Page 98 - 1901-12

Pagina 2. G-AZETA TANSILVANIEI. Nr. 286 -1901.

Din spiritul în care au fost ţi­ vin dela Sud, de a efectui joncţiunea lor de veste, ea însă nu mai are adi farme­ tau urme de desechilibru. Importanţa scri­
nute vorbirile şi din dispositia ge­ cu armatele concentrate la Chiew. cul de odinioră asupra membrilor ei şi sorilor stă în valorea lor literară, fiind
nerală a conferenţei episcopilor re­ 2. România va lua parte la resboiu, n’are valore decisivă faţă cu celelalte, acrise parte în prosă, parte în prosă rit­
iese aşa ddr, că episcopatul rom. cat. afară de caşul când situaţia din Austria puteri". mată şi în momentul de încăldire a sen­
nu spereză, ca cestiunea, autonomiei ar deveni critică. In acest cas România ar „Berliner Tagblatt“ publică o scri- timentului, în versuri, într’o limbă româ­
se se potâ resolva sub actualul gu­ pute lua ofensiva. sore din Viena despre relaţiile dintre nescă din cele mai alese şi mai frumăse.
vern. 3. Austro-Ungaria garanteză integri­ Austro-Ungaria şi Italia. Scrisdrea spune, Aprope fie-care frasă şi fie-care vers con­
tatea teritoriului român în contra ori-că- că şi Regele Victor Emanuel III scie ţin o gândire şi este însemnat faptul, că
rei invasiunî rusesci. bine, cât de folositore este tripla alianţă deşi scrisorile nu ating, decât în trecăt
Croaţii din dieta ungară.
Ne aducem aminte, că nu de pentru Italia. El însă e decis, ca în pri­ tema iubirei, totuşi presintă un interes
Se scie, că dieta din Agrara trimite mult a apărut în traducere româ- mul rând să facă politică naţională. Băr­ atât de mare, încât le citesci cu o nes­
în dieta ungară din Pesta un număr de nescă (traducător d-1 colonel-adjutant baţii politici italieni, cari au ajuns la pu­ pusă plăcere dela început pănă la sfîrşit.
vre-o 40 representanţi croaţi. Ei aparţi­ Casimir) o broşură germană înti­ tere din încrederea parlamentului, voesc Printr’o indiscreţie am putut căpăta ur-
neau pănă acum totdeuna partidului libe­ tulată „Importanţa României în războ­ să îndrepteze situaţia regatului prin suc­ mătorele trei versuri, pe cari Eminescu
ral guvernamental unguresc. iul eventual austro(gennano)-rus“ în care cese înafarâ. Ei au drept la acesta şi Re­ le adreseză celor-ce sunt atraşi de cariera
Decă e se se dea credemânt foilor autorul pune trei alternative în ca­ gele încă e pe partea lor. Chiar nici în poetică:
opoşiţionale maghiare, delegaţii croaţi din şul unui răsboiu între puterile amin­ caşul acesta însă participarea Italiei în O, spune-le te log, ca sS remâe în loc,
dieta ungară îşî vor schimba pe viitor ati­ tite, şi anume: România in alianţă tripla alianţă nu se opune scopurilor lor, Arde şi greu consumă simţirea cu-al ei foc,
tudinea. Ei au de gând se formeze un cu Rusia; România cu tripla alianţă, der cuprinsul tratatului de alianţă trebue Găsesc! dureri în patimi, der nu găsesc! noroc.
comitet de acţiune, cu scopul de-a împin- şi România remânend neutră. Se se fie altul, decât cel din trecut.
tena pe membrii singuratici la o activi­ pare că din broşura acesta şi-a fău­ Craniul lui Petofi în Blaşixi? După-
tate mai intensă. Comitetul acesta, se Charnherlain despre răsboiu. In ce s’a constatat, că craniul poetului Pe­
rit şi corespondentul foiei parisiene tofi nu se află în museul seminarului din
dice, va dispune în tote afacerile comune 6 Ianuarie n. ministrul coloniilor englese
punctele, ce susţine că le-ar fi cu- Sibiiu, îl caută acum la Blaşiu. Biroul de
şi fără de scirea şi învoirea lui nimeni şi princţend pretinsa „alianţă româno- Ghamberlain a ţinut erăşî în Birmingham
nici unul din deputaţii croaţi nu va pute un discurs bombastic. El a apărat impe­ corespondenţă ungar spune, că Bartok
austriacă“.
