţiune al lui Apponyi.
ca Coloman Tisza. Cum cutâză a se pro­ află cuvinte pentru a-şi pută esprima scan- Se pote pretinde ore ceva mai puţin decât
voca la convingerea şi la protestantismul dalisarea sa. Unde se mai află stat în Eu­ atât ?
său acel Coloman Tisza, care a nimicit au­ ropa, în care în cestiunea delictelor pentru Geza Polonyi: Nu primesce proiectul, Proiecte relative la pactul eco­
tonomia biserioei protestante şi a provă- acţiuni în contra statului să se potă aduce deorece vatămă autonomia confesiunilor şi nomic. In 20 Aprilie s’au presentat am­
clufc’o cu un organism aprope identic cu al sentinţe de osîndă înafară de procedura stă în contra-cjicere cu art. de lege 20 din belor parlamente din Yiena şi B.-Pesta
bisericei catolice. Nu primesce proiectul. judecătorâscă ordinară, ba încă cu igno­ 1848... Coloman Tisza a c)is, că fiă-care să proiectele de lege privitore la pactul eco­
Teofil Fabiny: Nu este amic al secu- rarea acesteia? Decă legile în privinţa rămână credincios bisericei, în care a fost nomic între ambele state dualiste ale mo-
larisărei bunurilor preoţesc!, deore-ce crede, acâsta sunt defectuose, pentru ce nu le botezat. Atunci pentru ce aţi adus legea narchiei-;; cu totul sunt optsprezece la nu­
că sulevarea acestei cestiunl ar produce diregeţi ? (Aşa este! în stânga). E în ade­ celor fără confesiune? Contele Csaky să măr. Ele cuprind resultatul tractărilor
mare nelinişte în ţâră. Aprobă disposiţiu- văr trist, că astăcji, la 109 ani după enun- continue numai de-a lăuda pe NazarinenI, dintre cele două guverne, cari s’au fost
nea din proiect, prin care guvernului ’i se ciarea drepturilor omului, trebue să pre­ cari nu vrâ să ia arma în mână, căci se stabilit înainte cu un an. Ou tote (acestea
dă dreptul de-a controla, ca nu cum-va tindem serios acel drept uman, după care va nasce acuşa o sectă, a căreia dogmă de seim că din causa neînţelegerii asupra
preoţii să întrebuinţeze pentru scopuri con­ nimeni nu pote fi scos de sub judele său credinţă va fi să nu plătâscă contribuţia cuotei, acele negocieri n’au avut pănă acum
trare statului dotaţiunea, ce au s’o pri- competent. (Sgomotose aprobări în stânga). cătră stat. Pledâză apoi pentru seculari- succesul dorit, Pactul încă nici astădî nu
mâscă din visteria statului. Primesce pro­ Dâr, on. cameră, tote acestea nu sunt, de­ sarea averilor bisericescl, er la urmă pre­ este reînoit şi nu se scie, ce va mai aduce
iectul. cât efluxul acelui spirit, care se estinde şi sentă un proiect de resoluţiune, prin care viitorul, pace ori răsboiu economic între
Oslcar Meltzl (sas): Ya arăta pe scurt se manifestă în dimensiuni tot mai în­ cere ca guvernul să vină cu un nou proiect Ungaria şi Austria.

50, şi proprietar al lui fu numit la 3 Fe­ jurământul seu depus-, şi când a fost împreso- în batalionul prim al regimentului nostru In 24 Martie întreg regimentul pleca
bruarie 1851 loeotenentele-mareşal Hannibal rat, desbinât, desarmat şi declarat ca prin- năsăudean, a îndemnat şi încuragiat pe sol­ din Viena, şi la 6 şi 7 Aprilie ajunseră
Frideric principe de Thurn şi Taxis. sonier de resbel din partea puterei preponde- daţi să rămână statornici şi credincioşi ju­ batalionele în Klagenfurt.
