Page 93 - 1901-12

oazeta“ iese în Mcire dl.
SEDACŢIUNEA, 3
Mministratinnea şi Tipografia ADoDameaie pentru Austro-Dngaria:
Pe un an 24 cor., pe şiso luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorinorî nefrancato nu se pri­ N-rii do Duminecă S fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, po şiso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmoao la Admlnlstraţluns tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la uriuâtorele Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
în Vlena ; la N. Dukes Naolif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les- Abonamentul pentru Braşov
ner, Heinrich Schalek, A. Op-
polik Nueht'. Anton Oppelik. Admmistruţtunea, Piaţa mare.
in Budapesta: la A. V. Gold- T8rgul Inului Nr. 30, otsciu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Iieopold(VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor.
Cu dusul în casă : Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR: 24 oor., pe 8 luni 12 o., po trei
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . luni 6 cordne___Un osomplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atât abonamentele
Publicări mai dese după tari- cât şi insorţiunile sunt a se
iă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seriă 20 bani.
Braşov, lunl-Marţî Decemvrie. 1901.

Din causa sllntelor sărbători ale Crăciunului, Reprivind peste cei cincî-cjecî şi născă şi românâscă, dâcă uităm că mană. Dâcă guvernul vrâ serios pe.oea na­
(liarul nu va apără pănă Yineri sera.
mai bine de anî trecuţi, vom afla în iubirea de dmenî şi ’nbuua înţe­ ţională, trebue săvaliditeze principiul ega­
în viaţa nostră naţională momente legere între fraţi e totă tăria unui lei îndreptăţiri a naţionalităţilor.
In sera de Crăciun. măreţe de bune şi curate inspiraţiunî popor.
şi de fapte desinteresate, dăr vom Să înălţăm deci -cugetul şi se
Situaţia în Ungaria de sud.
Asta e s6ra cea mare, în care găsi şi fărte multe triste abateri ne întărim sufletul, căcî mai avem
bunul creştin îşî înalţă gândirea dela calea cea drăptă, şi rele pornirî. a străbate încă cjile grele de luptă
şi cu ea deodată îşî ridică şi sim­ Relativ la aceste din urmă ne naţională şi dorim şi voim ca vic­ Sub titlul acesta cjiarul din
Viena „Deutsche Zeitung“ în numărul
ţul în sfevele idealului dătător de cuprinde mare nedumerire, căcî greu toria finală să fiă a ndstră.
seu dela Bl Decemvrie publică la
de vidţă al iubirei între omeni. Ea putem înţelege, cum tocmai în tim­
loc de frunte un articol datat din
se serbeză afli de toţi Românii cu o pul mai nou, când am fi trebuit să
pietate rară şi cu datinile şi obiceiu­ dăm dovecfî şi niai mari de price­ Bosnia şi Herţegovina. în timpul Lugoş 28 Decemvrie.
rile străvechi, ce sunt legate de ea. pere şi hărnicie în luptă, se arată din urmă s’a soris mult în pressa străină Numitul articol desvSlind o
Numai acela care a vefiutacâsta mai mult acele neajunsuri. despre aneotarea Bosniei şi Herţegovinei. stare economico-politieă f'drte inte­
u
pietate şi cundsce aceste frumdse şi Să fie ore progresul nostru în n Fremdenblatt , organul ministeriului de es- resantă din acele părţi, credem de
poetice datini şi obiceiuri poporale, cultui’ă, care, deşi modest şi mult terne din Viena, se pronunţă şi el şi de­ cuviinţă a-1 reproduce şi noi în tra­
ce
scie ce e Crăciunul românesc. stânjinit de vitregitatea împrejurări­ clară, oă Austro-Ungaria ţine la status quo ducere. Etă ce cfi numitul articol:
Românul a îmbrăţişat religia şi lor şi a timpului, totuşi nu se p6te în Balcani şi tdte soirile, cari vestesc con­ „Numai oâte-va (fii© ne mai despart
cultura creştindscă cu mult înaintea contesta, să fie, cjicem, acest progres trarul, nu sunt decât faime munoinâse. de anul nou şi dâcă, urmâud un vechiQ
acelora, cari astăcjî, pe teri torul din­ causa, că pare a-se slăbi tot mai obiceifl, recapitulăm evenimentele anului
tre Tisa şi Carpaţî, umblă se-i im­ mult puterea de cohesiune dintre n o i ? trecut şi analisăm relaţiunile create în Un-
Acţiunea de împăcare ceho-ger-
pună cultura şi legea lor. Creştină Acesta ar fi lumea ’ntorsă, cum garia-de-sud, nu putem a-ne ascunde un
mană. In şedinţa dela 4 Ianuarie a dietei
a fost şi este oştea luptătorilor din cjice Românul, căcî după esperien- fel de sentiment de îngrijire pentru anul
boeme s’au făcut deolaraţiunl importante
sînul poporului nostru, cari pentru ţele luate din viaţa altor popdre, viitor.
cu privire la acţiunea de împăcare oeho-
a respinge acele crude şi necreştine prin înaintarea în cultură nu se slă­ Decadenţa economică ş' culturală este
germană.