lua cuvântul. Comitetului esecutiv îi stă în rialismul şi a dis, că naţiunea englesă este Lajos, vice-preşedintele societăţii-Petofi
drept de-a cita pe deputaţii absenţi şi cea mai liberală naţiune din lume, der şi şi Kery Gyula delegatul societăţii, au avut
de-a designa pe cei ce au se vorbdscă în Din străinătate. cea mai urgisită. Celelalte naţiuni pis- în 6 Ianuarie n. o audienţă la ministru-
cameră. Se intenţioneză mai departe — muesc pe Englesî şi îi înjură în modul preşedinte Szell şi la ministru de culte
şi asta-i cam supără pe şoviniştii noştri Intri (jele Rusiei în China. „Ti­ cel mai ţofensător. Ele caută cu bucurie Wlassics, cărora comunicându-le resulta-
u tul cercetărilor de pănă acum, li-au cerut
mes din Londra publică nisce destăinuiri tot ce, după părerea lor, pote să provoce
— a-se decide, că decă vre-unul din de­
putaţii croaţi nu scie şi nu pdte ţine dis­ sensaţionale privitore la conflictul cu China. căderea Englesilor. Chamberlain nu e de sprijinul cu scop de a căuta craniul lui
cursuri în limba maghiară, atunci în vir­ Un donm Ular, care s’a reîntors de cu­ părere, că sentimentele acestea au fost Petofi în museul gimnasiului din Blaşiu.
tutea legii se cuvinteze în limba croată. In rând din China, a adus cu sine documente provocate de politica guvernului şi de­ Ministrul Wlassics deja în acea di a ru­
cas când vre-unul din ei nici după repe- interesante, cari dovedesc eclatant mane­ clară, că deşi regretă răsboiul, totuşi el gat pe Esc. Sa Metropolitul Dr. Victor
ţite provocări n’ar lua parte la discuţiu- vra Rusiei pentru a dobândi Mandşuria. valoreză mai mult, decât o renunţare ne­ Mihalyi, ca să ia măsuri pentru „păstrarea
nile dietei, să fie forţat de a-şi depune Din documentele lui Ular reiese, că res- demnă la posiţiunea ce a luat-o Anglia. craniului cestionat". Răspunsul Metropoli-
cola boxerilor a organisat’o Rusia prin tului a sosit deja, spune numita agenţie
mandattd. Trebue să se aducă tote jertfele, ca Anglia
Partidul naţional croat spereză mult mijlocirea lui Dalai Lama cu preoţi bud- să nu-şî pierdă încrederea sa la acei fraţi telegrafică. In urma acesta tote craniile
dela aceste disposiţiunî, spereză în deo­ hiştî, şi tot-odată Rusia a încheiat o con­ de sânge, cari vor emula cu ea în viitor din museul gimnasiului din Blaşiu se
sebi, că interesele de drept public şi eco­ venţie cu Li-IIung-Ciang, promiţând, că în putere şi bunăstare. Negă, că răsboiul păstreză într’o cassă-Wertheim. Răspunsul
va apăra China faţă cu Europa, va sus­ ar fi fost pornit din interese murdare şi Metropolitului a fost comunicat deja so­
nomice ale Croaţiei vor fi pe viitor mai
bine representate în dieta din Pesta. ţină dinastia chinesă actuală, decă în spune, că decă li-s’ar fi dat Burilor tot ce cietăţii, care intenţioneză a transporta la
Noua ordine, — cum numesc diarele schimb i-se dă mână liberă în Mandşuria au cerut, Anglia ar fi pierdut Africa-de- Budapesta tdte craniile pentru a face asu­
şi Mongolia. — Destăinuirile acestea aruncă pra lor o esaminare fundamentală. — Se
unguresc! acţiunea acesta — se va vali- Sud şi încrederea coloniilor. Poporul en-
dita în primul rând la desbaterea pactu­ lumină asupra multor fapte, ce nu se pu­ gles se face vrednic de tradiţiile şi misiu­ pdte ore, ca craniul lui Petofi să fie în
teau esplica pănă acum. Ele esplică şi prejma Câmpului Libertăţii?
