Page 19 - sr

Biobibliografie Stelian Radu

urmele lui Robert Hainard în Parcul Național Retezat” și „Situația actuală a ursului în România” (Robert
Hainard a vizitat în 1972 Retezatul și a văzut cel de-al 78-lea urs întâlnit de el în pădurile europene).
La această reuniune, în mapele participanților se găsea albumul „Roumanie – Forêts séculaires:
patrimoine à sauver”, elaborat de Stelian Radu și B. Boisson, alături de volumul „Les Forêts sauvages” de
Robert Hainard”.
Tot cu acest prilej, Stelian Radu a primit primul „Premiu special” și titlul de protector al pădurilor
sălbatice din Europa.
În anul 2009, invitat la un colocviu despre naturalitatea pădurilor, la Verberie-Oise, prezintă
comunicarea „Les Forêts séculaires de Roumanie : sanctuaires de la nature et trésors de la biodiversité”. În
anul 2011, va publica articolul „Abordări noi privind criteriile și indicatorii folosiți în Europa la evaluarea
ecologică a pădurilor virgine” (prim autor).

La simpozioanele organizate de Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice și ICAS cu
prilejul Zilei Biodiversității și al Anului Internațional al Pădurilor prezintă comunicările: „Lemnul mort și
rolul acestuia pentru conservarea și refacerea biodiversității pădurilor” (2011) și „Parcul Natural Grădiștea
Muncelului-Cioclovina: cadrul natural, obiective, realizări și perspective” (2011), iar împreună cu Corina
Coandă, „Pădurile virgine și cvasivirgine din România, comori de biodiversitate. Constrângeri pentru
silvicultura practică”.

Ca președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina (2005-
2013), Stelian Radu a militat pentru protejarea strictă a codrilor seculari de fag din jurul sitului arheologic
Sarmizegetusa Regia, considerând că acel cadru natural este necesar punerii în valoare a sitului.

Dr. ing. Stelian Radu
în prezidiul primei ședințe
a Secției de Silvicultură,
după alegerea sa
ca membru de onoare al ASAS,
alături de acad. Victor Giurgiu
și dr. ing. Mihai C. Nicolescu

Împreună cu alți silvicultori din administrația Parcului, a selectat și descris, sub raport stațional,
tipologic și ecologic, un grup de 6 codri seculari, cu o suprafață de 682,9 ha în cuprinsul parcului natural.
Documentația respectivă a fost prezentată Consiliului Științific care, în ședința din 29 martie 2007, a aprobat
includerea acestor suprafețe cu păduri cvasivirgine în „Planul de management al PNGM-C” cu regim de
zone de protecție integrală.
La solicitarea Administrației Parcului Național Retezat-Rezervație a Biosferei, Stelian Radu a elaborat
în anii 2003-2004 o amplă monografie a Parcului, în 7 volume, totalizând 820 de pagini.
De asemenea, a elaborat și un „Inventar preliminar al pădurilor virgine și cvasivirgine din teritoriul
arondat și învecinat Parcului Național Retezat”, pe baza cercetărilor sale din cadrul proiectului PIN-
MATRA.

O încununare a preocupărilor sale în domeniul dendrologiei și al introducerii în cultură a speciilor
exotice valoroase, din punct de vedere forestier sau ornamental-horticol, o constituie elaborarea și
publicarea, în anul 2006, a monografiei ilustrate „Arboretumul Simeria”, în colaborare cu Corina Coandă.

17