încercări, au desfăşurat steagul liber­ besc, ci se închăgă tot mai mult caracteristiconul stărilor din Bănat, Caua-
Deputatul Reiniger (în afară de par­
tăţii şi al egalei îndreptăţiri a naţiu- forţele morale, intelectuale şi mate­ anul de odmioră al Ungariei, din oare se
tide) a spus, că n’aştâptft nici un resultat
nei române, riale ale unei naţiuni. alimenta înainte ou o jumătate de seool
positiv dela încercările de împăciuire, din
Lupta Românilor pentru recâş- Aşa-dără care este causa ade­ întrâga ţâră. Ceea-ce a oreat forţa germană
causa contrastului dintre Cehi şi Germani.
tigarea marilor bunuri, la carî aveau vărată a relelor pornirî, ce se ob­ şi munca germană în Banatul pustiit de
Prehm (German radical) spune, că
şi ei drept, a fost forte grea, ddr servă de un şir de anî încdce între răsbâiele turoesol, se ruinâză prin şovinis­
Germanii radicali perhoreschâză participa­
n’a rămas fără folos pentru binele noi? Cultura adevărată nu pdte fi, mul maghiar şi prin o prâstă gospodărie
şi înaintarea nămului, căcî ea a şters ci trebue să fie alt-ceva, ce în fond rea la conferenţa de împăcare, cât timp jidovâscă.
blăstemul, care de veacuri zăcea constitue numai o lipsă în cultură, limba de stat germană nu va fi garantată Sistematica prigonire a Germanilor
in lege.
asupră-i, condamnându-1 la servitute. fie în cultura şi educaţiunea naţio­ din Ungaria-de-sud faoe progrese ne mai
Mult bine au adus naţiuuei ndstre nală, fie în cultura inimii, care nu Herold (ceh) constată, că basa progra­ audite, pentru oare prigonire, nouele ale­
şi stăruinţele şi jertfele fiilor ei des- se pote câştiga prin învăţătură, nu melor partidelor cehioe este apărarea in­ geri de funcţionari în corpurile autonome
interesaţî în periodul redeşteptării se pote câştiga îndeosebi la şcolele tereselor de drept public politic, naţionale administrative, făcute de curând pe ter­
naţionale pănă în cjiua de astăcjî. străine de limba şi legea nostră, ci şi materiale. Cehii tineri au fost totdâuna min de şâse ani, au oferit oc-asie bine­
Am făcut înse în cursul vre- o putem afia şi ni-o putem însuşi pătrunşi de dorinţa, oa în Boemia oele două venită.
milor cu toţii esperienţa, că luptele numai la vatra părintăscă, unde se rasse să se înţelâgă intre sine şi să nu faoă ni- In comune hotăriau solgăbiraele ou
nostre numai atuncî au fost purtate păstreză sfinţenia sentimentelor bune mio, ce ar zădărnici înţelegerea. Ei însă notarii, cine să se alegă în consiliile comu­
cu tărie şi numai atuncî au avut şi a credinţei strămoşesc! trebue să protesteze hotărit contra faptului, nale; aoela, oare nu arăta supunere 6rbă
succes, când noi înşi-ne am fost con­ Cugetarea lămurită prin aces­ oa Germanii să pună condiţiunl neaocep- faţă ou solgăbirăul, nu putea fi ales;
duşi de spiritul iubirei între fraţi, te mari şi nobile sentimente, ce-şî tabile cu privire la acţiunea plănuită, îna­ majoritatea populaţiei se abţinea dela ale­
când ne-am dat mâna şi ne-am le­ află raijimul cel mai puternic în re- inte de ce deputaţii cehi şi-ar fi făcut propu­ geri, căci liberalismul unguresc a găsit un
gat a-ne sprijini unii pe alţii, avend ligiunea şi datinele creştinescî, ne va nerile ior. Formula cea mai simplă pentru mijloc probat pentru a esecuta alegerea
înaintea ochilor numai ajungerea face să cundscem în săra acesta de obţinerea păoii naţionale este, ca ambelor după plăcerea autorităţii — acest mijloc
ţintei comune şi însufleţindu-ne nu­ bucurie şi de pace pentru mic şi naţiuni să li-se dea ceea-ce le este folositor sunt candidaturile ofioiale; — pe lângă can­
mai pentru causa cea mare şi sfântă mare, bogat şi sărac, cât de mult ne şi situaţiunea să nu se îngreuneze prin pre- didatul solgăbirăului se candidâză încă doi
a poporului. depărtăm dela datoria nostră creşti- tenţiunî ultraiste, cum e limba de stat ger­ locuitori inoapabill şi nepopulari şi tiind-că

FOILETONUL -GAZ. TRANS“. teză în două rânduri în epistola conservată au trecut oeale oorabii, ce ştii şi domniiata Ore textul acesta, aşa preoum ne
a boerului Neacşu. pre Dunăre în sus; ipac sk ştii, ca bagă apare în scrisorea boierului Neacşu, să fie
Acâstă epistolă deol nu e deoât nu­ den tote wraşele căte 50 de wmin, sk fie o reproducere fidelă a graiului scriitorului
mai o parte, din intîmplare păstrată pănă în ajutor în oorabii, ipac sk ştii cumu şi aşa a graiului viu al acelor vremuri?
