Page 15 - sr

Biobibliografie Stelian Radu

„Pepiniere-Metode și procedee pentru cultura în pepiniera principalelor specii forestiere și ornamentale.
Recomandări tehnice MAPPM-ROMSILVA-ICAS”, 275 p.
Cercetările referitoare la „Măsurile de conservare a speciilor vegetale și animale – endemice, rare sau
periclitate din ecosistemele forestiere”, la care a beneficiat de colaborarea celor mai mari specialiști în flora
și fauna țării, au fost finalizate printr-o Listă roșie (preliminară) a acestor specii. Lucrarea nu s-a publicat din
cauza opoziției nejustificate a „specialiștilor” din Regia Națională a Pădurilor, dar, aflată la ICAS, a fost
folosită și preluată în tratate publicate de acad. Victor Giurgiu și în „Studiul ICAS privind adoptarea
criteriilor pan-europene ale indicatorilor biodiversității din păduri”.
În anul 1996, prezintă la Simpozionul privind protecția naturii de la Universitatea „Transilvania” din
Brașov două comunicări: „Pădurile virgine și cvasi-virgine din Carpați –argumente pentru conservare și
studiu” și „Rolul și importanța lemnului mort în ecosistemele forestiere”.

Dr. ing. Stelian Radu la una dintre numeroasele conferințe
pe care le-a ținut de-a lungul prodigioasei sale cariere

La solicitarea ACANAP – Slovacia (Association of the Carpathian National Parks), tot în 1996
elaborează și publică o monografie ilustrată a Parcului Național Retezat, alături de alte rezervații din
Slovacia, Cehia și Polonia, precum și o listă a speciilor de plante vasculare și animale periclitate din Parcul
Național Retezat.

Împreună cu L. Paule (Slovacia) și S. Stoikov (Ucraina), S. Radu elaborează o sinteză privind
populațiile de tisă din Carpați, prezentată și publicată în 1996 la Conferința de la Berkeley, California.

În ianuarie 1996, Stelian Radu este atestat de către Academia de Științe Agricole și Silvice și obține
gradul științific de cercetător principal, gradul I, echivalent cu cel de profesor universitar, cu punctajul
maxim, obținut în cadrul grupului de candidați participanți la respectivul concurs.
În 1997, la vârsta de 69 de ani, este pensionat, depășirea vârstei legale de 65 de ani fiind justificată de
către conducerea ICAS prin contribuțiile sale excepționale aduse cercetării silvice din România, în toți anii în
care a lucrat.

13