Page 94 - 1901-12
P. 94
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 285—1901.
pe un nătărău totuşi uirnenl nu vrâ să-l tea însă, răul de oare sufere statul ungar, că nici una diu puteri nu va ocupa Tri
va pregăti un alb proiect pentru contractarea
alâgă primar său consilier, solgăbirăului îi nu va fi vindecat. polisul. Guvernul engles a refusat să dea împrumutului.
vine fârte uşor a-şî realisa voinţa. In acest garanţia acâsta. Visconti Venosta s’a adre
Piarul german termină, făcend Turbur ările în Spania. Diu Bar
sens se asigură şi alegerea funcţionarilor oomi- sat apoi cătră guvernul frances, oare a fost
apel la Maghiari, se respecteze drep celona se anunţâ|: Grupuri de grevişti, oom-
tatensi. Liberalismul ungar o numesee mult mai prevenitor şi a dat Italiei garan
turile Germanilor şi se se libereze puse din mai multe mii de ârnenl, bărbaţi
acesta alegere liberă şi nu se pote tăgădui, ţia ceruţ.6, dorind ca în schimb să primâsoă
de sub influenţa acelei rasse. „fără şi lemei, au străbătut ieri foburgurile, asvîr-
41
că alegerile „libere şi „ourate“ nicăirl nu asigurarea, oă guvernul italian îi lasă de
patrie , care caută şi găsesee câşti lina cu pietri in fabrici, din cari multe
11
sunt organisate ou atâta iscusinţă, ca în plină libertate de acţiune în Maroeco, Ast
gul naţiunei proprie jidovesci în asmu- au avut stricăciuni însemnate; de asemenea
comitatele locuite de Nemaghiar. La ale fel s’a făcut învoiala franeeso-it&liană îu
ţarea popdrelor avisate la sprijin re
geri se procedâză curat -unguresce — la Mediterană. In înţelesul ei Italia s’a obli au fost răniţi, cu lovituri de pietri, câţi-va
ciproc.
actul alegerii nu se vorbesce decât în gat de a da Franciei deplină libertate de lucrători, cari continuau rnuuca. S’au tăcut
limba maghiară; cine nu înţelege aoestă acţiune în Maroeco, âr Francia a declarat, arestări numerose. Garda eivioă voind să
:
limbă, nici n’are dreptul a-se amesteca — Cestiunea polonesă. că nici odată nu va pune inânape Tripolis. protegă fabricile, a a produs un conflict
sângeros intre grevişti şi gerdă, îu cât cava
11
âr la banchetul dat în urma „restauraţiei Seim, că ca privire la incidentele din Italia a mai făcut de alt-fel şi declaraţia,
dispare orl-ce contrast. Germanii şi Bontânii ’W’rescheD, prinţul Gzarioryski a cetit în dieta că uu se gândesco de a ocupa Tripolisul, leria a trebuit »ă intervii. Sunt mai mulţi
nu se mai inte*es6ză de alegeri, căol nu Galiţiei, în numele tuturor Polonesilor aus- ţine însă să-şi apere interesele comerciale. răniţi. Cavaleria este consemnată spre a
vrâu să se expună la neplăceri şi în cele triacl, o declaraţie. Acâsta declaraţie fiind Roma, 3 Ianuarie. Corespondentul pa- pută ocupa stradeie, în cas de reînoire a
din urmă le este indiferent, oiue va fi ales, de însemnătate actuală, dăm diu ea urmă- risiau al foii „Giomale d'Italia a intervie turburărilor. Lucrătorii au decis să susţie
11
căci în ori ce împrejurare nu se hotărăsce * < ■ pe grevişti şi a-se asocia la grevă.
ţârele paşage remarcabile: vat pe ministru frances de esterne Deicassă.
alt ceva, decât ce se porunoesce de sus.
„Poporul polones, care deşi divisat po- In decursul convorbirei Deloassâ a accen
Pe terenul economic stările sunt şi liticesce, n’a încetat =să formeze o unitate tuat raportul amical al Italiei şi Franciei ....Pe păment pace şi ’nire omeni
mai triste, decât p,e terenul poliţjcei interne. naţională şi intelectuală, a resimţit dureros faţă de Anglia şi «’a provocat la învoiala bnnăvoire.