lui financiar ungaro-croat. Ei vor cere ca nea lui, când aduce tote jertfele, pentru-
budgetul croat autonom să fie urcat cu evenimeutul surprindetor al călătoriei, ce ca răsboiul să fie încheiat în mod mulţă-
Câţi au emigrat anul trecut? Din­
1% milion corone la an, însă nu numai a făcut’o Dalai Lama la Petersburg anul mitor.
trecut si clarifică în cele din urmă actuala tr’o statistică mai recentă rees.e, că numă­
din 1902 începând, ci şi pe anii trecuţi rul personelor, cari au emigrat anul tre­
t
1899, 1900 şi 1901 Croaţia se capete câte acţiune a Rusiei în Mandşuria. SCIR1LE D1LE1. cut din Austro-Ungaria, este de 60 mii.
i
1
l / milion corone.
2 Tripla alianţă. Pressa europenă Din aceştia partea cea mai mare sunt su­
se ocupă viu de sortea triplei alianţe, deşi — 28 Decemvrie v. puşi ungari. Etă cea mai eloquentă ilus­
terminul espirării ei numai peste câte-va O pagină din vieţa lui Emiiiesrn. traţie a stărilor din Ungaria.
„Alianţă româno-austriacă“.
luni are să urmeze. Ce va fi după espi- „Evenimentul din Iaşi publică următorea
11
Persecuţiile în contra Polonilor
Snb titlul acesta a publicat Zia­ rare? Reînoi-se-va alianţa, ori nu?—sunt scire: In numărul prim al „Archivei" pe
11
rul „L’Echo de Paris o tele­ întrebări, cari se pun şi dintr’o parte şi anul viitor va apără un însemnat articol se urmeză în provinciile germane. Femeile
grama, ce i-s’a trimis săptămâna tre­ din alta. O voce mai prdspătă avem în întitulat. Ultima radă din vieţa. lui Epii- polonese au adresat un apel cătră femeile
francese şi italiene, rugându-le să protes­
cută din Bucurescî şi în care se arară privinţa acesta în colonele lui „Temps“ nescu de Riria, pseudonim, sub care se
teze în contra bătăilor la care sunt ex­
punctele principale din pretinsul tra­ din Paris. Etă ce scrie oficiosul frances : ascunde o dămnă din societatea ieşană.
1
puşi copiii în şcoli, şi cari nu-şi fac rugă­
tat de alianţă între România şi Aus- „Neliniştea cu care pressa germană Acel articol e o culegere de 10 scrisori,
ciunile în limba germană. •
tro-Ungaria. Etă, după t^iarul fran- a înregistrat scirea despre învoiala dintre adresate de acestă dămnă în 1886, când
ces, cele trei puncte principale ale Francia şi Italia şi încercările, cu cari era încă nemăritată, unei prietene, scri­ Necrolog. In diua de .21 Decemvrie
w
tratatului de „alianţă : voesc să nege ori să micşoreze înv.oiala sori, cari reproduc convorbirile de un su­ st. v. [1901 a răposat în Viziru lângă
1. In caşul unui răsboiu între Rusia acesta, ar fi de neesplicabile, decă tripla prem interes petrecute între autore şi poe­ Brăila, Iuon N. Grossu, mare proprietar şi
şi Austro-Ungaria, România va trebui se alianţă ar fi şi adi ca altă-dată piatra fun­ tul Eminescu, care se scie, că în acel an fost senator, în etate de 74 ani. îljălesc:
.mobiliseze 250,000 de omeni pe frontiera damentală a politicei internaţionale. E revenise la raţiune, cel puţin în partea ei George şi Elisa Grossu, Alesandru şi Ar­
sa, spre a împiedeca armatele rusesci, cari sigur, că tripla alianţă nu va dispare fără pur intelectuală, deşi faptele lui tot ară­ gentina Grossu cu copiii, Constantin şi

înghiţite —, mai ales ’a sunetelor finale, Turcilor, cum am auzit eu, că împăratul şi aceaste cuvinte să ţii domniîa-ta la duc cu timpul la cea mai rigidă şi seru-
de regulă semivocale. au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi tine, să nu ştie omeni mulţi. Şi domniele căcidsă simplitate.