îndată după acâstă transformare, noul rante, totuşi şi-a sciut mântui steagul. rământului lor împărătesc; apoi sergentul Aci în noua sa garnisonă se întâm­
regiment primi ordinul să se transpună în In scop ca se se onoreze asemenea cre­ Macarie Pop, care a sprijinit pe Rus din plă apoi decorarea festivă a steagidui batalio­
garnisona Dobriţin. La 28 August 1851 dinţă, şi ca amintirea ei sâ se păstreze pentru tote puterile în activitatea sa. Au mai fost nului I cu medalia de aur, dăruită de Ma-
sosi acolo ştabul regimentului şi batalionul tote timpurile, dăruiesc acestuia o medalia de decoraţi apoi cu clasa a doua a sus amin­ jestatea Sa împăratul. Ca representant al
I, âr la 5 Septemvre batalionul II. aur, pe care este întipărit portretul Meu şi titei medalii: vice-corporalul Tănase Borgo- Său trimise Maj. Sa la acâstă festivitate
van din Leşu, Ion Mureşan din Măgură,
Comanda noului regiment românesc care portă inscripţiunca: memorabilă pe al doilea adjutant general,
primise într’aceea, în semn de-o deosebită „Pentru perseveranţa neclintită în jură- Duca Creţul din Poiana si Dionisie Nicolau pe generalul Kellner de Kdllenstein, care la
distincţiune înaintea întregei armate, urmă­ mântid depus, în anul 1848 . din Nepos, cari s’au distins la diferite oca- 17 Maifi aduse cu sine medalia la Klagen­
u
torul preaînalt ordin pe armată: siunl. furt.
Acesta la tote ocasiunile solemne să se
In luna lui Februarie 1852 regimen­ In 20 Maia 1852 diminâţa întreg re­
Dela preaînalta comandă supremă a ar­ porte atârnată de steagid batalionului.
tul 50 primi ordinul să plece la Klagen- gimentul se postă în ţinută de paradă ne
matei. Ordin pe armată Nr. 14. Sclwnbrunn, în 27 August 1851. furt, în noua sa staţiune. Batalionele şi câmpul de esereiţiu, situat la nordul ora­
Primul batalion al regimentidui II ro­ Fi'ancisc losif, m. p. ştabul regimentului şi plecară din Dobriţin şului. După ce fu trecut în revistă de că-
mânesc grăniţeresc, acum princige Thurn şi în 13 Martie, şi în 21 şi 22 Martie ajun­ tră generalul Kellner, se începu ceremonia
Taxis Nr. 50, în anul 1848 şi-a păstrat cu Tot prin hotărîrea prea’naltă dela 27 seră în Viena. religiosă, celebrată de un vicar cu asis­
fidelitate jurământul pe steag, între cele mai August au fost decoraţi cu clasa primă a înainte de-a pleca din Yiena, regi­ tenţă. Finindu-se sf. liturgie, se procedă la
grele împrejurări; n’a dat ascultare diferitelor medaliei de argint pentru vitejiă (Silberne mentul românesc fu inspectat de Majesta- sfinţirea medaliei, după care întreg regi­
seduceri şi strălucitelor promisiuni făcute din Tapferkeits-Medaile erster Klasse): sublo- tea Sa, care cu acâstă ocasiune îşi esprima mentul formă un careu şi acum generalul
partea conducătorilor rebelilor; cu dispreţ a cotenentele Dumitru Bus din regimentul ro­ deplina sa mulţămire pentru ţinuta solda­ Kellner ţinu soldaţilor o vorbire înflăcă­
respins tâte ameninţările lor, că prin decimare mânesc grăniţeresc bănăţân Nr. 13, în semn ţilor, şi ordona prea graţios, să i-se plă- rată, esplicând prin cuvinte elogiose însem­
îl vor sforţa se rupă fidelitatea; cu ondre a de recunoscinţă pentru activitatea şi zelul tâscă fiă-câruia dintre ei, dela sergenţi în nătatea acelui act, şi felicitând totodată
.resistat tuturor maltratărilor, provocându-sc la său deosebit, cu care, în calitate de sergent jos, leafa gratuită pentru trei dile. regimentul pentru deosebita distincţiune.