Negoţul este decăcjut, căci lipsesce basa persecuţiunile din "Wreschen, persecuţiuni, cu Italia privitor la ţinutui posterior al Tuni
pentru o eiroulaţie viuă oomprciâlă, adecă cari au găsit un ecou pretutindeni unde sului, din care a isvorît înţelegerea privi Aceste simt cuvintele, ce le-au auclit
o clasă ţărăueseă bine situată. Negustorul maxima: „forţa primeză dreptul n’a înă tor© la Tri polis. Restabilirea echilibrmlui păstorii din jurul Vifleimului în noptea cea
11
cinstit mai sufere afară de aeâsfca şi de buşit încă orl-ce sentiment de umauitate. între interesele italiene şi francese pe ma sfântă a nascerii Domnului Isus Christos.
Gloria lumii s’a scoborît la noi din
concurenţa nerealăjidevesoă. Oomercianţnl „Istoria va aprecia, şi Dumnecleu va lul nordic al Mediteranei pănă la Maroeco
jidov apropo nu cunosce ciustea comercială. judeca după dreptate; dâr noi, adânc răniţi a fost un lucru uşor, fiind-câ sfera de in ceriurî, iubirea fără de margini, îndura
rea şi iertarea, virtutea şi cibnegarea au
Consecinţa es.te, că vacja clasei comerciale în sentimentele nostre, nu vom ave decât un terese a Italiei e spre ost de oolonia fran-
îmbrăcat corp omenesc, ca se aducă pacea
ungare dispare din ce în ce. plasa indus răspuns demn de uu popor comcient de esis- cesâ, a Franciei însă spre vest. Spania soie
şi speranţa mântuirii în inimile nostre.
trială sufere de asemenea de lipsa de muncă, tenţa sa, de drepturile şi de datoriile sale, bine, că Francia n’ar permite vr’odatâ nici
Ceriul şi pămentul se bucură, cetele
de concurenţa cârpacilor, şi vegeţeză de şi acest răspuns este : Să îndoim zelul şi unei putori ocupaţiunea deplină a Maroc-
îngeresci cântă cântări de mărire, steua
pe o di pe alfa. Pe terenul industrial se perseveranţa în desvoitarea forţelor nostre cului. Dorinţa cea mai fierbinte a Franciei
cea întreit luminată coboră de-asupra Vi
simte o stagnaţiune din ce în ce crescândă. morale, intelectuale şi economice peutru a este acjî menţinerea statului quo. Ministrul
In Reşiţa, îu Ferdinandsberg, Ruszkberg asigura la urmă renascerea naţiunei po a declarat mai departe, că Francia şi Italia fleimului şi pe urma ei Magii dela Răsărit
au trebuit să fiă concediaţi mai multe mii lone . ar trebui sâ se înţeleqă şi cu privire la Bal merg se se închine noului născut.
11
El a venit la toţi şi pentru toţi, pen
11
de lucrători tocmai îu pragul <-ruei, fiiud „Gazeta Germauiei-de-nord serie cu cani. Nici una din puteri u’ar aprecia şi
tru bogat şi sărac, pentru stăpânitor şi
că usmele nu aveau comande, şi în oolonia privire la a .<estă declaraţie, că ea echiva- ajuta mai bine ca Busia aspiraţiunile Ita
asuprit.
de muncitori domnesce o miserie nedescrip- lâză c’un amestec străin, lipsit de orl-ce liei în Balcani, mai ales la teritoriul situat
Mare şi sfântă taină s’a arătat lumii
tibiiă. drept în afacerile interiore ale Germaniei. între Macedonia, Serbia-vechiă şi Adriatica.
Guvernul ar vrâ să ajute, dâr nu pote, Articolul foiei germane conchide astfel: „Nu Avea deci mare dreptate am în sera de Crăciun, pe care o serbeză arii
căci mijlocele bănesc! sunt înghiţite de putem atribui decât unei lacune în regula basadorul frances din Roma se apo- totă suflarea românescă.
In ajunul marei aniversări creştinescî,
stabilimentele de fabrici din apropierea ca mentul dietei Galiţiei împrejurarea, că o teoseze apropierea italiano-francesă
pitalei, aj căror administraţie este în pre- asemenea manifestare a putut să se pro şi se esclame cu mândrie, că o epocă întempinăm eu dragoste pe toţi amicii, co
laboratorii noştri şi p>e toţi luptătorii pen
ponderanţă în mâni jidovesc! şi aceştia nu ducă, fără ea organele guvernului să fi ri de pace şi frăţietate statornică s’a tru sfânta dreptate a poporului român,
e permis să sufere în Ungaria, oăol actu dicat vre-o protestare. 11 inaugurat între ceie doue naţiuni
dorindu-le sărbători fericite!
almente nu maşsele poporului, ci jidovii surori.
speculanţi sunt sprijinitorii „statului unitar Francia şi Italia.
maghiar . S C I R S L E D I L E S .