adl,
Cel mai vechiu monument profan din corespondenţa boerului Neacşu cu se-nu prinsă neşte meşter den Ţarigrad, Două sunt momentele paleograf.ce, a
Iohannes Benkner. oum vorb treace aoeale corăbii la locul oăror clarificare va condiţiona răspunsul, şi
(le limbă românâscă.
Voiă reproduce mai întâiă epistola în oelk strimtul, ce ştii şi domniiata. Ipac anume:
(0 scrisore românescă din al 2-!ea deceniu al transcriere fidelă, întocmai ca şi în original, spin domuiet&le de luorul lu Mahametbeg, 1) Vechia ortografie românească ciri-
vâcului al XVI-lea.)
aşa cum a transoris’o şi d-1 Iorga, — înso- cuin anih aucjit de boiari, cesău'K megiiaş lică, ou tâtă bogăţia semnelor sale, nu e o
(Continuare.) ţiudu-o şi ou câte-va note esplicative. şi de genere-iniu Negre, cumu i-au dat îm­ soriere striot fonetică în sensul modern al
23
Revenind la epistola boerului Neaoşu Originalul e soris, firesce, cu litere păratul slobozie lu Mahametbeg, cura prâ ) ortografiei fonetice de acjl, şi tocmai din
24
din Câmpulung cătră judele Braşovului slavone sâu aşa numite oirilice, având la iw ) i va fi voia pren ţeara runtKuească, motivul acesta, ortografia cirilică a veohi-
Hans Benkner, — după d-1 N. Iorga, eve­ început şi la fine frasele convenţionale ale iară elb sk treacă, jlpac sk ştii domnuata, lor teoste românesci nu e o ortografie cons­
nimentul relatat în acâstă sorisâre: o es- corespondenţei slavone de pe atunci. In ck are frică mare şi Băsărabă de acel lo­ tantă şi uniformă, preoum pote ne-am aş­
teost încă sunt intercalate cuvinte slavone. tru de Mahamet-beg, mai vKrtos de dom-
pediţiune turcâscă la Dunăre sub oonduoe- tepta, presupunând un alfabet perfect, oum
Etă epistola: niele vostre. Ipac spui domnietale ca
rea lui Mehemed Mihalogli (prima espedi- e oel cirilio, oare pentru fie-care sunet dis­
ţiune a lui Soliman 11), oade în vremea f Mudroimi i plemenitomu i cis- mai marele miu de ce-amK înţeles şi eu, eu punea de un semn grafic deosebit.
21
29
domniei lui Neagoe Basarab (1512—152.1) . titomu ) (oătre H&naş Bengner). Ipac ) spui domniietale; iarK domniiata eşti înţe- Aşa ar fi fost să fie, dâcă sorierea oi-
19
22
dau ştire domnie tale za ) luorul Turoilor, leptK şi aceste cuvinte sk ţii domniiata la
Boarul Neacşu, precum se vede, om rilică românâscă ar fi fost o scriere inde­
ouin amK auzit eu, ce împăratul au eşit tine, să nu ştie umin mulţi. Şi domniele
de încredere al judelui Benkner — „mai pendentă ou anumite principii proprii orto­
den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus vostre sk yk păziţi, oum ştiţi mai bine...
marele meu“ e numit acesta din partea lui grafice. O privire critică însă asupra isto­
în sus pre Dunăre : ipac sa ştii domniiata, *
Veaoşu îu epistola sa — îi mai trimesese riei veohei grafii românesol dovedesoe con­
că au venit un wm de la Nicopoe, de mie
deja de mai înainte câte-va informaţiunl trarul.
me-au spus ok au văzut ou wohii loi, ok 23 ) Urmeză: „cw“, care însă e şters.
şi însciinţărl confidenţiale, ceea-oe resultă 2i ) Io e o formă adverbială, ce adese-orl o O fluotuaţiune şi nesiguranţă continuă
1
din frasa: „ce ştii şi domniiata* , oe se repe- 20 ) Înţeleptului şi măritului şi cinstitului. întîlnim îu vechea limbă românească, avend sensul domnesce în vechea literatură românâscă
21 ) Şi erăşi (apoi, mai departe). de „undedeci pre io = pre unde. Cuvântul îl în ceea ce privesce indicarea grafioă a câ­
19 ) Hurmuzachi, voi. SI, pg. 843. 22 ) Pentru. cunosc şi Aromânii, însă sub forma in. torva din sunetele românesci, mai ales vo-