E un adevăr simplu acesta, care-1 se-au dus în sus pre Dunăre; ipac să vdstre să vă păziţi, cum ştiţi mai bine... u Limba englesă ne ofere esemplu ad
confirmă esperiinţa de tdte dilele: cine ştii doinniia-ta, că au venit un om dela # oculos în punctul acesta.
a cetit scrisdrea unui ţăran seu elev în­ Nicopo(l)e, de mie me-au spus, ,că au vă­ Scrisdrea boerului Neacşu, pănă adi
Epistola boerului Neacşu e un pre­
cepător, scie că e aşa. zut cu ochii lui, că au trecut ceale, coră­ cel mai vechiu monument profan de limbă
ţios specimen de-o admirabilă limbă româ­
Aşa stăm şi cu boerul Neacşu dela bii, ce ştii şi domniîa-ta pre. Dunăre în românescă, e un instructiv specimen al
nescă grăită de înaintaşii noştri de acum
Câmpulung. I scurt (î) al pluralului, întoc­ sus; ipac să ştii, că bagă den tdte ora­ graiului vechiu românesc, superior prin
patru sute de ani.
mai ca şi astădî în unele părţi în graiul şele câte 50 de omini, să fie în ajutor în simetria şi regularitatea sa, susţinută de
Care e progresul, ce l’a realisnt limba
poporului e forte redus în pronunţare. De corăbii; ipac să ştii, cum se-au prins ne­ legi trainice fonologice, cari adi au dispă­
românescă în decurs de patru sute de ani,
aceea în scrisdrea ndstră după consonan­ şte meşteri den Ţarigrad, cum vor treace rut cu totul, seu cel puţin au degenerat.
un însemnat interval în vieţa istorică a
tele n, r, s nici nu e indicat printr’un aceale corăbii la locul cela strimtul, ce Aşa d. e. cunoscuta lege a gramaticei
unei limbi?
semn grafic deosebit, aşa este: 50 de omin\ ştii şi domniîa-ta. Ipac spui domnie-tale istorice a limbei românesc! care cere, ca
neşte meşter; boiari, ce sânt megiiaş; să de lucrul lu Mahamet-beg, cum am auzit E procesul, ce ni-1 presentă limba în ori ce a sub accent să se susţină intact,
nu ştie umin mulţi. Noi însă vom ceti: de boiari, ce sânt megiiaşî şi de ge- acest îndelungat period, un progres de er neaccentuat se trecă în ă, aici o aflăm
omini, meşteri, megiicişi. l nere-mîo Negre, cum î-au dat împăratul perfecţionare, închegare, consolidare a aplicată în tdtă regularitatea sa. Aşa avem
In consonanţă cu tote-acestea epis­ slobozie lu Mahamet-beg, cum pre io i limbei? d. e. corăbii (adi corăbii), Băsărab (adi
tola românescă a boerului Neacşu din va fi voia pren ţeara rumânească, iară el Nu. Procesul e de descompunere, căci Basarab).
Câmpulung în transcriere corectă fonetică să treacă. Ipac să ştii domniiata, că are istoria tuturor limbilor vii a ridicat la ran­ Tot în epistola boerului Neacşu ce­
ni-se presentă astfel: frică mare şi Băsărab de acel lotru de gul unui adevăr absolut paradocsul, câpro­ tim fără escepţiune formele: ceale sec
Mahamet-beg, mai vîrtos de domniele gresul unei limbi constă tocmai în regresid aceale (adi cele seu acele), forme cu t
30
...Ipac dau ştire domnie-tale ) za lucrul
vdstre. Ipac spui domnie-tale, ca mai raa- ei. Spălăcire, tocire a cuvintelor, con- diftongisat (trecut în ea) „în posiţiune"
30 ) Cuventul obvine de patru ori în epistolă rele-mîo, de ce-am înţeles şi eu, eu spui fusiune şi încrucişare a formelor (analogie) după o altă lege fonologică a limbei Vech
şi preste tot în aceeaşi formă, aşa-deră cu i final domnie-tale; iară domniîa-ta eşti înţelept etc., — sunt acele schimbări,, cari bogăţia românesc!.
dispărut, în locul formei complete: domniei tale. Nicolae Sulică.
veche de sunete şi forme regidate, domi­
E o formă interesantă acesta, căci ne descopere fasole: domniei-tale — domnie-tale [ca în epistola
procesul de desvoltare al composiţiunei domniei- boerului Neacşu] — duinni-tale [precum se mai nate de anumite legi, cari susţin echili­
tale pănă la forma actuală: ăwmitale. Avem deci dice dialectal] — dumi-tale. brul, aşi pute dice estetic al limbei, o re­