11
Fantomei acesteia utopice de „stat uni Doue telegrame importante din Din străinătate.
11
tar maghiar , în care nominal să jâoe ro Paris şi din Roma dau semă des Noul guvern bulgar. După o tele — 24 Decemvrie v.
lul conducător rassa maghiară, îu realitate pre cea mai nouă învoială italiano- gramă din Sofia noul cabinet a fost oompus
Congregaţie hi Braşov. Pe cj'^a de
însă rassa semitică sub masca şovinismului francesă în Mediterană. Pentru im exclusiv din elemente zankoviste. Danev a 11 Ianuarie st. n. 1902 este conehiămată o
maghiar, pâte se-i mulţumâsoâ Ungaria, de- portanţa lor politică, dăm aici tele luat presidenţa şi afacerile străine; Sarafow adunare e3tra-ordinară a repre3ontanţ-i co
oadeuţa materială şi culturală, ce din an gramele acestea: internele şi ad-interim la finanţe; Lindslca- mitatului Braşov. La ordinea cfiîei între
în an se observă mai bine. Paris, 3 Ianuarie. învoială franoeso- now, comerciul şi ad-interim la lucrările altele a'egerea comisiunilor municipale, în
Pressa din capitală, ce se află mare italiană esistă de fapt, ea însă nu ame’ publice; dr. Rndew, justiţia; Kandşcff ins cepând dela cea administrativă.
parte în mâni jidovesc! şi încă şi mai mult ninţă cu nici un pericol tripla alianţă, care trucţia publică; generalul Paprilcow, răsboiul.
Pastorale. Din incidentul sărbătorii
pressa provincială subvenţionată de guvern, se va reînoi. Din istoricul aoestei învoieli In Sobranie preşedintele consiliului,
Nascerei Domnului I. P. S. Sa Metropoiitul
îşi dă tâtă silinţa, să tăinuâsoă ruina unui se remarcă următârele: Oâud înainte de Danew a dat oitire unei deolaraţiunl, oum
din Sibiiu Ioan Metianu şi PP. SS. LL.,
„krach material, de care se apropie Un asta eu trei ani s’a înoheiat înţelegerea că noul cabinet va urma programul fostului
11
Episcopii: din Caransebeş N. Popea şi din
garia din ce în oe mai mult, căci Ungaria franoeso-euglesă privitor la Sudan, guvernul guvern. Ministrul va lua măsuri pentru so-
Arad I. Gold>ş, au adresat credincioşilor lor
trebue să se presente cel puţin în viitorul italian se temea, oă Tripolisul va ajunge luţiunea orisei fiinaneiare, de acord eu So-
pastorale, cari se vor ceti în îdte bisericele
oel mai. apropiat ca un tot bine încheiat, ou totul sub influenţa puterilor ocoideritale. | brania. Danew a cerut, ca să se voteze două-
celor trei epşrohil române gr. or.
care să p6tă dicta Austriei condiţiunile Ministru de esterno de pe atunci Visconti două-spre-tjeoimî provisorii po contul vii
pactului eoonomic. Aoest pact este o neoe- Venosta şi-a esprimat îngrijirile faţă de gu torului budget şi'prorogarea Sobraniei pănă Reuniune de meseriaşi în Blaşiu.
sitate pentru Ungaria. Ou ilusiunl de aoes- vernul engles şi a oerut dela el garanţii, pănă la 1 Martie, în care interval guvernul Din Blaşift ni-se sorie: D-l Aug. Coltor,
hotelier, a convocat pa dina de 5 Ianuarie
)a brele 2 p. m. o întrunire la hotel „Co-
u
cale, ca d. e. eunetela â şi â. In scrisârea ţiunl ortografioe în vechea grafie româ- de limba veche bulgară & textelor lui Ciril rdna cu scop de-a pune basele unei Reu
boerului Neacşu d. e. — precum reese olar nâscă ? şi Metodiu), sârbesc şi rusesc, fie-care cu niuni a meseriaşilor. La aoâstă întrunire
din reproducerea de mai sus — semnul w Veche* ortografie oirilică română n’a particularităţile sale ortografioe. s’au presentat atât fruntaşii iuteligenţei din
indică deopotrivă sunetele ă şi â şi pe lângă fost o scriere de sine stâtătbre, oi a stat Veohea scriere oirilică românâsoă re- Blaşiii, câjt şi meseriaşii în număr frupaos.
11
aceea şi pe aşa numitul „u scurt (u) la din capul looului în cel mat strict raport fieotâză de o potrivă cele 3 tipuri de scriere întrunirea a fost presidată de d-l oanpuio
finea cuvintelor dâr fără vre-o valore fonetică. de dependenţă faţă de fluotoaţiunile, ce ni slavă, parte curat, parte oombiuate, aşa Dr. Aug. Banea. Pentru noua reuniune
Aşa sunt d. e. frică, vârtos şi amu eto., t6te le presentâ în acelaşi timp scrierea Oirilică tipul bulgar îl aflăm de regulă combinat s’au înscris pe listă pănă aouma vre-o 50
scrise cu acelaşi semn (a). la popbrele slave din vecinătate. cu oel sârbesc. de membri. în întrunirea de astăcjl s’a ales
o oomisiune de şâpte sub preşedinţi d-lui
T'. t în epistola de mai sus s’a putut Consecvenţă ortografică nu presentă Pe calea acesta să esplioă şi curiâsi-
remaroa fluotuaţiunea grafică între u şi O ; vechea scriere cirilioă românâsoă, întocmai tăţile ortografice din scrisorea boerului Dr. Maniu, însărcinată eu elaborarea proiec
aşa vedem d. e. soris „loi“ în loc de „lui“; precum i lipsesce uniformitatea ortografioă Neacşu. Nu sunt ouriosităţl, oi tot ceea oe tului de statute, ce se vor presenta unei îd-
umin îu loc de 6minl; gineremîu, mai ma şi literaturei slave contimporane (bulgare, să pare deosebit, nu sunt decât particula trunirî convocată îu acelaşi local Dumineca
rele mlu în loo de ginere-mlo şi mai ma- sârbe9Cl şi rusesol), după care s’a orientat rităţi ale scrierei rnedio-bulgare, şi anume viitore.
rele-mlo. * 25 ) Aoeeaşî fluctuaţiune o consta multă vreme la început scrierea româ al curentului aşa numit vulgar, care tindea cât Dela „România Jună primim ur-
u
tăm şi în vechile texte biserioesol, aşa vedem nescă. mai mult spre simplificarea ortografiei. ) mătbrea invitare: Sooietatea academică
27
£
d. e. soris în Psaltirea scheiană ps. 1, 4: Veohile monumente de limbă slavonă Aşa să esplică indicarea oelor trei, respec sooial-literară „România Jună* are on6-
no aşa, necuraţilor, uo aşa; 1, 5: dereptu presentă în evoluţiunea istorică a ortogra tive două suuete: â, â şi U prin unul şi rea a Vă invita la a X X X I şedinţă ge
aoeea nu vuru învie necuraţii. AoeaşI apa- fiei diferite st adii. Cele mai vechi traduceri acelaşi semn (a). Fluotuaţiunea între o şi nerală, care se va ţiuâ Luni, în 13 Ianuarie
riţiune ne surprinde şi în Codex Sturzanus bisericesol, făcute de apostolii Ciril şi Me- U, relevată ma; sus ca altă particularitate 1902 în sala dela restaurantul „Goldenes-
(codicele Măhăceau), aşa vedem d. e. îu todiu, presentâ o ortografie cu totul speoi- a epistolei boierului Neacşu, înoă nu e de Kreuz VI, Manahilferstrasse 99. începutul
11
Legenda Dumineoii: adonară-să patriarşii fică, care a trecut nemijlocit la tote semin cât ceva specific al limbei şi ortografiei ley orele 9 sâia. V i e n a , în Decemvrie 1901.
26
şi călugării şi preuţii. ) ţiile slave, Bulgari, Ruşi şi Sârbi. In cu medio-bulgare. ) pentru comitet: când. meoh. Ggvril Barbut!,
28
Cum se esplioă aoeste curiose apari- rând însă ou desvoitarea istorică a Hrubei
(Va urma.) Nicolae Salică. preşedinte, stud. forest. Grigorie Bârtoiu,
P ‘I II \ UI • • . { fieoărei seminţii, să diferenţiază şi ortogra sşoretar I. Oferte mş.rinim6sa fn folosul ca
K ) „Mîo“ (o singură silabă) iormă contrasă
fia, înţroduoându-se nuanţări fonetice-orto- binetul de lectţiră şă primeş.c ou mulţupiită.
din „mlea“ (tot o silabă), ca formă dialectală să 2 ţ) Cf. I. Bărbulescu, Cercetări istorico-filo
susţine pănă adl. grafice, şi în scriere.. Aşa se na,ş,oe ţţn logice, BucurescI 1901, pg. 41. Tot „România Jună* va aranja o cow-
J8 ) H-şdău. Cuvinte II. 4B. tip de scriere medio-bulgar (spre deosebire 2S ) I. Bărbulescu, o. o. pag. 49. venire sociali împreunată cu dans, careva avâ
